12,109 matches
-
invitați s-au numărat: Lăură Stoica, Iris, Valeriu Sterian. Din 1993 a fost reprezentantul pentru România al paginilor din EUROPOP BOOK, fiind singurul ziarist român invitat la Festivalul de la Bourges din 1990 (prin amabilitatea lui Jacques Higelin) și de la Bellefort (Leș Eurockéennes, 1992 și 1993). Andrei Partoș a făcut parte din numeroase jurii folk, rock și pop, dintre care amintim câteva dintre cele mai recente: în 2002 a fost reprezentantul României pentru jurizarea pieselor din cadrul concursului intrenațional Eurovision. În decembrie 2003
Andrei Partoș () [Corola-website/Science/304587_a_305916]
-
la o lege, au să iasă din țară. Pre armeni, pre unii de bună voie, cu făgăduințe împlîndu-i, pre alții cu sila i-au botezat și i-au întors spre pravoslavie, mulți din țară au ieșit la turci și la leși și printr-alte țări, vrînd să-și ție legea sa. Cu aceasta vrînd Ștefan vodă să astupe faptele frăține-său, de lucruri ce făciia, cu nevoință siliia. Iară ce cerea pravoslaviia și legea creștinească nu ținea, că mai apoi nu
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
nobilii treceau în Polonia, luînd acolo slujba militară.“ În sfârșit, I. Mihnea în Letopisețele Moldovenești (Iași, 1925) afirmă pe baza surselor istorice consultate: „Armenii cari n-au voit să îmbrățișeze pravoslavia au trebuit să plece, unii la turci, alții la leși, alții printr-alte țări. Despre aceasta scrisese Macarie, care și-a oprit condeiul tocmai proslăvind zelul creștinesc al domnului. Persecuțiunea armenilor din 1551 nu putea găsi alt ecou la un suflet zelos de călugăr, cum a fost Macarie“. Cea mai
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
francez. Kahn a pretins că a inventat termenul "vers libre", adică vers liber; el a fost în orice caz unul dintre primii europeni care au utilizat această formă de poezie; totodată a scris și versuri rimate. Principalele lui publicații includ "Leș Palais nomades", 1887, "Domaine de fée", 1895, și "Le Livre d'images", 1897. Kahn a avut o contribuție valoroasă în istoria mișcării simboliste cu cartea lui "Symbolistes et décadents", 1902. În adiție poemelor lui, Kahn a fost un intelectual public
Gustave Kahn () [Corola-website/Science/304704_a_306033]
-
Își propune să ia pulsul în domeniul cultural și să pună laolaltă lideri de opinie, personalități culturale, profesioniști remarcabili. Centrul Cultural Francez din Iași și Suplimentul de cultură a organizat la Iași, pe 19 și 20 octombrie 2005, avanpremiera programului "Leș Belles Etrangeres". Au participat opt dintre cei mai importanți autori contemporani: Gabriela Adameșteanu, Ștefan Agopian, Dan Lungu, Simona Popescu, Cecilia Ștefănescu, Letiția Ilea, Gheorghe Crăciun și Ion Mureșan. Moderatorul întîlnirilor a fost Marină Constantinescu. Organizat anual de Centrul Național al
Suplimentul de cultură () [Corola-website/Science/303578_a_304907]
-
Au participat opt dintre cei mai importanți autori contemporani: Gabriela Adameșteanu, Ștefan Agopian, Dan Lungu, Simona Popescu, Cecilia Ștefănescu, Letiția Ilea, Gheorghe Crăciun și Ion Mureșan. Moderatorul întîlnirilor a fost Marină Constantinescu. Organizat anual de Centrul Național al Cărții, programul „Leș Belles Etrangeres”, inițiat în 1987 de Ministerul francez al Culturii, s-a desfășurat în Franța între 14 și 26 noiembrie. „es Belles Etrangeres” presupune promovarea și descoperirea literaturii contemporane din alte țări. În cazul României, cei 12 autori selectați pentru
Suplimentul de cultură () [Corola-website/Science/303578_a_304907]
-
selectați pentru a participa la program sînt: Gabriela Adameșteanu, Ștefan Agopian, Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Gheorghe Crăciun, Letiția Ilea, Dan Lungu, Ion Mureșan, Marta Petreu, Simona Popescu, Cecilia Ștefănescu și Vlad Zografi. O echipa condusă de Mărține Grelle, comisar pentru "Leș Belles Etrangeres", a filmat în România scurte momente cu scriitorii care au fost traduși și publicați de editurile franceze. Programul manifestărilor de la Iași a cuprins patru evenimente cu participarea scriitorilor invitați. Pe 19 octombrie, au fost organizate o conferință de
Suplimentul de cultură () [Corola-website/Science/303578_a_304907]
-
de la Black Sabbath dându-i idea de corzi demonice. Caseta a fost lansată de casă de discuri poloneză Păgân Records și, mai tarziu, de American Wild Rags. Pășind constant înainte, formația (din trei membri la acea vreme Nergal, Baal și Leș) înregistrând următorul album Grom. Grom a fost cea mai discutată înregistrare până atunci, din cauza multiplelor influențe în stilul muzical, folosind voci feminine, sintetizatoare și chitări acustice. În același timp, Behemoth în sfârșit au avut ocazia de a avea showuri live
