12,798 matches
-
Gonzaga a obținut titlul de căpitan al armatei florentine. Lucrarea a fost creată cu intenția clară de celebrare, în mod cinstit fără retorică gratuită, fiind capabilă să sublinieze autoritatea persoanei reprezentate, cu o utilizare restrânsă a elementelor decorative. Pe "aversul" medaliei se află efigia din profil a lui Ludovico al III-lea Gonzaga în formă de bust, spre stânga, purtând platoșă și un scurt coif militar. În partea de sus a medaliei, în sensul acelor ceasornicului, de-a lungul marginii putem
Medalia lui Ludovico al III-lea Gonzaga () [Corola-website/Science/327510_a_328839]
-
cu o utilizare restrânsă a elementelor decorative. Pe "aversul" medaliei se află efigia din profil a lui Ludovico al III-lea Gonzaga în formă de bust, spre stânga, purtând platoșă și un scurt coif militar. În partea de sus a medaliei, în sensul acelor ceasornicului, de-a lungul marginii putem citi inscripția în latină , în partea de jos , iar în centru („Ludovico Gonzaga, căpitan al armatei, marchiz al Mantovei etc.”). Pe "reversul" medaliei se vede Ludovico în armură călare, la pas
Medalia lui Ludovico al III-lea Gonzaga () [Corola-website/Science/327510_a_328839]
-
scurt coif militar. În partea de sus a medaliei, în sensul acelor ceasornicului, de-a lungul marginii putem citi inscripția în latină , în partea de jos , iar în centru („Ludovico Gonzaga, căpitan al armatei, marchiz al Mantovei etc.”). Pe "reversul" medaliei se vede Ludovico în armură călare, la pas, spre dreapta, cu coiful dotat cu o creastă arătoasă sferică. Calul are coada împletită elegant, un detaliu care a fost, de-a lungul timpului, obiect al multor studii ale lui Pisanello, cum
Medalia lui Ludovico al III-lea Gonzaga () [Corola-website/Science/327510_a_328839]
-
condus campania electorală a partidului Samoobrony - Leppera. În 2007, s-a alăturat partidului naționalist cu orientate anti-globalizare - Polska Wspólnota Narodowa. Este membru de onoare al Frontului Popular al Muncii. A fost decorat cu Crucea de Cavaler a Ordinului Polonia Restituta, Medalia " Pentru serviciile aduse Varșoviei" și titlul de "Lucrător Emerit al Culturii". În 1978, el a fost distins cu Medalia " Pentru serviciile de apărare a țării" și în 1983 a primit Crucea de Comandor al Ordinului Polonia Restituta. Pentru filmele realizate
Bohdan Poręba () [Corola-website/Science/327503_a_328832]
-
Narodowa. Este membru de onoare al Frontului Popular al Muncii. A fost decorat cu Crucea de Cavaler a Ordinului Polonia Restituta, Medalia " Pentru serviciile aduse Varșoviei" și titlul de "Lucrător Emerit al Culturii". În 1978, el a fost distins cu Medalia " Pentru serviciile de apărare a țării" și în 1983 a primit Crucea de Comandor al Ordinului Polonia Restituta. Pentru filmele realizate, Bohdan Poręba a obținut Premiul criticilor de film polonezi "Sirena de aur" (1957) și Marele Premiu la Festivalul Internațional
Bohdan Poręba () [Corola-website/Science/327503_a_328832]
-
pentru volumul "Descoperirea de sine"), precum și cu Premiul special al Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor (2000), Diploma de excelență a Direcției județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Timiș (2001), Ordinul Național "Serviciul Credincios" în gradul de "Cavaler" (2001), Medalia "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial" (2000), "Cetățean de onoare al Municipiului Timișoara". (n. Cernăuți, d.
