11,380 matches
-
și a intervenit politic pentru a bloca, de fiecare dată, efortul capitalului occidental de a prelua controlul asupra marilor companii rusești. Între aceste extreme, între Germania de Est, care s-a predat fără rezerve Germaniei Occidentale, și Rusia, care a forțat prin mijloace politice retragerea capitalului occidental, România s-a aflat la mijloc. Nu în sensul că ar fi reprezentat o miză a competiției între cele două mari forme de capital - cel occidental, dominant, și cel rusesc și asiatic în ascensiune
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ori aberante, venite de la vârful conducerii comuniste. În acest context pot fi privite și reforma drepturilor de proprietate asupra pământului (Legea nr. 18/1991), precum și noua politică agrară de la începutul anilor ’90. Economia gospodăriilor individuale din perioada comunistă a fost forțată să intre într-o relație de dependență cu economia cooperativelor agricole (vezi Iordachi, Dobrincu, 2004, despre procesul de colectivizare). Pe lângă practici obișnuite cum ar fi „furtul”, subraportarea suprafeței agricole a CAP-urilor, supraraportarea producției și distribuirea informală a unor „resurse
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
formulării diferite a întrebărilor. Prima întrebare punea ajutorul acordat șomerilor pe același plan cu suportul financiar pentru servicii universale precum sănătatea și educația, care se bucură, evident, de mai mult suport din partea populației, așa cum anticipam anterior. A doua întrebare „îl forțează” pe respondent să aleagă dintre o serie de categorii sociale pe cei care necesită neapărat suport. În acest caz, nu mai este vorba despre combinarea sprijinului pentru șomeri cu niște beneficii universale, ci cu ajutorul acordat tot unor grupuri-țintă. Figura 1
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai probabil, simultan. Cei care au experiență de lideri, dețin competențele corespunzătoare și se identifică cu roluri de conducători în cadrul comunității se simt obligați să se implice și să preia coordonarea acțiunilor. În același fel, identitatea de om activ îi forțează pe cei care au fost activi în tinerețe să se implice în acțiunea colectivă. Cauzarea inversă trebuie și ea luată în serios mai ales pentru că nu știm cu certitudine ce criterii aplicau organizațiile comuniste pentru a recruta membri și viitori
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unei forțe gravitaționale. Inegalitatea din perspectiva statului bunăstării După al doilea război mondial, complexitatea situațiilor sociale cu care indivizii se confruntau (generate de șomaj, starea de sănătate precară, lipsa locuințelor, educație, progresul tehnologic - amplificate, în bună măsură, de război) au forțat elita științifică și pe cea politică să le recunoască oficial și să le abordeze strategic. Teama că acești factori ar putea afecta ireversibil un segment tot mai larg de indivizi, împiedicând, astfel, participarea lor la procesul productiv, ceea ce, în timp
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
clasă de servanți ai majorității (societatea civilă), deoarece beneficiarii acestui tip de suport nu vor participa niciodată la luarea vreunei decizii; sunt stigmatizante prin faptul că arată în permanență ce poți deveni dacă nu accezi la o calificare profesională adecvată; forțează crearea unei elite universitare overclass. Generatoare sau nu de inegalitate la nivelul societății, „fixarea” indivizilor pe segmentul locurilor de muncă periferice, ocazionale, temporare și slab remunerate prin natura lor face ca la momentul pensionării aceștia să nu poată beneficia, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
firme de intermediere care asigură contracte de muncă în străinătate; Israelul este un caz ilustrativ pentru situația plecărilor mediate de firme intermediare. În anii ’90, ca urmare a tendinței de renunțare la utilizarea forței de muncă palestiniene, statul israelian este forțat să adopte o serie de măsuri de atragere a forței de muncă din afara țării, în special pentru munci necalificate în construcții și agricultură. România a devenit una dintre țările furnizoare de muncitori, pe perioade limitate, în special în domeniul construcțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
24 Iunie a.c., poliția Pașcani a arestat în comuna Mălini, Jud. Baia, pe Simarof Pavel, spion sovietic 155. Avionul german tip Nr. 88, cu inițialele C.P., condus de plutonierul major Fabrin 156, având pe bord încă 3 însoțitori, a aterizat forțat în zona Pașcani. Subsectorul pază Roman, informează că populația rurală privește cu foarte multă simpatie trupele germane. Atitudinea trupelor germane a câștigat sufletele sătenilor. Inspectoratul Regional de Jandarmi Iași, informează: În seara zilei de 17 Iunie 1941, a fost găsit
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
