11,449 matches
-
care obiectivul este simplu și puțin gros, focala este sensibil egală cu distanța care separă focarul de centrul obiectivului. Pentru același obiect observat, cu cât focala este mai lungă, cu atât imaginea este mai mare. Un ocular este un sistem optic complementar obiectivului. Este folosit în instrumente optice cum sunt microscoapele sau lunetele și telescoapele, pentru a mări imaginea produsă în planul focal al obiectivului. Un ocular este o lupă perfecționată pentru producerea unei imagini la infinit, adică o imagine clară
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
focala este sensibil egală cu distanța care separă focarul de centrul obiectivului. Pentru același obiect observat, cu cât focala este mai lungă, cu atât imaginea este mai mare. Un ocular este un sistem optic complementar obiectivului. Este folosit în instrumente optice cum sunt microscoapele sau lunetele și telescoapele, pentru a mări imaginea produsă în planul focal al obiectivului. Un ocular este o lupă perfecționată pentru producerea unei imagini la infinit, adică o imagine clară fără acomodarea ochiului, și cu cât mai
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
microscoapele sau lunetele și telescoapele, pentru a mări imaginea produsă în planul focal al obiectivului. Un ocular este o lupă perfecționată pentru producerea unei imagini la infinit, adică o imagine clară fără acomodarea ochiului, și cu cât mai puține aberații optice posibile. Obiectivul și ocularul sunt dispuse la câte un capăt al tubului. Tubul poate fi fix sau telescopic, cum este cazul ocheanelor folosite în marină. Ocularul, cum indică denumirea sa, este situat în partea dinspre ochiul privitorului, și este de
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
a se vedea descrierea de mai jos) au atât obiectivul cât și ocularul convexe. Cele două sisteme își păstrează fiecare avantajele. Ocularul concav dă o imagine dreaptă permițând folosirea instrumentului ca lunetă terestră sau marină și o scurtare a „tubului optic” în raport cu focala obiectivului. Asamblarea a două lunete de mici dimensiuni au creat aparatul numit „binoclul lui Galilei” (folosit la teatru, datorită slabelor sale performanțe). În cazul ocularului concav, se obține o răsturnare a imaginii (sus și jos / stânga și dreapta
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
imaginii (sus și jos / stânga și dreapta) și o alungire în raport cu lungimea focalei obiectivului. Folosirea instrumentului ca lunetă astronomică nu este deranjată ca urmare a acestor consecințe. Dimpotrivă, folosirea terestră sau marină a impus un tub telescopic și un sistem optic de redresare a imaginii, numit „vehicul” compus dintr-un dublet sau dintr-un număr par de prisme (care permite plierea, micșorarea obiectului) în cazul lunetei cu prisme sau a binoclului de marină. O lunetă astronomică poate fi folosită pentru observații
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
o „prismă Amici”, pentru redresarea imaginii. Se poate construi o lunetă simplă cu două lupe: una cu diametrul mare și distanța focală lungă, obiectivul, și una cu diametrul mic și distanța focală scurtă, ocularul. Obiectivul și ocularul constituie două sisteme optice convergente, cu alte cuvinte concentrează (focalizează) razele de lumină. Aceste două sisteme convergente au drept caracteristici principale diametrul și distanța focală. Distanța focală este distanța dintre centrul sistemului optic convergent (de exemplu centrul lentilei unei lupe) și focar (punctul unde
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
și distanța focală scurtă, ocularul. Obiectivul și ocularul constituie două sisteme optice convergente, cu alte cuvinte concentrează (focalizează) razele de lumină. Aceste două sisteme convergente au drept caracteristici principale diametrul și distanța focală. Distanța focală este distanța dintre centrul sistemului optic convergent (de exemplu centrul lentilei unei lupe) și focar (punctul unde converg razele luminoase paralele provenind de la « infinit »). Lunetele astronomice moderne au toate obiectivele și ocularele alcătuite din mai multe lentile. Într-adevăr, o lentilă simplă nu are o calitate
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
calitate acceptabilă decât sub anumite condiții. Anumite defecte ale lentilelor se pot corecta sau diminua alăturând mai multe lentile construite din sticle cu indici de refracție diferiți; se creează astfel dublete (acromatice) sau triplete (apocromatice) care sunt lipsite de defecte optice pe plaje mai mari. Grosismentul G al unei lunete este dat de formula matematică: formula 1, unde formula 2 este unghiul sub care se vede imaginea finală a obiectului, prin lunetă, iar formula 3 este unghiul sub care se vede obiectul cu ochiul
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
