12,132 matches
-
o ofensivă împotriva Rusiei și au înaintat către Lituania și Kaunas. Armata germană a ajuns la cetatea Kaunas în iulie 1915. La acea dată, fortăreața era ocupată de circa 90.000 de soldați, sub comanda lui . Pentru a ataca cetatea, germanii au adus patru divizii, pe care le-au pus sub comanda lui . Pentru a susține acest atac, germanii au construit o cale ferată pentru a transporta obuzierul lor de . Proiectilele acestui obuzier cântăreau aproximativ o tonă, iar raza de acțiune
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
în iulie 1915. La acea dată, fortăreața era ocupată de circa 90.000 de soldați, sub comanda lui . Pentru a ataca cetatea, germanii au adus patru divizii, pe care le-au pus sub comanda lui . Pentru a susține acest atac, germanii au construit o cale ferată pentru a transporta obuzierul lor de . Proiectilele acestui obuzier cântăreau aproximativ o tonă, iar raza de acțiune era de . La câteva zile după începutul asediului, au fost desfășurate mai multe tunuri de diferite calibre. Armata
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
multe tunuri de diferite calibre. Armata germană și-a concentrat atacul pe primele trei redute, cele mai vechi structuri ale cetății. Armata nu a înconjurat întreaga cetate, apărătorii ei putând să se regrupeze și să se reaprovizioneze. La 8 august, germanii și-au intensificat bombardamentul, dar garnizoana cetății a rezistat la câteva tentative de a rupe perimetrul defensiv. După câteva zile, bombardamentul cetății a ajuns la apogeu; apărătorii au suferit pierderi grele, între 50% și 75%. La 14 august, peste 1
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
tentative de a rupe perimetrul defensiv. După câteva zile, bombardamentul cetății a ajuns la apogeu; apărătorii au suferit pierderi grele, între 50% și 75%. La 14 august, peste 1.000 de soldați din trupele de apărare au fost uciși, dar germanii nu au reușit să cucerească cetatea. A doua zi însă, proiectilele de Gamma-Gerät au distrus Fortul I și germanii și-au transferat atenția asupra Fortului II. Luptele se duceau acum în interiorul inelului larg de apărare a complexului. Cu prețul unor
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
grele, între 50% și 75%. La 14 august, peste 1.000 de soldați din trupele de apărare au fost uciși, dar germanii nu au reușit să cucerească cetatea. A doua zi însă, proiectilele de Gamma-Gerät au distrus Fortul I și germanii și-au transferat atenția asupra Fortului II. Luptele se duceau acum în interiorul inelului larg de apărare a complexului. Cu prețul unor pierderi grele, apărătorii Fortului III au întârziat înaintarea germanilor, dar au fost forțați să evacueze și să se retragă
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
zi însă, proiectilele de Gamma-Gerät au distrus Fortul I și germanii și-au transferat atenția asupra Fortului II. Luptele se duceau acum în interiorul inelului larg de apărare a complexului. Cu prețul unor pierderi grele, apărătorii Fortului III au întârziat înaintarea germanilor, dar au fost forțați să evacueze și să se retragă în aceeași zi. A doua zi, Fortul IV a fost abandonat și Fortul V a fost cucerit la scurt timp. Într-o reacție în lanț, celelalte redute au început să
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
zi. A doua zi, Fortul IV a fost abandonat și Fortul V a fost cucerit la scurt timp. Într-o reacție în lanț, celelalte redute au început să capituleze. Comandantul Grigoriev și-a abandonat postul și a fugit la . Când germanii au trecut râul Nemunas, ei au capturat Forturile VI și VII. Celelalte două forturi nu au mai rezistat mult. Cetatea a fost cucerită după unsprezece zile de luptă. Forțele defensive au pierdut 20.000 de victime, și circa 1.300
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
și VII. Celelalte două forturi nu au mai rezistat mult. Cetatea a fost cucerită după unsprezece zile de luptă. Forțele defensive au pierdut 20.000 de victime, și circa 1.300 de piese de armament greu au fost capturate de germani. Grigoriev a fost arestat de autoritățile ruse, judecat și condamnat la cincisprezece ani de închisoare pentru neîndeplinirea sarcinilor. I s-au retras și toate diplomele, decorațiile și gradele militare. Germanii au utilizat materiale din cetate și în alte zone ale
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
300 de piese de armament greu au fost capturate de germani. Grigoriev a fost arestat de autoritățile ruse, judecat și condamnat la cincisprezece ani de închisoare pentru neîndeplinirea sarcinilor. I s-au retras și toate diplomele, decorațiile și gradele militare. Germanii au utilizat materiale din cetate și în alte zone ale luptei împotriva Rusiei. Cercetătorii au identificat factorii ce au contribuit la căderea relativ rapidă a cetății. Ea nu fusese complet renovată; apărătorii nu aveu experiență; personalul era mutat frecvent, neavând
