12,391 matches
-
de Sf. Arhidiaconi Ștefan și Lavrentie îar în stânga de Sf. Arhidiacon Evlu. Tot în partea stângă este prezentat Sf. Petru al Alexandriei binecuvânta de către Mântuitorul, iar deasupra proscomidiarului este prezentată scena cu “Jertfa lui Avram”. Iconostasul este realizat din bârne groase și scândură, fiind închis în partea de sus. Pe el se află prezentate patru rânduri picturale. Pe primul rând este pictată scena Răstignirii Domnului înconjurată de chipurile a doisprezece prooroci veterotestamentari. Pe al doilea rând este prezentată în centru, scena
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
copilul mic sau, "ața" de la straița de mers la târg; bluz=jerseu cu sau fără mâneci, întreg ori cu bumbi; bruș= bulgăre (bulgăraș) de pământ întărit (meglenoromână=gruș); batcă=capcană(cursă) de prins păsări(iarna) făcută din dovleac; buracă= ceață groasă; beuță=cremene, piatra de la amnar; bure= vas confecționat din doage de lemn în formă de trunchi de con cu două funduri și în care se depozitează țuică, vin pentru uz curent; băbură=cuptorul, mascarea din pod la gura burlanului făcută
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
șchioapă"=17.5 cm); cicsâguri=totalitatea sculelor și/sau uneltelor necesare (ori avute) pentru o activitate (ocupație) anume; cănură=lână netoarsă ori toarsă și eventual pregătită pentru a fi țesută în pănură; cilav=accidentat, rănit; ciușcie= bară (rudă) de lemn groasă de 5-8 cm folosită ca pârghie la mutatul, încărcatul de pietre, bușteni mai mari, butoaie; căbată= sarcină care va trebui îndeplinită de cineva; căbăcit (despre teren)=tasat, bătut de ploaie, animale; cituș=buchet de flori, plante aromatice; ciuză= elementul de
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
de pâine ori mălai ruptă cu mâna (are de regulă formă neregulată); dup= bucată de lemn (buștean) cu lungime între 0.35n-3m care ulterior se mai prelucrează (crapă pentru foc, taie în: scânduri, lodbe, lațuri ori se fac ușori sau groși pentru pereți).!? În vechea slavă "dub"=stejar (desonorizarea ultimei consoane sub influența onomatopeii la căderea unui "dup" la crăpare,"b=consoană sonoră->"p"=consoană surdă); dălbină= loc adânc, bulboană pe cursul unei ape de deal sau munte (prin Apuseni= dulbină
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
care formează de regulă urzeala (firele longitudinale) din țesătură, care se pun pe urzoi pentru urzit ori pe vârtelniță pentru depănat; joaviñe=sălbăticiuni prădătoare ca lupi, vulpi, mistreț; jimătace= jumătate; jântuitor= bară, bucată de lemn lungă de apr.1.5m, groasă de 4-6cm care se folosește la jântuit(=aranjat lemnele în clotcan, cuptor pentru a aerisi focul și aranja jarul); jâmb=strâmb, deformat. -"cu litera F" -fiñjie=cană mică, cănuță de porțelan ori pământ ars; forosti, a=a suda, lipi, uni
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
de varză, șideri; grunz= bulgăre, bolovan, bucată mai mare de sare care se pune fie pe curici în cadă pentru murat ori pe câmp pentru a fi linsă de oi, capre, vaci; (a se) gijgina= ase desprinde o creangă mai groasă de tulpină sub grutatea fructelor, zăpezii, etc,(Interesant că în Moldova se folosește expresia "a dejghina" = "a dezbina");(a se)gâmfa = (a se) umfla (ex. i s-a gâmfat obrazul de la o măsauă).Opusul este dezgâmfare; glimpi= denovelări de pământ
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
la noi pe salcie si foioase care dupa o pregătire (prelucrare) constând din fierbere intr-o leșie specială ! de 3-4 ori câteva ore, se usucă preț de o vară la soare și vânt, după care se taie felii ori fâșii groase de 3-4mm devenind un produs foarte inflamabil); iñe=unde; izâtură=locul din vale, părău de unde se face devierea apei pentru a merge pe iazul morii; iñiva=undeva; iosag= avere, bogăție. -"cu litera Î" -Îmblăcire= treierare cu batoza de munte formată
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
piatră (stâncă, pietriș, prundiș); pălămari= funie mai lungă folosită la legat ruda carului peste fân, paie, grâu netreierat în timpul transportului (se pare că denumirea vine de la "părâmă" deorece până după 1950 în nomenclatorul ,meseriilor era "părâmar"=confecționer părâme (funii mai groase)); pintăr, pintar= fabricant de obiecte (vase) din lemn ca: carturi, găleți, gioabe, butoaie, căzi, buți (se pare că numele vine de la: pinta=vas=um=3.394l folosit în Transilvania, care trebuia executat (și marcat) de o persoană autorizată pentru a
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