Behemoth () [Corola-website/Science/303794_a_305123]
-
multe țări. A fost de asemenea cântată și de studenții și muncitorii care demonstrau în timpul protestelor din Piață Tiananmen din 1989 din Chină. În românul "Fermă animalelor" a lui George Orwell, Internațională este parodiata de imnul "Beasts of England". Debout, leș damnés de la terre Debout, leș forçats de la faim La raison tonne en son cratère C'est l'éruption de la fin Du passé faisons table rase Foules, esclaves, debout, debout Le monde va changer de base Nous ne sommes rien, soyons
Internaționala () [Corola-website/Science/303823_a_305152]
-
asemenea cântată și de studenții și muncitorii care demonstrau în timpul protestelor din Piață Tiananmen din 1989 din Chină. În românul "Fermă animalelor" a lui George Orwell, Internațională este parodiata de imnul "Beasts of England". Debout, leș damnés de la terre Debout, leș forçats de la faim La raison tonne en son cratère C'est l'éruption de la fin Du passé faisons table rase Foules, esclaves, debout, debout Le monde va changer de base Nous ne sommes rien, soyons tout C'est la lutte
Internaționala () [Corola-website/Science/303823_a_305152]
-
assez, languir en tutelle L'égalité veut d'autres lois Pas de droits sans devoirs dit-elle Egaux, pas de devoirs sans droits C'est la lutte finale Groupons-nous, et demain L'Internationale Seră le genre humain : Hideux dans leur apothéose Leș rois de la mine et du rail Ont-ils jamais fait autre chose Que dévaliser le travail Dans leș coffres-forts de la bande Ce qu'il a créé s'est fondu En décrétant qu'on le lui rende Le peuple ne veut que
Internaționala () [Corola-website/Science/303823_a_305152]
-
pas de devoirs sans droits C'est la lutte finale Groupons-nous, et demain L'Internationale Seră le genre humain : Hideux dans leur apothéose Leș rois de la mine et du rail Ont-ils jamais fait autre chose Que dévaliser le travail Dans leș coffres-forts de la bande Ce qu'il a créé s'est fondu En décrétant qu'on le lui rende Le peuple ne veut que son dû. C'est la lutte finale Groupons-nous, et demain L'Internationale Seră le genre humain : Leș
Internaționala () [Corola-website/Science/303823_a_305152]
-
leș coffres-forts de la bande Ce qu'il a créé s'est fondu En décrétant qu'on le lui rende Le peuple ne veut que son dû. C'est la lutte finale Groupons-nous, et demain L'Internationale Seră le genre humain : Leș rois nous saoulaient de fumées Paix entre nous, guerre aux tyrans Appliquons la grève aux armées Crosse en l'air, et rompons leș rangs S'ils s'obstinent, ces cannibales A faire de nous des héros Ils sauront bientôt que
Internaționala () [Corola-website/Science/303823_a_305152]
-
que son dû. C'est la lutte finale Groupons-nous, et demain L'Internationale Seră le genre humain : Leș rois nous saoulaient de fumées Paix entre nous, guerre aux tyrans Appliquons la grève aux armées Crosse en l'air, et rompons leș rangs S'ils s'obstinent, ces cannibales A faire de nous des héros Ils sauront bientôt que nos balles Șont pour nos propres généraux C'est la lutte finale Groupons-nous, et demain L'Internationale Seră le genre humain : Ouvriers, paysans
Internaționala () [Corola-website/Science/303823_a_305152]
-
lutte finale Groupons-nous, et demain L'Internationale Seră le genre humain : Ouvriers, paysans, nous sommes Le grand părți des travailleurs La terre n'appartient qu'aux hommes L'oisif îra loger ailleurs Combien, de nos chairs se repaissent Mais și leș corbeaux, leș vautours Un de ces matins disparaissent Le soleil brillera toujours. C'est la lutte finale Groupons-nous, et demain L'Internationale Seră le genre humain : Sculați, voi oropsiți ai vieții, Voi, osîndiți la foame, sus! Să fiarbă-n inimi
Internaționala () [Corola-website/Science/303823_a_305152]
-
Groupons-nous, et demain L'Internationale Seră le genre humain : Ouvriers, paysans, nous sommes Le grand părți des travailleurs La terre n'appartient qu'aux hommes L'oisif îra loger ailleurs Combien, de nos chairs se repaissent Mais și leș corbeaux, leș vautours Un de ces matins disparaissent Le soleil brillera toujours. C'est la lutte finale Groupons-nous, et demain L'Internationale Seră le genre humain : Sculați, voi oropsiți ai vieții, Voi, osîndiți la foame, sus! Să fiarbă-n inimi răzvrătirea, Să
Internaționala () [Corola-website/Science/303823_a_305152]
-
învățătoare, apoi asistență la catedră de drept internațional public la Universitatea de la Lausanne{1980}. La Paris, a urmat cursurile de teatru ale lui Véra Gregh. ACTIVITATE JURNALISTICĂ Anca Visdei a lucrat și că critic de cinema și teatru: -în Franța: (Leș Nouvelles Littéraires, L'Evénement du Jeudi, Cosmopolitan, Le Figaro, L’Avant-Scène Théâtre et Cinéma, Magazine Hebdo, Radio France Internaționale, France Culture) -în Elveția: ( Nouveau Quotidien, Emois, Gazette de Lausanne, Journal de Genève, L’Hebdo, Radio Suisse Romande) Ea a semnat
