11,405 matches
-
CASINA ROMÂNĂ, societate culturală creată la Brașov în 1835. Societatea își propunea să dezvolte, prin intermediul lecturilor făcute de „profesori și literați”, gustul pentru literatură în rândul românilor din Țara Bârsei. Dovadă în acest sens stă hotărârea ca în zilele de marți, vineri și duminică după-amiaza, vreme de o oră, „unul din membrii societății, mai ales profesori și literați, să cetească în auzul tuturor cele mai trebuincioase și folositoare materiale din gazetele abonate și cărți [...] căci societatea în chipul acesta înaintând în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286134_a_287463]
-
înștiințez că Mihai a plecat la București, spuindu-mi că pensia lui dacă s-a votat numai în Cameră și /nu și în / Senat, apoi nu e sigură, și că trebuie să-și caute un mijloc sigur de existență. A plecat marți și eu, plângând peste puterile mele mi-a fost rău nespus, așa că nu am fost în stare a vă scrie până azi. Dar aceste toate scuze de mai sus au fost pretex-te de plecare față cu mine, și adevărata cauză
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
domnul Eftimiu nu mai poate fi președintele S.S.R. Dl. Cocea propune ca o comisie condusă din N. D. Cocea, părintele Galaction și Zaharia Stancu să propună domnului Eftimiu în prealabil să înlesnească soluționarea cazului.” Nu se regăsește minuta ședinței de marți ora 12, știm că Victor Eftimiu și-a dat demisia (rămânând președinte de omnoare al S.S.R.) iar Zaharia Stanci i-a luat locul, iar despre „interesele Societății” știm, de asemenea, că erau materiale: înlesniri financiare și de altă natură pentru
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
luni seara, înainte de nuntă, la casa mirelui, când fetele împodobesc cedrul cu lână sau cu ață albă, sură (gri) și roșie, cu spic de orz, în vârf legau un ciucure din boabe de călin, "îngrădit" cu un "ciochine" de ovăz. Marți și miercuri din săptămâna premergătoare nunții, oaspeții se adunau la casa mirelui pentru a petrece steagul la casa miresei 341. c. Înmormântarea Expresia "a-nchinat steagul" își are obârșia în obiceiul de a ridica un steag pe casă (Moldova), în turnul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vreme și belșug, iar zeița orientală Ma și Cybela feniciană personificau natura roditoare.385 Un alt ritual de invocare a ploii, întâlnit mai mult în părțile sudice ale României (Oltenia, Muntenia, Dobrogea, sudul Moldovei), este Caloianul, practicat în a treia marți după Paști sau când e mare secetă. Fetele și femeile frământă lut și fac un om în miniatură pe care îl botează Caloian sau Scaloian, îl pun într-un sicriu, îl plâng ca pe mort, îl tămâiază și îl îngroapă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe cari i-a făcut Dumnezeu au început a face copii și tot făcea în toată ziua câte unul; așa a vrut Dumnezeu ca să se facă zilele. În ziua întâi a făcut pe Duminică, fată; apoi pe Luni, bărbat; pe Marți, iar bărbat; pe Miercurea, femeie; pe joi, bărbat, apoi pe Vinerea, iar femeie, precum și pe Sâmbăta, ca să aibă oamenii sfinți, zile."59 Potrivit credințelor populare românești, în trecut, "zilele umblau pe pământ" pentru a-i pedepsi pe oamenii care lucrau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apoi pe Vinerea, iar femeie, precum și pe Sâmbăta, ca să aibă oamenii sfinți, zile."59 Potrivit credințelor populare românești, în trecut, "zilele umblau pe pământ" pentru a-i pedepsi pe oamenii care lucrau în ziua lor; cele mai de temut erau Marțea și Vinerea: "Marți-seara, Marseara, Marțole sau Marțolea este o babă răutăcioasă care umblă marți seara (...) pe la casele gospodarilor, spre a pedepsi pe gospodinele pe care le găsește lucrând";60 "Sf. Vineri (...) este o vădană rea și năpăstoasă care nu îngăduie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
trecere. Astfel, "săptămâna" primordială este reamintită în orațiile nupțiale, tocmai pentru a reînnoi și sacraliza timpul profan: "Că numai Dumnezău e negreșit / Care toate-n lume le-a rânduit. / Luni a făcut sămn cu mâna / Și s-a făcut lumina; / Marți a făcut pomântul / Numai cu cuvântul, / Miercuri marea și câte-s într-însa / Numai cu zâsa; / Joi a-ntins cerul ca o piele / Și l-a-mpodobit cu stele, / Cu luceferi luminoși / Ca să privim și noi la ăști pacatoși; / Vineri a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pământul este desțelenit de trecut pentru a fi primenit în fața Anului Nou: S-a pornit într-o joi, / Cu plug cu doisprezece boi, / Boi-bourei, / În frunte țintăței, / În coadă codălbei... / Mai mânați măi, / Hăi, hăi! / Și-au arat lunile, / Luncile, / Marțile / Coastele, / Miercurile / Piscurile / Joile / Văile, / Vinerile / Colinele, / Sâmbetele / Dâmburile. Și-ndată s-au apucat / De semănat: / Grâu de vară, / Să răsară / Până-n sară, / Până mâine, / Să fie pâine! / Mai mânați măi, / Hăi, hăi! / La luna, / La săptămâna, / Troian și-a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în pai cât trestia..."63 Scenariul trăirilor zilnice este însoțit de semnificațiile zilelor săptămânii care măsoară și cântărește viața omului: "Cucuruz, pănușă verde, / Dorul mândrii nu mă crede, / Că nu se merge la fete; / Luni seara să nu m-aștepte, / Marți seara nu mă duc eu, / Că mă bate Dumnezeu; / Miercuri seara mă bat sfinții; Joi mă judecă părinții; / Vineri mă duc la Sibiu, / Nu pot, mândră, ca să viu; / Sâmbătă mă duc la plug, / Obosit seara mă culc; Duminică-i liturghie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lampa și se culcă, / Apoi lunea nu lucrează, / Marția ține sărbătoare, / Miercurea-i de fată mare, / Joia-i pentru dobitoace, / Vinerea că nu se toarce, / Sâmbăta e de lăut, / Duminica-i de băut!"65; " Foaie verde de-un păsat, / Luni, marți, miercuri n-am lucrat, / Că m-am temut de păcat! / Joia-i pentru dobitoace, / Vinerea nu-i bine-a toarce, / Sâmbăta când aș lucra, / Gata-i popa cu toaca, / Stăi, părinte, nu toca, / Că eu încep a lucra."66; "Din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
românească, fiecare zi are o simbolică proprie, în conformitate cu legile cosmice și cu legea umană. Astfel, luni a fost considerată zi bună, cu noroc pentru începături, dar în această zi nu se pleacă pe cale și nu se dă nimic din casă. Marțea este, de obicei, zi nefastă, mai ales pentru începerea unui lucru, dar este considerată ca fiind cea mai mare zi din săptămână deoarece, în această zi, s-a urzit pământul. Miercurea, ca și lunea sau vinerea, este o zi norocoasă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
acestora și, nu întâmplător, a născocit "Rugăciunea săptămânii" pentru a îndepărta forțele malefice care ar distruge echilibrul existențial: "Sfântă lune, zi de post, / Cădelnița lui Hristos, / Rogu-mă sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă marți! / Curătoarea ceriului / Și-a pământului, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă miercuri! / Zidirea Domnului Hristos, / Mă rog sfinției tale / Să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fetele care se strâng în șezători sau ies pe ulițele satului în serile din săptămâna denumită "Caii lui Sântoader. În afară de aceste reprezentări mitologice, omul tradițional a sacralizat și zilele săptămânii Sfânta Duminică Sfânta Luni, Sfânta Miercuri, Sfânta Joi, Sfânta Vineri ( marțea și sâmbăta erau dedicate morților) sau lunile anului Mărțișor, Prier, Brumar etc. Calendarul popular este dual, forțele benefice și puterile malefice sunt reprezentate în aceeași măsură, binele și răul coexistând. Timpul calendaristic se supune acestui dualism ontologic, dând dezlegare acestor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
forțe antinomice, de a-și împărți puterile în mod egal. Astfel, reprezentările benefice patronează ziua lunea miercurea, joia, vinerea, duminica, și vara, fiind simbolul luminii, al căldurii, al vieții și al fertilității. în timp ce reprezentările malefice acționează pe timp de noapte marțea și sâmbăta, și iarna, semnificând întunericul, frigul, moartea și sterilitatea.223 În basme, spațiul sacru aparține "locurilor oprite". Spațiul tabu potențiază desfășurarea narativă și pecetluiește destinul profan al eroului: "FătFrumos se însoți cu cea mai mică dintre surorile zânei care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
întoarce în cabinetul său unde se apleacă asupra problemelor de stat. Diminețile erau dedicate de obicei reuniunilor de consiliu. Consiliul de stat, cea mai importantă reuniune, avea loc duminica, iar când nu se discutau toate problemele, putea continua și lunea. Marțea și sâmbăta aveau loc consiliile de finanțe. Consiliile extraordinare se întruneau de două ori pe lună, în funcție de problemele care apăreau. în timpul consiliilor se făcea o excepție de la etichetă și miniștrii aveau dreptul să se așeze în fața regelui. Joia nu se
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pătați, unguraș, mătase de porumb, spice de porumb, din măduvă de porumb, din conuri de brad, din planta cinci degete, cozi de cireșe, scuturătură de fân (stroh), frunze de gutui, din fructe de hamei, din lumânărica Domnului, măceșe, flori de marțea Paștelui, mușchi de copac, nalbă albă, buruiana de năduf, semințe de ovăz, din pătlagină cu tot cu rădăcină, coji de salcie, floare de salcâm, scai voinicesc, siminoc, vâsc de pe fagi. Siropuri din muguri de brad, din ceapă cu zahăr, hrean ras cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