astronomică are obiectivul cu diametrul de 90 mm, puterea maximă de mărire este de 180 de ori. Focalizatorul (în unele lucrări este denumit, ca și în ) este un dispozitiv care permite focalizarea imaginii. La lunetele astronomice, este montat în tubul optic, pe partea opusă a obiectivului. Ocularul se montează în focalizator. Acesta mișcă ocularul înainte și înapoi, cu ajutorul unei roți dințate sau a unei cremaliere.<br> Focalizatorul trebuie să funcționeze lin, fără smucituri. La instrumentele astronomice actuale, focalizatoarele sunt folosite cu
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
filtrelor așezate în fața obiectivului, o altă variantă sigură este proiectarea imaginii solare pe un ecran. O lunetă astronomică poate fi folosită, cu succes, pentru observații terestre, prin atașarea unei prisme redresoare de imagine, de exemplu, de tip Amici. Pe tubul optic se atașează un așa-numit „căutător”, care este o mică lunetă, cu sau fără dioptrii și care ajută la găsirea obiectului ceresc. Instrumentul este dotat, pentru ușurința folosirii, cu punct roșu (LED) sau cu reticule. Căutătorul trebuie să fie aliniat
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
un așa-numit „căutător”, care este o mică lunetă, cu sau fără dioptrii și care ajută la găsirea obiectului ceresc. Instrumentul este dotat, pentru ușurința folosirii, cu punct roșu (LED) sau cu reticule. Căutătorul trebuie să fie aliniat cu tubul optic, înainte de începerea observațiilor. La lunetele astronomice se folosesc două categorii de monturi: monturi altazimutale și monturi ecuatoriale. Montura ecuatorială a lunetei trebuie orientată spre "Polul Nord Ceresc" (~Steaua Polară). Monturile ecuatoriale permit setarea latitudinii geografice a locului de observație. După această operație
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
de la EQ3 în sus), în general, se pot atașa motorașe electrice care ușurează activitatea astronomului. În această situație, luneta astronomică poate fi controlată printr-un PC, eventual prin Internet. De montură se atașează și o contragreutate, pentru echilibrarea "sistemului tub optic - montură". Monturile altazimutale și ecuatoriale se întâlnesc și la telescoapele propriu-zise (telescoapele reflectoare). Telescoapele pot fi montate și pe o „montură Dobson” sau „Rockerbox”, care este mult mai simplă și mai ieftină, dar stabilă. Însă această montură nu poate fi
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
un aspect exterior ca cel al break6ului TR Automatic. Îmcepând cu toamna lui 1975, Renault 12 este restilizată : noul grilaj este bordat cu gri, bara de protecție este montată mai sus iar farurile din față sunt incorporate (în afară de L), blocuri optice în spate mărite și dotate de lumini de mers înapoi (TS), frâne asistate pe toate modelele (în afară de berlina L), torpedoul redesenat (fără L) cu un tablou de bord mărit, extractoare de aer laterale horizontale din negru mat ți eliminarea capacelor
Renault 12 () [Corola-website/Science/330292_a_331621]
-
cuprindea atât reorganizarea și modernizarea fabricilor existente, cât și înființarea unor noi fabrici de armament. În Regatul României urmau a fi fabricate tunuri, armament portativ de infanterie, muniții, chesoane și antetrene pentru piesele de artilerie, trăsuri pentru logistică și aparatură optică sub supravegherea și îndrumarea Inspectoratului Tehnic al Armatei. Astfel, înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, la Uzinele Reșița erau fabricate sub licență tunuri antiaeriene Vickers-Reșița de calibrul 75 mm (în timpul războiului au fost fabricate și tunuri antitanc Reșița Model
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
URSS). În urma invadării Cehoslovaciei, procesul de augmentare al industriei de apărare din România a fost accelerat, fiind asimilate în producție numeroase echipamente, în concepție proprie sau sub licență. În cadrul Institutului 111 (Institutul de Cercetări și Proiectări Armament, Muniții și Aparatură Optică) erau concepute majoritatea echipamentelor terestre, iar la Institutul 222 erau dezvoltate produsele aerospațiale. Producția armamentului ușor era repartizată Uzinelor Mecanice din Cugir, Sadu și Mija (pistoale Carpați și TTC, pistoale-mitralieră PM md. 63/65, pușca automată PA md. 86, pușca-mitralieră
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
AG-9). La Întreprinderea Automecanică Mârșa și Uzinele „23 August” din București erau fabricate tancuri și turele pentru tancuri (TR-580 și TR-800). Întreprinderea „Electromagnetica” se ocupa de realizarea sistemelor de ochire de tip Ciclop ale tancurilor românești, iar IOR de echipamentele optice ale armatei. La Crângul lui Bot se afla Întreprinderea de producție și reparații a tehnicii de rachete (complexul antiaerian autopropulsat CA-95, rachete antitanc Maliutka, proiectile reactive nedirijate PRN-80, rachete aer-aer A-90 și A-91, rachete aer-sol A-921). Uzina
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