din lână sau stofă din aceeași țesătură, prinsă în brâu cu o „lorineață” țesută, cămașă din pânză albă cu șire cusute sau țesute, pieptar din blană de miel cu „zăgărea”, suman din pănură neagră sau cojoc. Pe cap purtau năfrămi groase de lână țesute sau croșetate, iar cele mai tinere „ceaptă”, un fel de voal cu zgardă de bănuți din argint, iar în picioare opinci sau ghete înalte. Fetele își împleteau părul în cosițe, iar nevestele își transformau cosițele într-un
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
prin prezența lor dovedesc importanța acestui sat. Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului (1813) a fost mai întâi mănăstire sau schit (1700) după care la începutul sec. IX a fost ctitorită din piatră de la cariera din satul Straja cu ziduri groase de aproximativ 1 m. și cu clopotniță centrală. Pisania din pridvorul lăcașului, scrisă în limba română dar cu litere slavone, atestă data construirii în anul 1813. Începând cu anii 1980 și odată cu venirea preotului Avram Petrică, biserica a fost restaurată
Lunca Asău, Bacău () [Corola-website/Science/300681_a_302010]
-
instrument popular care permitea utilizarea înlocuitorilor detergenților actuali, - potricală - piesă cilindrică mică de fier, de formă cilindrică, ascuțită la un capăt pentru a face găuri în piele, de exemplu la opinci, - prescură - colac de dus la biserică, - pricoițe - pături/cergi groase din lână, albe sau colorate, folosite pentru acoperit în timpul somnului noaptea, - primură - panglică, - proboade - basmale, - proțap - piesă de la car, - pupi - plăcintă la tigaie, - rozosin - violet, - rudă - axă din lemn de cca. 2 m legată de partea din față a carelor
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
detaliu, putem menționa faptul că la suprafața pământului se vede o pătură subțire de 10-30 cm care formează pământul arabil pentru ca mai jos să fie o pătură de vreo doi metri adâncime de pământ argilos, și o alta și mai groasă formată din pietriș și stânci argilo-calcaroasă. Ținutul este bogat în pășuni și fânețe cu iarbă grasă iar pădurile rămase, cu animale sălbatice care mai fac uneori stricăciuni semănăturilor. Pământurile sunt fertile, bune pentru cultivarea cerealelor, în deosebi a porumbului. Pe
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
din tescovină precum în alte părți. Industria casnică era altădată foarte dezvoltată, sătencile lucrând din lâna oilor și din cânepa cultivată de ele, atât îmbrăcăminte trebuitoare lor, cât și pentru negoț. Astfel lucrau: ițari subțiri din lână pentru vară, ițari groși, bătuți la pică, pentru iarnă, numiți cioareci, sumane, sarici, scoarțe, leicere, păretare, fote, brâie, călțuni, pânză, cămeși, și altele. Piața de desfacere a acestor manufacturi era renumitul iarmaroc din comună. Odată cu decăderea iarmarocului și schimbarea portului strămoșesc, a decăzut și
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
națională a unui popor. Locuitorii satului Cașin au portul mocănesc, deosebit de al sătenilor din satele înconjurătoare. Bărbații de altădată purtau: căciulă de miel cu fundul rotund, plete lungi lăsate pe spate, ițari de lână mai subțiri pentru vară și mai groși pentru iarnă, se încingeau cu chimir lat de piele, uneori împodobit cu nasturi de cositor. Purtau cămașă de cânepă pe deasupra ițarilor, și cheptar din piele de oaie înflorit cu mătase. Iarna îmbrăcau cojoc, suman și sarică. În picioare purtau opinci
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
care o vom face în continuare va fi făcută cu referire strict la un dintre ele și nu la amândouă. După ce au urcat pe deal, flăcăii merg în pădurea din apropiere pentru a căuta doi molizi înalți, drepți și la fel de groși. Îi taie și îi aduc pe vârful dealului unde va fi ridicată coroana. După ce sunt curățiți de crengi aceștia poartă numele de durginețe. Totodată se aduc din pădure și mlădițe de fag care vor servi la confecționarea arcului coroanei și
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
reprezintă un relief peneplenizat. Datorită proprietăților fizice și chimice și a condițiilor specifice de modelare, în granit se conturează următoarele forme: Arena granitică apare în climatele calde și în cele temperate. Ea rezultă ca urmare a dezagregării, fiind o pătură groasă de materiale colțuroase și în general mărunte, care se desfășoară ca o poală ce acoperă baza versanților protejând roca. Umiditatea excesivă permite aici instalarea turbăriilor, arena granitică funcționând ca un sol poros, care se saturează de apă tocmai ca un
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
apă. Se folosesc la desenarea detaliilor fine pe hârtia uscată, detalii care ulterior pot fi întinse cu o pensulă udă, sau se poate desena direct pe hârtia udă. "Grafitul acuarelabil" seamănă cu grafitul de desenat, fiind formate dintr-o mină groasă rotundă de dimensiunea unui creion (7-8 mm) învelită într-un strat de lac. Se folosesc la trasarea contururilor desenelor în acuarelă. "Pastelurile acuarelabile" se prezintă în formă de baghete rotunde sau pătrate, mai groase ca un creion. Se folosesc la