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
exterior a fost un factor crucial pentru căderea ei. La 16 februarie 1918, Lituania și-a redobândit independența, iar orașul Kaunas a devenit capitala ei provizorie. Vechea cetate a fost pusă sub supravegherea geniștilor. Materialele ce nu fuseseră luate de germani au fost utilizate pentru a reaproviziona armata lituaniană și pentru construcția trenului blindat "Gediminas", denumit după marele duce din secolul al XIV-lea . În 1920, a fost înființată Comisia Cetății Kaunas, însărcinată cu administrarea cetății. Din cauza dezvoltării de noi tehnologii
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
și să ardă trupurile victimelor mai vechi, în contextul . Treisprezece dintre acești evadați au putut apoi documenta tentativa Aktion de a ascunde dovezile crimelor în masă. Când Germania a început să piardă războiul și frontul s-a apropiat de Lituania, germanii au început să pregătească o defensivă la Kaunas, inclusiv cu utilizarea cetății. Râul Nemunas a fost etichetat „linie de catastrofă”, iar Adolf Hitler a cerut să fie apărat cu orice preț. La 1 august 1944, Kaunas a fost capturat de
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
lui Plehve a contraatacat și a frânat înaintarea germană. Contraatacul a pus capăt înaintării germane și a dus la sfârșitul bătăliei. a fost ultima operațiune a ofensivei germane din nord. Rușii pierduseră mulți soldați și mult teren, dar împiedicaseră înaintarea germanilor adânc în Rusia. Germania, la rândul ei, nu s-a apropiat de obiectivul de a scoate Rusia din război. Mai la sud, ofensiva lui eșuase cu pierderi grele, și cetatea Przemyśl a fost obligată să capituleze în fața rușilor. Per total
A doua bătălie de pe Lacurile Mazurice () [Corola-website/Science/333852_a_335181]
-
Mai la sud, ofensiva lui eșuase cu pierderi grele, și cetatea Przemyśl a fost obligată să capituleze în fața rușilor. Per total, ofensiva germano-austro-ungară din 1915 nu a reușit să-și îndeplinească obiectivele majore. Germania a pus capăt operațiunilor în care germanii au funcționat ca forță independentă, de susținere a campaniilor austro-ungare din sud. Din acest moment, Germania și Austro-Ungaria au început să funcționeze sub o comandă comună pe Frontul de Est.
A doua bătălie de pe Lacurile Mazurice () [Corola-website/Science/333852_a_335181]
-
împotriva înaintării Wehrmachtului. Sectorul dintre Candes-Saint-Martin (Indre-et-Loire) și Le Thoureil (Maine-et-Loire) a fost repartizată Școlii de cavalerie de la Saumur comandată de colonelul Charles Michon. În acest sector se aflau patru poduri care constituiau puncte de traversare de importanță crucială pentru germani. Pe data de 15 iunie 1940 însă, cadeții școlii de cavalerie au primit ordinul de evacuare a Saumurului și deplasarea spre Montauban. Colonelul Michon a refuzat însă să se retragă și și-a organizat subordonații pentru apărarea sectorului inițial repartizat
Bătălia de la Saumur (1940) () [Corola-website/Science/333858_a_335187]
-
și-a organizat subordonații pentru apărarea sectorului inițial repartizat școlii. Evacuarea a vizat numai personalul necombatant al școlii de cavalerie. În aceeași zi, Maxime Weygand a anunțat că refuză depunerea armelor de către armata franceză. La datas de 16 iunie 1940, germanii ajunseseră la Orleans, un oraș părăsit de civili, care fusese bombardat de aviația germană în mod repetat până la acea dată.. Podurile rutiere fusesră distruse de geniștii francezi pentru împiedicarea înaintării germanilor spre sud. Dara podul de cale ferată de la Vierzon
Bătălia de la Saumur (1940) () [Corola-website/Science/333858_a_335187]
-
de către armata franceză. La datas de 16 iunie 1940, germanii ajunseseră la Orleans, un oraș părăsit de civili, care fusese bombardat de aviația germană în mod repetat până la acea dată.. Podurile rutiere fusesră distruse de geniștii francezi pentru împiedicarea înaintării germanilor spre sud. Dara podul de cale ferată de la Vierzon nu a fost distrus, ceea ce a permis în celor din urmă germanilor să traverseze Loara. La data de 17 iunie 1949, mareșalul Pétain a adreasat un mesaj armatei franceze cerându-le
Bătălia de la Saumur (1940) () [Corola-website/Science/333858_a_335187]
-
În aceste condiții, colonelul Michon și-a convocat ofițerii pentru ca să le explice situația. Cu toții doreau să continue rezistența armată în ciuda resurselor limitate și să se sacrifice pentru onoarea armatei francezei. Această acțiune urma să aibă loc în condițiile în care germanii ajunseseră deja la Nevers și La Charité-sur-Loire. Alături de luptele de apărare de pe Linia Maginot, luptele cavaleriștilor francezi pot fi considerate primele acte ale Rezistenței de pe teritoriul francez. Pe 19 mai 1940, germanii ajunseseră la Gien, Beaugency și Sully-sur-Loire. În același