Mircea Șerbănescu () [Corola-website/Science/327497_a_328826]
-
a fost realizată din bronz de artistul italian Pisanello prin anii 1439-1440, și are diametrul de 8,85 cm. După ce a creat celebra medalie a lui Ioan al VIII-lea Paleologul (1438), restabilind tradiția așezării unor efigii ale unor persoane în viață, ca și pe monedele romane, Pisanello a fost foarte solicitat de către curțile italiene, creând vreo douăzeci de medalii. Între primii care l-
Medalia lui Niccolò Piccinino () [Corola-website/Science/327524_a_328853]
-
După ce a creat celebra medalie a lui Ioan al VIII-lea Paleologul (1438), restabilind tradiția așezării unor efigii ale unor persoane în viață, ca și pe monedele romane, Pisanello a fost foarte solicitat de către curțile italiene, creând vreo douăzeci de medalii. Între primii care l-au solicitat a fost ducele de Mantova, Gianfrancesco I Gonzaga, la putere din 1433. Lucrarea i-a fost solicitată în 1439-1440, când Pisanello se afla la Mantova și participa la asediul Veronei, în suita lui Gonzaga
Medalia lui Niccolò Piccinino () [Corola-website/Science/327524_a_328853]
-
I Gonzaga, la putere din 1433. Lucrarea i-a fost solicitată în 1439-1440, când Pisanello se afla la Mantova și participa la asediul Veronei, în suita lui Gonzaga și a condotierului Niccolò Piccinino, căruia i-a dedicat și lui o medalie. are dimensiuni ceva mai reduse. Lucrarea a fost creată cu intenția clară de celebrare, în mod cinstit fără retorică gratuită, fiind capabilă să sublinieze autoritatea persoanei reprezentate, cu o utilizare restrânsă a elementelor decorative. Pe "aversul" medaliei artistul a gravat
Medalia lui Niccolò Piccinino () [Corola-website/Science/327524_a_328853]
-
și lui o medalie. are dimensiuni ceva mai reduse. Lucrarea a fost creată cu intenția clară de celebrare, în mod cinstit fără retorică gratuită, fiind capabilă să sublinieze autoritatea persoanei reprezentate, cu o utilizare restrânsă a elementelor decorative. Pe "aversul" medaliei artistul a gravat efigia din profil a condotierului Piccinino, în formă de bust spre stânga, purtând pe cap o beretă mare. Putem citi inscripția în latină (în română: „Niccolò Piccinino Visconti, mare căpitan și nou Marte”). Pe "reversul" medaliei, în
Medalia lui Niccolò Piccinino () [Corola-website/Science/327524_a_328853]
-
aversul" medaliei artistul a gravat efigia din profil a condotierului Piccinino, în formă de bust spre stânga, purtând pe cap o beretă mare. Putem citi inscripția în latină (în română: „Niccolò Piccinino Visconti, mare căpitan și nou Marte”). Pe "reversul" medaliei, în centru, putem vedea un grifon spre stânga purtând inscripția („Perugia”), pe zgardă, în timp ce alăptează doi gemeni. Piccinino este asemănat cu noii Romulus și Remus, alăptați de simbolul orașului natal. Inscripțiile latine și clarifică această alegorie. Jos se citește inscripția
Medalia lui Niccolò Piccinino () [Corola-website/Science/327524_a_328853]
-
Carei, ultima localitate din Ardealul de Nord aflată sub control fascist. Piesele acestei emisiuni sunt discoidale, având diametrul de 21 mm, iar greutatea de 6,55 grame. Au fost realizate din aliaj de aur și cupru, având titlul de 900‰. Medalia jubiliară a fost emisă într-un tiraj de maxim 1.000.000 de exemplare. Pe avers, au fost gravate efigia lui Mihai Viteazul, efigia regelui Ferdinand al României și efigia lui Mihai I Regele Românilor, parțial suprapuse, spre stânga. Mihai
Medalia jubiliară Ardealul Nostru () [Corola-website/Science/326909_a_328238]
-