-se în vedere și impresia făcută de numărul destul de însemnat de evrei morți în ghettou, pe drum și pe C.F., ar fi mai bine ca transporturile să nu se efectueze în zilele prea friguroase. e. Populația din ghettou să fie forțată să găzduiască pe evrei. f. Primăria Odessa să dea posibilități evreilor să-și procure contra cost pâine pe 5 zile, cantitățile fixate prin cartelă (200 gr. zilnic). g. Să se facă o evaluare mai rezonabilă a obiectelor ce se ridică
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
individuale. 4. Corpul 4 Armată raportează că Cercul de Recrutare Iași a întocmit 1500 de plângeri de dare în judecată la Curtea Marțială, pentru evreii care s'au eschivat dela muncă. IV. Pentru a executa ordinul domnului MAREȘAL și a forța pe evrei să-și schimbe atitudinea intolerantă aducându-i la realitate; Secția I-a, roagă a se aproba: a) Trimiterea în Transnistria a celor 103 evrei din București, a celor 1500 evrei din Iași dați în judecata Curții Marțiale, cât
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
necesare anotimpului de iarnă. Această stare de lucruri se datorește faptului că așa au fost trimiși de către Cercurile Teritoriale respective și că Comunitățile evreiești nu vor să le completeze efectele de care au nevoie, crezând că prin aceasta ne va forța a-i trimite acasă. Secția VI-a propune ca Cercurile Teritoriale care au evrei în aceste condițiuni să facă toate intervențiile către Comunități spre a le trimite efectele, sau în caz că nu poate obține efecte dela comunități, să trimită alți evrei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și asta? Noi nu avem nici un cuvînt de spus în nici o problemă. Rușii trag toate sforile"198. Departamentul era îngrijorat mai cu seamă de hotărîrea luată de sovietici, în ianuarie 1945, de a deporta germani "rasiști" din România, pentru muncă forțată în URSS. Comisia emisese ordine în acest sens și Statele Unite nu știau, de fapt, nimic despre această decizie 199. Departamentul de Stat primise, pe lîngă rapoartele lui Schuyler, și cîteva plîngeri din partea lui Burton Y. Berry, reprezentantul politic american din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
atenția reprezentanților politici de la București că America speră ca guvernul român să devină mai reprezentativ, dar că o astfel de schimbare trebuie indusă prin eforturi proprii 275. Berry și Melbourne i-au cerut, așadar, regelui să ia măsuri și să forțeze regimul Groza să abdice 276. Pe 16 august, Mihai, care, culmea ironiei, tocmai fusese decorat de către Stalin cu Ordinul Victoriei,277 s-a întîlnit cu reprezentanții celor patru partide, pentru a pune la punct lovitura de stat. Toți, cu excepția comuniștilor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
probleme politice. Frica de arestări abuzive și exemplul lui Maniu reduseseră poporul român la tăcere. Schoenfeld scria: "La interogarea prizonierilor se folosesc metodele Gestapoului și e firesc să ne așteptăm ca unele din sursele de informare ale Misiunii să fie forțate să facă declarații false, să descrie în culori sumbre relațiile cu Misiunea, invocînd, poate, acceptarea de bani. E clar că guvernul (român) este hotărît să implice Statele Unite în (procesele) ce urmează"384. Pe 18 august, Statele Unite au luat singura măsură
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și a trimis o scrisoare guvernului român, pe 29 martie. Mesajul trecea în revistă dovezile de intransigență de care dăduse dovadă România în ceea ce privește implementarea Articolului 3 al Tratatului. Dată fiind "conduita flagrantă" a României în privința drepturilor omului, guvernul american era forțat să-i ceară celui român "să adopte măsuri prompte de remediere" vizavi de încălcările sesizate. Mai mult decît atît, Statele Unite doreau ca Bucureștiul să "specifice etapele" considerate necesare pentru a se trece la deplina implementare a Articolului 3 din Tratat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu însemna că nu se mai putea face comerț între Est și Vest, ci că trebuiau blocate produsele considerate esențiale pentru economia sovietică și cea a țărilor-satelit. Mai mult decît atît, comerțul atît cît mai rămînea din el trebuia să forțeze Blocul Sovietic să exporte în continuare Occidentului materiale strategice, în schimbul importurilor din Vest. Aceasta însemna că în privința articolelor comerciale importante, Statele Unite aveau să trateze cu sovieticii numai în virtutea principiului "serviciu contra serviciu"524. Amendamentul lui Mundt și hotărîrea Cabinetului au
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
propriul serviciu de mesagerie. Bogdan nu era însă de acord. Din cauza activităților americane de spionaj din ultimii ani, Bucureștiul fusese silit să ceară o reducere a personalului Legației și acum dorea ca Washingtonul să-și reducă programul mesageriei. Pentru a forța această reducere, Bogdan a anunțat că guvernul avea să elibereze vize mesagerilor, dar la intervale neprecizate și neregulate 598. James Gantenbein și-a primit viza în august și a preluat conducerea Legației. În raportul său de sfîrșit de an, acesta