Anca Visdei () [Corola-website/Science/304020_a_305349]
-
Leșu este o comună în județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Se află în partea de nord-est a județului și se compune din satele Leșu-sat și Lunca Leșului. Populația comunei era în 2002 de 3003 locuitori. Constituirea primului nucleu al satului se petrece în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, iar prima atestare documentară a localitătii datează din 1603.Acești primi leșeni erau ortodocsi si se
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
că vreau să rămână la vechea religiune grecească. Preoții Gălan, Savul, Hurdieș, Partene Gălan, Cozma și diacul Grigoraș se declară uniți”. Acest document arată lipsa de relevanță pentru leșeni a etichetei de “uniți” pe care au acceptat-o preoții. Locuitorii Leșului au auzit de unire abia în urmă cu un an (deci în 1760, la 35 de ani după ce preoții, dorind să aibă și ei “privileghiomuri”, au aderat formal la unire). Puși să declare cărei confesiuni aparțin, leșenii “declară toți că
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
Se mai știe despre el că avea o bisericuță de nuiele “în deal la Hurdiș”, astăzi proprietatea familiei Rauș. Tradiția locală îl prezintă pe George Hurdiș ca preot-călugăr, bisericuța sa fiind singura vatră sihăstrească despre care avem cunoștință în hotarul Leșului. După moartea ieromonahului bisericuța a ars. Anton Coșbuc afirma că a trăit izolat de ceilalți preoți și neamestecându-se în treburile comunei. Preotul Sava Gălan a fost primul hirotonit dintre frații săi, slujind o vreme împreună cu tatăl său, așa cum indică
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
săi și George Hurdiș au fost martori unei schimbări importante în istoria satului, militarizarea, ca urmare a includerii satului în Regimentul II grăniceresc. Militarizarea satului, odată cu impunerea unirii religioase, a adus și regularizarea satului, importanță dobândind acum malul stâng al Leșului unde sunt strămutate un număr de gospodării și unde se instalează instituțiile satului. Anul 1763 în care Leșu era în pragul acestor transformări istorice, era anul în care grănicerii năsăudenii s-au răsculat în frunte cu Tănase Todoran din Bichigiu
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
din zilele Prea Înălțatului D(o)mnu Mihai Racoviță Voevodu” . Aceste tipărituri folosite la cultul divin în Leșu, demonstrează persistența legăturilor cu românii de peste munți, în ciuda diferențelor (formale) religioase. Preoții din familia Gălan au reprezentat o adevărată dinastie preoțească a Leșului, fenomen des întâlnit la românii ardeleni. Preoții valahi erau rareori școliți, cunoștințele lor constând cel mai adesea în capacitatea de a citi din cărțile de cult. O importantă transformare din acest punct de vedere a însemnat păstorirea credincioșilor leșeni de către
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
a primit temporar administrarea parohiei greco-catolice din Măgura Ilvei. Realizarea cea mai importantă a preotului Anton Mălai a fost construirea bisericii de piatră care înlocuiește vechea biserică de lemn a leșenilor, renovată în 1759 și mutată în 1785 în stânga Văii Leșului. Construcția bisericii a început în anul 1851 și lucrările au fost încheiate în 1854. Turla bisericii, din lipsă de fonduri, a fost improvizată din lemn. În vara anului 1854 biserica a fost consacrată Macedon Pop, vicar general al Episcopiei de
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
la Universitatea din Graz, în 1871. La puțin timp după pensionare, moare în 1903, necrologul fiind rostit de protopopul ortodox Grigore Pletosu, profesor coleg. Cei trei reprezentanți ai familiei Mălai, pe care i-am prezentat sumar aici, sunt personalități ale Leșului care au contribuit esențial la profilul cultural al comunei în epoca modernă. Instituțiile fundamentale ale comunității, Biserica și Școala, se prezintă ca dezvoltări, în epoca dualismului austro-ungar, ale proiectului pe care l-au schițat preoții Mălăieni. Între 1864 și 1871
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
în traducerea lui George Murnu, sau Odiseea. Preotul Leon, deși a avut șase copii, a găsit timp pentru sătenii săi, rămânând în memoria enoriașilor săi, ca un vrednic preot greco-catolic. A murit in 1922 și este înmormântat în cimitirul de pe Leș. Preotul Vasile Coșbuc a absolvit Academia Teologică greco-catolică din Gherla și s-a căsătorit cu Valeria Rusu, fiica preotului unit din Mureșeni. A slujit mai întâi în parohia Parva. A venit ca preot în Leșu în 1919, bătrânul său tată
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]