ora 12, sunt gravate stemele celor 11 județe revenite, după eliberare, la statul român: Trei Scaune, Năsăud, Odorhei, Cluj, Satu Mare, Bihor, Maramureș, Mureș, Ciuc și Someș. Reversul piesei a fost gravat de Ioana Bassarab Starostescu și Ștefan Iordan. Tăietura / muchia medaliei este netedă și are gravat textul, în limba latină: « », în , deviza monarhiei române. În legea 656, publicată în Monitorul Oficial nr. 298 din 23 decembrie 1944, se menționa că Ministerul Finanțelor era autorizat să bată, prin Monetăria Națională, și să
Medalia jubiliară Ardealul Nostru () [Corola-website/Science/326909_a_328238]
-
are gravat textul, în limba latină: « », în , deviza monarhiei române. În legea 656, publicată în Monitorul Oficial nr. 298 din 23 decembrie 1944, se menționa că Ministerul Finanțelor era autorizat să bată, prin Monetăria Națională, și să pună în vânzare medalii comemorative din aur, într-un tiraj maxim de 1.000.000 de bucăți. Caracteristicile medaliilor erau expuse în articolul 3. La articolul 3, litera B, punctul b. se stipula că masa unei medalii este de 6,55 de grame, cu
Medalia jubiliară Ardealul Nostru () [Corola-website/Science/326909_a_328238]
-
Monitorul Oficial nr. 298 din 23 decembrie 1944, se menționa că Ministerul Finanțelor era autorizat să bată, prin Monetăria Națională, și să pună în vânzare medalii comemorative din aur, într-un tiraj maxim de 1.000.000 de bucăți. Caracteristicile medaliilor erau expuse în articolul 3. La articolul 3, litera B, punctul b. se stipula că masa unei medalii este de 6,55 de grame, cu o toleranță de +/- 2 ‰, adică poate varia între 6.5369 și 6.5631 grame. Însă
Medalia jubiliară Ardealul Nostru () [Corola-website/Science/326909_a_328238]
-
Monetăria Națională, și să pună în vânzare medalii comemorative din aur, într-un tiraj maxim de 1.000.000 de bucăți. Caracteristicile medaliilor erau expuse în articolul 3. La articolul 3, litera B, punctul b. se stipula că masa unei medalii este de 6,55 de grame, cu o toleranță de +/- 2 ‰, adică poate varia între 6.5369 și 6.5631 grame. Însă, potrivit Uniunii Monetare Latine, monedele de aur, cu valoare nominală de 20 de franci francezi / 20 de lei
Medalia jubiliară Ardealul Nostru () [Corola-website/Science/326909_a_328238]
-
Însă, potrivit Uniunii Monetare Latine, monedele de aur, cu valoare nominală de 20 de franci francezi / 20 de lei românești, aveau titlul de 900‰ aur fin, masa de 6,45 grame și un diametru de 21 mm. Observăm că masa medaliilor Ardealul Nostru este de 6,55 grame, dar același titlu și același diametru. Numismatul Octavian Iliescua emis ipoteza că « diferența de masă dintre medalie și piesele de 20 de lei a apărut ca rezultat al unei erori produse la monetărie
Medalia jubiliară Ardealul Nostru () [Corola-website/Science/326909_a_328238]
-
aur fin, masa de 6,45 grame și un diametru de 21 mm. Observăm că masa medaliilor Ardealul Nostru este de 6,55 grame, dar același titlu și același diametru. Numismatul Octavian Iliescua emis ipoteza că « diferența de masă dintre medalie și piesele de 20 de lei a apărut ca rezultat al unei erori produse la monetărie; piesele ar fi trebuit să aibă aceleași caracteristici ca monedele de aur de 20 de lei obișnuite. Inițial Banca Națională ar fi furnizat atât
Medalia jubiliară Ardealul Nostru () [Corola-website/Science/326909_a_328238]
-
piesa Ardealul Nostru a circulat și în calitate de monedă, datorită valorii sale intrinsece. Piesa de aur jubiliară Ardealul Nostru a fost emisă și pusă în circulație în baza legii nr. 656, publicate în Monitorul Oficial nr. 298 din 23 decembrie 1944. „Medalia a fost legată de Împrumutul Refacerii Naționale, un împrumut public ce urma să fie utilizat pentru plata despăgubirilor de război ale României. O astfel de medalie se putea cumpăra contra a 15.000 de lei de către cel care cumpăra titluri