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Departamentul de Stat și cel de Comerț s-au ridicat unul împotriva celuilalt, din cauza problemei îngrădirilor comerciale. Departamentul de Stat privea comerțul din punct de vedere politic și prin această prismă, Washingtonul putea merge pînă într-acolo încît să-și forțeze aliații să adopte restricțiile cu care aceștia din urmă nu erau de acord. Pe de altă parte, Departamentul Comerțului privea relațiile comerciale ca pe o armă economică, una care, folosită corespunzător, putea împiedica sau măcar încetini dezvoltarea comunismului 625. Războiul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
încheiate anterior, atunci el avea să-i ceară președintelui să nu mai aplice sancțiunile respective 666. Membrii COCOM au acceptat, deși cu reticență. Această reticență a determinat însă Washingtonul să ia măsuri și mai dure. În octombrie 1952, Statele Unite au forțat statele vest-europene să adopte un program de verificare a livrării, cu certificat general pentru import (IC/DV). Pe scurt, Washingtonul voia să cunoască destinația finală a produsului exportat înainte de a elibera o licență de export unei țări prietene. Se spera
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
eliberare"695. În CSN 174 se accepta realitatea dominației militare sovietice asupra statelor-satelit, fără a se aștepta din partea țărilor est-europene să se ridice împotriva comunismului și să-l doboare 696. În document se sublinia, însă, necesitatea ca Statele Unite să-i forțeze pe sovietici să cheltuiască mai mulți bani și energie pentru a-și păstra controlul asupra țărilor-satelit. Astfel, Moscovei aveau să-i rămînă mai puține resurse pe care să le investească în dezvoltarea globală a comunismului. Ca urmare, prin CSN 174
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1960, delegații de partid s-au întîlnit la București, la cel de-al Treilea Congres al PMR. Aceasta s-a dovedit a fi o întrunire istorică. Se pare că Hrușciov intenționa să se folosească de acest Congres pentru a-i forța pe chinezi să accepte supremația Moscovei în mișcarea comunistă internațională. Liderul sovietic a lansat un atac împotriva chinezilor chiar în momentul deschiderii lucrărilor. Beijingul nu urma învățăturile marxist- leniniste, pentru că Mao nu era în stare să aplice "în mod creator
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
El a descris interpretarea sovietică a "principiilor specializării și cooperării în cadrul diviziunii socialiste internaționale a muncii" ca fiind "deformată"996. Prin aceste remarci, Gheorghiu-Dej aducea la cunoștința Moscovei intenția lui de a se opune, în continuare, oricărei încercări de a forța România să renunțe la obiectivul economic național de a-și construi o industrie grea. La șase săptămîni de la ședința CC, Bucureștiul a semnat cîteva acorduri comerciale care arătau că Gheorghiu-Dej intenționa să pună în practică planurile economice ale țării fără
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
obligau să furnizeze României utilaje metalurgice și industriale 997. La sfîrșitul lunii, România a semnat un pact cu Moscova, prin care furniza petrol românesc în schimbul unor produse sovietice. Însă, după cîteva luni, Gheorghiu-Dej a reproșat Moscovei că trimite mărfuri inferioare, forțînd Bucureștiul să-și vîndă produsele petroliere sub prețul pieței 998. Dorința României de a face comerț cu Occidentul a atras atenția Statelor Unite. În ziarele americane apăreau deja articole de senzație despre înflorirea economică de la București. "New York Times" arăta că producția
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a României i-a determinat pe sovietici să-și modereze pretențiile conform prevederilor statutului CAER. Acest document din 1960 stipula că recomandările și hotărîrile se puteau adopta numai "cu consimțămîntul țărilor membre vizate". În consecință, nici o țară nu putea fi forțată să se asocieze în vreo acțiune de cooperare, împotriva propriei voințe 1003. Pentru a-i satisface pe acei români sfidători "Principiile de bază" din 7 iunie includeau și o specificare prin care CAER era recunoscută ca o comunitate de "națiuni
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
planul său de "specializare internațională" puteau pierde ajutorul financiar sovietic 1011. Această amenințare îl afecta pe Gheorghiu-Dej, căci nu putea pune în aplicare programul de industrializare a României fără ajutor străin. Ca urmare a poziției lui Hrușciov, liderul român era forțat să caute alte surse de sprijin tehnologic și economic. William Crawford, ambasadorul Americii în România, a cerut insistent Statelor Unite să-l ajute pe Gheorghiu-Dej. Administrația era receptivă, dar nu și Congresul. În iulie, președintele Kennedy a propus iar extiderea comerțului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]