15,863 matches
-
acolo, la conferință de presă de la Milano, că momentul reprezintă o prima recunoaștere a valabilității unui proiect care, se pare, nu are corespondent nu numai în România, dar chiar la nivel mondial. Pentru mine este o superbă recunoaștere tocmai în patria lui Petrarca al cărui model de sonet l-am preluat și l-am susținut neabătut în tot ceea ce am scris. Până la urmă, într-o asemenea situație, bucuria este chiar mai mare, neîngrădită de nimeni, neconfiscată de nimeni. Ce am câștigat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cetitul cărților", la cel ce nu credea că va învăța "a muri vreodată", deoarece poezia și limba lui, se va dovedi peste timp, sunt nepieritoare, până la autorul versului "Carte frumoasă, cinste cui te-a scris" ori a celui pentru care "Patria este limba română". Pentru tine... îți doresc să ai mereu bucuria verbului "a face", mai presus de cel de "a fi". (Iunie 2014, Galați) Adrian Grauenfels Niște amici mi-au trimis cărți publicate după 89. Erau acolo Cărtărescu, Nichita Stănescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de la Canal, eu l-am găzduit în modesta mea garsonieră și pentru această "infracțiune" am fost condamnat și eu, la 6 ani de închisoare și confiscarea averii. Caraion a fost condamnat la moarte pentru o infracțiune cu titlul "trădare de patrie". I s-a completat rechizitoriul și cu alte acuze. Din închisoare s-a întors în 1964. A.B.Ați făcut războiul. Ce efect a avut asupra scrisului dumneavoastră experiența armelor? Războiul la care am participat ca infanterist, elev de școală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
însemnătate credeți că mai are vocea exilaților? În trecut, dacă ne referim la o istorie mai îndepărtată și anume la epoca pașoptistă, putem spune că exilul scriitorilor și artiștilor români în Occident a pregătit schimbarea ce-a avut loc în patria noastră atunci. Noul exil, cel contemporan, care a ocrotit pe scriitorii români aproape între aceleași coordonate geografice, adică tot în Occident, n-a mai pregătit o revoluție decât în mod sumar și incoerent. Eu cred că scriitorii care au ales
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Înfăptuirea istorică a formării statului american, evoluția economico-socială a Înregistrat un progres uimitor, prin organizarea administrativă, Încurajarea inițiativei private cu sprijin de stat; dar mai ales prin ingeniozitatea curajoasă a cetățenilor care erau fericiți să constate că noul stat este patria lor, dăruind toate capacitățile pentru bunăstare. Criza economică din Europa de la sfârșitul secolului al XIX lea (18911895), perioadele de foamete repetate, culminând cu aceea din Irlanda și creșterea explozivă a populației din Asia, au determinat un aflux puternic de colonizare
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
stat slab nu-si poate apăra cetățenii onești, dar nici pe posesorii de capital când ajung În dificultăți, și ce este grav, și poate deveni dramatic, ne spune că el, statul, la un moment dat, nu poate să-și apere patria adică țara, teritoriul pentru care el a fost organizat, iar poporul intră În suferință, și greu se produc redresările În istorie. În fond, oamenii civilizației de azi ar trebui să trăiască În armonia intereselor, după capacitatea fiecăruia de a produce
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
e vorba de silozurile uriașe din porturile de expediție, ci de acelea din apropierea terenului de cultură. Odată depuse la siloz, fermierul Își capătă recipisa warant, urmărește prețurile burselor și poate negocia oricând vânzarea partidei sale. Peste Mississippi În Iowa (Aiova). Patria porumbului A doua zi, 9 martie, ajungem la Mississippi. Pe limba pieilor roșii, numele lui Înseamnă ”tatăl apelor”. Uriașul fluviu pare să doarmă sub mantia de gheață și zăpadă ce-l acoperă. De sus, de pe podul uriaș ce trece peste
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ce se acordă mijloacelor de comunicație. De-a lungul fluviului Mississippi, numeroase poduri pentru calea ferată și automobile au fost construite Într-un timp record. Multe au fost construite de societăți particulare, În schimbul perceperii taxelor, pe o anumită perioadă. Iowa, patria porumbului, ne primește cu un cald surâs de primăvară. Mississippi e Încă Înghețat, dar pe câmp activitatea e În toi. Multe focuri sunt pe câmp amintindu-mi de anii frumoși ai copilăriei, când la 9 martie, ziua mucenicilor, se dădea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
apar penele unui indian. La un semn, apare gloata și Începe o luptă Înfricosătoare. Oamenii Își spală rănile, Își Îngroapă morții și pornesc mai departe cu Încredere că vor Învinge. La urmă se aude un cântec. E o melodie din patria Îndepărtată și În fund umbra marelui Lincoln, care cu legea Homestead le garantează proprietatea. La ieșirea din expoziție, un cowboy, Într-un obor, are câțiva poney cu șeile pe ei. La insistența fetiței cedăm pentru o partidă de călărie. Dar