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
desenat, fiind formate dintr-o mină groasă rotundă de dimensiunea unui creion (7-8 mm) învelită într-un strat de lac. Se folosesc la trasarea contururilor desenelor în acuarelă. "Pastelurile acuarelabile" se prezintă în formă de baghete rotunde sau pătrate, mai groase ca un creion. Se folosesc la umplerea rapidă a unei suprafețe cu culoare, ulterior putând fi întinse cu apă. Acum, la începutul secolului al XXI-lea, cele mai cunoscute mărci de acuarele sunt Winsor & Newton, Daler-Rowney, Royal Talens, Sennelier, Schmincke
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
păr. Hârtia pentru pictură poate fi descrisă prin opt caracteristici: material, culoare, greutate, textură, capacitate de absorbție, rezistență, dimensiuni și forma în care se livrează. Și pentru acuarelă există hârtie specială. Hârtia pe care se pictează acuarela este o hârtie groasă, având greutatea de cel puțin 200 g/m, dar poate avea până la peste 600 g/m, pentru a evita ondularea în urma umezirii. Este special încleiată, pentru a evita răspândirea necontrolată a apei pe suprafața sa. În general este albă sau
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
circa 6-7 m și construirea de creneluri și ferestre înguste, prin care apărătorii cetății puteau să supravegheze și să lovească dușmanii. Pe latura de nord a fortului mușatin s-a construit un zid flancat de patru bastioane semicirculare cu ziduri groase și rezistente, cu înălțimi variabile, de până la 30 de metri. Acest zid a încadrat o curte exterioară. Pentru a evita apropierea dușmanilor de zidurile cetății, Ștefan cel Mare a dispus săparea unui șanț de apărare mult mai adânc și mai
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
cetățile. După cum povestește cronicarul Grigore Ureche, ""Alixandru vodă făcându pre cuvântul împăratului, umplându toate cetățile de lémne, le-au aprinsu de au arsu și s-au răsipit, numai Hotinul l-au lăsat, ca să-i fie apărătură dispre leași"". Având ziduri groase, Cetatea Neamț nu a suferit distrugeri importante, arzând doar lemnăria și prăbușindu-se plafoanele care erau susținute de grinzi groase de stejar. Domnitorul Petru Șchiopul, în prima sa domnie (1574-1577), a inițiat refacerea cetăților distruse în timpul lui Lăpușneanu, pentru a
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
de au arsu și s-au răsipit, numai Hotinul l-au lăsat, ca să-i fie apărătură dispre leași"". Având ziduri groase, Cetatea Neamț nu a suferit distrugeri importante, arzând doar lemnăria și prăbușindu-se plafoanele care erau susținute de grinzi groase de stejar. Domnitorul Petru Șchiopul, în prima sa domnie (1574-1577), a inițiat refacerea cetăților distruse în timpul lui Lăpușneanu, pentru a-și apăra mai ușor teritoriul de numeroșii pretendenți la tron, veniți în Moldova cu ajutor de la poloni, unguri sau cazaci
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
mușatină") aflată pe la mijlocul zidului nordic. Fortul mușatin are forma unui patrulater cu laturi inegale; latura de nord are 38,50 m, latura de sud 37,50 m, latura de est 47 m și latura de vest 40 m. Zidurile sunt groase de aproape 3 m și aveau inițial o înălțime de circa 12-15 m, fiind susținute și consolidate în exterior de 18 contraforți puternici de formă prismatică, care corespund pe direcția zidurilor interioare. În cele patru colțuri ale fortului mușatin se
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
zidurilor, ca la cetățile Suceava și Șcheia construite în aceeași perioadă, ci încadrate direct în scheletul de ziduri. În mijlocul fortului se afla o curte interioară largă, înconjurată de încăperi cu diferite întrebuințări: Încăperile din turnuri au plafoane sprijinite pe grinzi groase de stejar, iar celelalte aveau arcade boltite realizate din cărămidă. În curtea interioară se afla o fântână. Majoritatea încăperilor din cetate erau destinate soldaților, cetatea având rol de apărare, ea nefiind locuită de domnitor, familia sa și de sfetnici apropiați
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
și munților din față, părându-i-se pentru un moment că este ""mai pesus de ființele omenești"". Poetul descrie ruinele astfel: ""Cetatea, despre munte, este înconjurată de un șanț foarte lung. La o mică depărtare de cetate este un pilastru gros de piatră, ce forma înainte cel dintăi pilastru, unde este capătul podului în cetate. La câteva pasuri de la acest pilastru, se vede altul dărâmat, apoi tot atâtea pasuri, prin șanț altul, în scurt puturăm recunoaște cel din urmă loc, unde
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]