trânji (hemoroizi): frunze de nuc să pisezi și să plămădești (macerezi) cu rachiu tare și să-l bea, că-i va trece. De dureri : sămânță de scai, turta lupului și pucioasă de o lețcaie, să plămădești În rachiu, să bea marțea, că-i va trece. Să vie țâța muierii (lactația): molotru și pătrunjel pisat cu miere și cu vin vechi, să bea. De inimă: rădăcină de rug și mărăcine pisate, să le bea cu vin cald. De dureri de cap: frunză
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Modernă", str. Ștefan cel Mare nr. 161; Format 33x48 cm. Din 5 iulie 1911 la Tipografia „Progresul" din Iași, str. Ștefan cel Mare nr. 4. Girant responsabil: M. Vasiliu. Ziarul cu nr. 4 din 16 decembrie 1909 începea cu anunțul:... „Marți 8 decembrie, ora 6 seara, un odios atentat sa comis contra Primului ministru dl. I.I.C. Brătianu. Un individ, Gh. Stoenescu, lucrător la C.F.R., a descărcat trei gloanțe de revolver asupra dlui Brătianu, pe când Dsa se întorcea de la Senat. Din fericire
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tipografia „Unirea”. Au apărut 435 numere. („Buletin oficial. Expozițiunea generală română”, București - decembrie 1906, p.584 și 591-592). * Organ oficial de publicitate, se imprima în 1887 la Tipografia „Romană” din Bârlad și apărea de dou ă ori în fiecare săptămână, marțea și vinerea, și se distribuia tuturor autorităților din țară. În Monitorul se publicau actele judecătorești p revăzute de procedură și codicile civile, înscrierile de firme, vânzările de Tipografia G. Cațafany la 6 februarie 1899, de la 9 104 avere, cu achitarea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
alocat transportului la locul de muncă, timpul petrecut (sîmbăta și duminica) rumegînd o problemă de serviciu din cursul săptămînii, timpul petrecut (înainte și după ziua de muncă) pradă spaimei de a nu fi dat afară, timpul petrecut în stresul de marți cu gîndul la ședința importantă de miercuri dimineața, timpul petrecut visînd la o promovare, timpul petrecut discutînd despre slujbă la o întîlnire între prieteni etc.? Munca este tot timpul o preocupare fundamentală a omului modern, una din marile sale incertitudini
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Comunitate sau din statele cu care, deja, sunt angajate negocieri de aderare. 4. Funcționarea 384 O legislatură se întinde pe o perioadă de 5 ani. Parlamentul se reunește într-o sesiune anuală de plin drept în a doua zi de marți din luna martie (cu excepția lunii august) și organizează, uneori, și sesiuni suplimentare mai scurte. Membrii Parlamentului European se întâlnesc în ședință plenară, timp de o săptămână pe lună, la Strasbourg. Comisiile parlamentare se întâlnesc în general două săptămâni pe lună
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
din Tratatul instituind CEE și a art. 109 alin. 1 din Tratatul instituind CEEA, așa cum au fost modificate prin Tratatul de fuziune, Parlamentul European îți ține o sesiune anuală și se reunește de plin drept în a doua zi de marți din luna martie, nici o altă dispoziție cu privire la durata acestei sesiuni nu trebuie să fie desprinsă, chiar și în mod indirect, din alte dispoziții ale Tratatelor. Astfel, durata sesiunii este fixată numai de către Parlamentul European prin Regulamentul de organizare internă". 5
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
iar îmi ies vorbe că am eu ceva personal de împărțit cu nu știu cine. Ce-ar fi de făcut pentru a mai atenua jalea? În mod esențial, ar trebui schimbat unghiul de abordare, și aș da aici exemplul unei prezentări făcute marți, 1 martie, la Universitatea din Rovaniemi, Finlanda, de către doi studenți de la Facultatea de Drept a Universității "Al. I. Cuza" din Iași. Utilizând un format standard pentru studenții Erasmus veniți acolo, tocmai pe Cercul Polar, din toate colțurile Europei (ba chiar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sala fostului Notre Dame de Sion, unde sălășluiește încă Iasi Staatphilharmonie, nu va putea oferi melomanilor de elită, nici în acest an, șansa unei cuminecături de grație, izbăvitoare și pură, așa cum este, de regulă, străfulgerarea divinității prin harul muzicii. Căci marți, 15 aprilie 2014, la ora 19, în splendid restaurata Aulă a Bibliotecii Centrale Universitare, oficiază, oarecum laic, dar la fel de tulburător, VOCES. Izvodit din febra iubirii de muzică simfonică a fraților Bujor și Dan Prelipcean, Cvartetul VOCES există neîntrerupt la Iași
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]