din cea a Soarelui. În 2011, a fost raportată o posibilă prezență a unei exoplanete orbitând steaua de către Byeong-Cheol Lee et al. Planeta a fost detectată folosind metoda vitezei radiale, bazată pe măsurători făcute în perioada 2003-2010 de la Observatorul Astronomic Optic Bohyunsan din Corea de Sud. Obiectul are o perioadă orbitală de 381 zile și o excentricitate de 0,25. Se pare că masa acestei planete este de 1,8 mai mare ca a lui Jupiter. Axa semi-majoră estimată a orbitei
Alpha Arietis () [Corola-website/Science/328633_a_329962]
-
în dezvoltare. Detectoarele cu diamante sintetice de lumină ultravioletă (UV) sau de particule cu energie mare sunt folosite în domenul energiei înalte și sunt disponibile comercial. Datorită combinației unice dintre stabilitatea sa termică și chimică, expansiunii termale mici și transparenței optice mari, diamantul sintetic tinde să devină cel mai popular material folosit ca sticlă optică pentru laserele cu dioxid de carbon și girotroane. Ambele diamante de tip CVD și HPHT pot fi tăiate ca geme și se pot produce culori variate
Diamant sintetic () [Corola-website/Science/328782_a_330111]
-
energie mare sunt folosite în domenul energiei înalte și sunt disponibile comercial. Datorită combinației unice dintre stabilitatea sa termică și chimică, expansiunii termale mici și transparenței optice mari, diamantul sintetic tinde să devină cel mai popular material folosit ca sticlă optică pentru laserele cu dioxid de carbon și girotroane. Ambele diamante de tip CVD și HPHT pot fi tăiate ca geme și se pot produce culori variate: alb pur, galben, brun, albastru, verde și portocaliu. Aspectul gemelor sintetice de pe piață a
Diamant sintetic () [Corola-website/Science/328782_a_330111]
-
Cantități disponibile la nivel industrial au apărut pe piață la începutul anilor 2000. În mod tradițional, absența defectelor cristalelor este considerată a fi cea mai importantă calitate a diamantului. Puritatea și perfecțiunea cristalină mare face diamantul transparent, în timp ce duritatea, dispersia optică (luciul) și stabilitatea sa chimică îl transformă într-o piatră prețioasă populară. Conductivitatea termală mare este de asemenea un factor important pentru utilizările tehnice ale sale. Deși dispersia optică mare este o proprietate intrinsecă a tuturor diamantelor, celelalte proprietăți variază
Diamant sintetic () [Corola-website/Science/328782_a_330111]
-
Puritatea și perfecțiunea cristalină mare face diamantul transparent, în timp ce duritatea, dispersia optică (luciul) și stabilitatea sa chimică îl transformă într-o piatră prețioasă populară. Conductivitatea termală mare este de asemenea un factor important pentru utilizările tehnice ale sale. Deși dispersia optică mare este o proprietate intrinsecă a tuturor diamantelor, celelalte proprietăți variază depinzând de modul de fabricare al diamantului. Diamantul poate fi un singur și continuu cristal sau el poate fi alcătuit din mai multe cristale similare (policristal). Cristalele transparente și
Diamant sintetic () [Corola-website/Science/328782_a_330111]
-
fi cea roz sau verde, pot fi produse prin iradiere. Unele companii oferă de asemenea diamante memoriale, obținute prin incinerarea rămășițelor trupești. Diamantele care pot fi transformate în pietre prețioase pot fi identice din punct de vedere chimic, fizic și optic (și câteodată superioare) cu diamantele naturale. Industria de extragere a diamantelor naturale a început să ia măsuri legale, de comercializare și de distribuire pentru a-si proteja piața de prezența crescândă a diamantelor sintetice. Diamantele artificiale pot fi deosebite de
Diamant sintetic () [Corola-website/Science/328782_a_330111]
-
Un Senzor cu fibră optică este un senzor care folosește fibra optică fie ca un element de detecție ("senzori intrinseci"), fie ca și comutator de semnale de la un senzor la componenta electronică ce procesează semnale("senzori extrinseci"). Fibra optică are multe utilizări în detecția la
Senzori cu fibră optică () [Corola-website/Science/329422_a_330751]
-
Un Senzor cu fibră optică este un senzor care folosește fibra optică fie ca un element de detecție ("senzori intrinseci"), fie ca și comutator de semnale de la un senzor la componenta electronică ce procesează semnale("senzori extrinseci"). Fibra optică are multe utilizări în detecția la distanță. În funcție de aplicație, fibra optică poate fi
Senzori cu fibră optică () [Corola-website/Science/329422_a_330751]
-
Un Senzor cu fibră optică este un senzor care folosește fibra optică fie ca un element de detecție ("senzori intrinseci"), fie ca și comutator de semnale de la un senzor la componenta electronică ce procesează semnale("senzori extrinseci"). Fibra optică are multe utilizări în detecția la distanță. În funcție de aplicație, fibra optică poate fi folosită datorită dimensiunilor sale reduse, sau pentru că nu este necesară folosirea nici unei surse de energie electrică în locația controlată de la distanță, sau din cauză că mulți senzori pot fi
Senzori cu fibră optică () [Corola-website/Science/329422_a_330751]