Medalia jubiliară Ardealul Nostru () [Corola-website/Science/326909_a_328238]
-
baza legii nr. 656, publicate în Monitorul Oficial nr. 298 din 23 decembrie 1944. „Medalia a fost legată de Împrumutul Refacerii Naționale, un împrumut public ce urma să fie utilizat pentru plata despăgubirilor de război ale României. O astfel de medalie se putea cumpăra contra a 15.000 de lei de către cel care cumpăra titluri de stat în sumă de 50.000 de lei.” "Moneda-medalie Ardealul Nostru" a fost emisă și cu scopul de a distribui cetățenilor români o parte din
Medalia jubiliară Ardealul Nostru () [Corola-website/Science/326909_a_328238]
-
Ardealul Nostru" a fost emisă și cu scopul de a distribui cetățenilor români o parte din aurul aflat în depozitele Băncii Naționale a României, pentru a-l proteja de confiscarea de către autorităților sovietice de ocupație. După mai puțin de 3 ani de la emiterea medaliei Ardealul Nostru, la 15 august 1947, a fost publicată în Monitorul Oficial al României legea nr. 284 care prevedea că aurul, valutele și alte mijloace de plată străine trebuiau cedate Băncii Naționale a României. Medalia Ardealul Nostru era menționată în lege. În articolul
Medalia jubiliară Ardealul Nostru () [Corola-website/Science/326909_a_328238]
-
După mai puțin de 3 ani de la emiterea medaliei Ardealul Nostru, la 15 august 1947, a fost publicată în Monitorul Oficial al României legea nr. 284 care prevedea că aurul, valutele și alte mijloace de plată străine trebuiau cedate Băncii Naționale a României. Medalia Ardealul Nostru era menționată în lege. În articolul 1 al legii, se stipula că persoanele care aveau în proprietate sau în posesie valorile specificate la articolul 2, erau obligate să le cedeze Băncii Naționale a României, contra plății în lei, la cursul oficial
Medalia jubiliară Ardealul Nostru () [Corola-website/Science/326909_a_328238]
-
strategica Salang Pass, și el însuși, cu rang de căpitan, a fost primul său comandant sovietic. Pentru curajul și eroismul în exercitarea dreptului internațional în Republica Democratică Afganistan, Leonid Khabarov acordat Ordinul Banner Roșii și Ordinul "pentru servicii militare", precum și medalii. După descărcarea acestuia de la Forțele Armate, condus de Institutul de Tehnică Militară, educația și siguranța Universitatea Tehnică de Stat și, de asemenea, a fost ales vicepreședinte al organizației regionale Sverdlovsk a "Uniunea veteranilor din Rusia Afganistan". În 1972 a absolvit
Leonid Habarov () [Corola-website/Science/326927_a_328256]
-
și apoi a departamentului militar din Ural, Universitatea Tehnică de Stat (din 2003 - instituția militară de învățământ și tehnica de securitate). El a susținut teza sa. El a fost decorat cu Ordinul Steagul Roșu, Ordinul "pentru servicii militare", și multe medalii. Lucrător Emerit al învățământului profesional. El a fost onorat să lucreze președinte adjunct al organizației Sverdlovsk o instituție regională a organizației obștești "Uniunea veteranilor din Rusia afganistan." 19 iulie 2011, colonelul Khabarov a fost arestat și este în prezent în
Leonid Habarov () [Corola-website/Science/326927_a_328256]
-
Părinții săi, împreună cu el, s-au refugiat în Moldova, în timpul primului război mondial. A urmat gimnaziul „Tudor Vladimirescu” (astăzi colegiu național), unde i-a fost descoperit talentul pentru pictură de către profesorul său, Liviu Popa. În 1912, Iosif a obținut o medalie de aur într-un concurs organizat între licee. După terminarea liceului s-a înscris la cursurile Școlii de arte frumoase din Bucuresti, unde i-a avut ca profesori pe George Demetrescu Mirea și Costin Petrescu. A fost mobilizat în 1916
Iosif Keber () [Corola-website/Science/326941_a_328270]