Bătălia de la Saumur (1940) () [Corola-website/Science/333858_a_335187]
-
urma să aibă loc în condițiile în care germanii ajunseseră deja la Nevers și La Charité-sur-Loire. Alături de luptele de apărare de pe Linia Maginot, luptele cavaleriștilor francezi pot fi considerate primele acte ale Rezistenței de pe teritoriul francez. Pe 19 mai 1940, germanii ajunseseră la Gien, Beaugency și Sully-sur-Loire. În același timp localitățile Blois și Nantes, declarate „orașe deschise”, au fost ocupate de germani. Întâmplarea a făcut ca în zonă să se afle Divizia I de cavalerie germană. Bătălia de la Saumur a opus
Bătălia de la Saumur (1940) () [Corola-website/Science/333858_a_335187]
-
Linia Maginot, luptele cavaleriștilor francezi pot fi considerate primele acte ale Rezistenței de pe teritoriul francez. Pe 19 mai 1940, germanii ajunseseră la Gien, Beaugency și Sully-sur-Loire. În același timp localitățile Blois și Nantes, declarate „orașe deschise”, au fost ocupate de germani. Întâmplarea a făcut ca în zonă să se afle Divizia I de cavalerie germană. Bătălia de la Saumur a opus astfel absolvenții școlii germane de cavalerie cadeților școlii franceze. Germanii aveau 10.000 de soldați, tancuri, mașini blindate, artilerie și echipamentul
Bătălia de la Saumur (1940) () [Corola-website/Science/333858_a_335187]
-
lovite șapte tancuri și două mașini blindate. Acesta a fost începutul unei lupte care avea să dureze până pe 20 iunie. Francezii au hotărât să distrugă podul rutier „Napoleon” de la Saumur și podul de cale ferată aflat la est de primul. Germanii au adus în zonă artileria și, în scurtă vreme, aproximativ 2.000 de proiectile au lovit orașul Saumur în următoarele două zile. La Gennes, mai la vest de Saumur, podul rutier a fost de asemena aruncat în aer imediat ce în
Bătălia de la Saumur (1940) () [Corola-website/Science/333858_a_335187]
-
întărite cu baterii de artilerie, s-a încercat din nou forțarea cursului râului cu plute și bărci. În ciuda crizei de muniție și disproporției de efective, francezii au reușit să apere cu succes malul sudic al Loarei. La est de Saumur, germanii au încercat în zorii zilei, la ora 5:00, să traverseze râul și, în ciuda unor piederi grele, au reușit să stabilească un cap de pod pe maul sudic al Loarei. În cele din urmă, germanii au fost opriți în înaintarea
Bătălia de la Saumur (1940) () [Corola-website/Science/333858_a_335187]
-
Loarei. La est de Saumur, germanii au încercat în zorii zilei, la ora 5:00, să traverseze râul și, în ciuda unor piederi grele, au reușit să stabilească un cap de pod pe maul sudic al Loarei. În cele din urmă, germanii au fost opriți în înaintarea lor către Saumur de cadeții școlii de cavalerie și de cadeții unei școli de infaterie, care ajunseseră în zonă de puțin timp. În cele din urmă, germanii care înaintau spre vest spre Angers au reușit
Bătălia de la Saumur (1940) () [Corola-website/Science/333858_a_335187]
-
maul sudic al Loarei. În cele din urmă, germanii au fost opriți în înaintarea lor către Saumur de cadeții școlii de cavalerie și de cadeții unei școli de infaterie, care ajunseseră în zonă de puțin timp. În cele din urmă, germanii care înaintau spre vest spre Angers au reușit să traverseze râul împotriva unei alte unități franceze și au cucerit orașul. La est, germanii au reușit de asemenea să traveseze râul spre Tours. După aceasta, germanii au executat o manevră spre
Bătălia de la Saumur (1940) () [Corola-website/Science/333858_a_335187]
-
de cadeții unei școli de infaterie, care ajunseseră în zonă de puțin timp. În cele din urmă, germanii care înaintau spre vest spre Angers au reușit să traverseze râul împotriva unei alte unități franceze și au cucerit orașul. La est, germanii au reușit de asemenea să traveseze râul spre Tours. După aceasta, germanii au executat o manevră spre sud, ocolind Saumurul. Comandantul german a luat hotărârea să depășească orașul, fără să intervină în luptă. Armistițiul dintre cele două tabere au fost
Bătălia de la Saumur (1940) () [Corola-website/Science/333858_a_335187]
-
timp. În cele din urmă, germanii care înaintau spre vest spre Angers au reușit să traverseze râul împotriva unei alte unități franceze și au cucerit orașul. La est, germanii au reușit de asemenea să traveseze râul spre Tours. După aceasta, germanii au executat o manevră spre sud, ocolind Saumurul. Comandantul german a luat hotărârea să depășească orașul, fără să intervină în luptă. Armistițiul dintre cele două tabere au fost negociat pe 19 iunie, dar nu a fost semnat decât pe 22
Bătălia de la Saumur (1940) () [Corola-website/Science/333858_a_335187]