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Pitești, cât și la Gherla. În ianuarie 1952, când se găsea la Jilava, Popa i-ar fi cerut să declare că acțiunea a fost justă față de regim. Cristian Paul Șerbănescu a fost condamnat în iunie 1949 pentru că aparținea organizației 'Pentru Patrie și Rege'. Pe 1 august 1949 a fost trimis la Gherla și recrutat, după o lună, ca informator al lui Alexandru Matei. Capetele sale de acuzare sunt sprijinirea lui Popa prin plasarea acoliților acestuia la munci administrative și prin aprobarea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
199/1950), iar pentru Octavian Zbranca cea de crimă de înaltă trădare (art. 86, al. ultim), deoarece s-a înrolat în armata lui Horia Sima cu scopul de a lupta 'împotriva statului român și a înlesni ocupația străină asupra teritoriului patriei noastre' (sic!). Martorii propuși de procuratură au fost, cu toții, victime ale torturilor: Gheorghe Paraschiv, Sabin Varan, (pr.) Papken Keropeian, Mihai Jianu, Constantin Pilat, Gheorghe P. Neagu, Alexandru Matei, Constantin T. Vaman, Constantin N. Barbă, DezmØri Zsombor, Aurel Obreja, Virgil Maxim
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Voia să audă și să-și vorbească din nou limba moștenită de la iluștrii strămoși. Tot ce-i fusese oferit și obținuse prin naștere îi era interzis prin legile oamenilor. Se născuse liber, dar vremurile îl transformaseră într-un paria în patria sa. El însă, asemenea fiului rătăcitor, a luat hotărârea de a înfrunta orice risc, de orice natură și de a reveni acasă, în țara lui natală, în Iran. Din această clipă, în poveste, eu am avut revelația jocului divin. Și-
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
ale diferitelor organi‑ zații ale lumii libere care luptă pentru a schimba lumea. (După chipul și asemănarea acestei lumi ? Alina Mungiu-Pippidi crede că nu asta e soluția.) Dar o datorie - sau mai multe - asumată departe de țară nu înlocuiește o patrie ! De aceea, printre puți‑ nii lideri ai societății civile, de-a lungul caznei românești de a aduce țara în rândul lumii bune, se află și profesoara română de la Berlin. Analizele ei săptămânale din presa scrisă de la București, aparițiile de la televiziune
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
mai întâlnesc vreodată cu el. Nu cred în prezența turiștilor sovie‑ tici cu atât mai mult cu cât informațiile vin din partea foștilor securiști. Ei vor să țină treaz acest pericol... A.M.P. : Pentru a dovedi ce ? CĂ Securitatea era cea patri‑ otică și - ce să vezi ? - revoluționarii au fost o masă de manevră ? SĂ nu uităm că ei au început prin a spune că la Timișoara au tras arabii. Nu țineți minte că asta difuza Televiziunea ? Abia în ’96, când am
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a presei bârlădene -1870-2008, Ediția a II-a revăzută și adăugită. * Personalități moldave, Editura P.I.M., Iași, 2008. * Bucovina pământ românesc (presa din zona Rădăuți, Siret și Săveni: 1893-2008, ediția a II-a aniversară (90 de ani de la revenirea Bucovinei la patria mamă - România), Editura PIM, Iași 2008. Închin această lucrare românilor din Cernăuți, Herța, din Lunca, Fântâna Albă, Mahala, Ciudei la împlinirea a 90 de ani, când la 28 noiembrie 1918, Consiliul Național al Bucovinei hotăra revenirea la România furată la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în Bucovina. Atât românii cât și ucrainenii și-au dat seama că se află în fața unui moment hotărâtor. Românii bucovineni aveau un punct de vedere extrem de clar: revenirea Bucovinei (nordul Moldovei rupt din trupul țării de către habsburgi la 1775), la patria mamă, România,” teză susținută documentar de Ioan Cocuz, cu referire la argumente economice, militare, religioase, politice etc., lor alăturându lise și poezia lui Nicolae Iorga: „Nu ne uitați” Ce s-a scris în România despre vizita președintelui Iliescu în Ucraina
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Goethe nr.8) se difuzează gratuit (Format 30x42 cm). Arcașul, publicație independentă românească, anul I nr.1, apare la Cernăuți în 1994. Director Vasile Tărâțeanu. Primul număr debutează cu articolul „România - repere geografice”, care are drept moto: „Să ne cunoaștem patria istorică”. Cel de al doilea număr al ziarului este dedicat, aproape în întregime, poetului Mihai Eminescu. Colaborează: Mihai Cimpoi, Ion Cozmei, G. Muntean, V. Rareș, George Damian, Ion Mărgineanu, Emil Satco ș.a. Din Arcașul nr.4/1998 aflăm despre profesoara
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
alt complice, care este Iancu Procopovici, redactor principal la Luptătorul.” Cronica Românească la Cernăuți apare la 29 martie 1931; redacția și administrația Piața Unirii nr.3, Tipografia Mitropolitul Silvestru, cu următorul citat din N. Iorga pe frontispiciu: „Între violența pentru patrie și contra patriei, eu mă înscriu pentru prima,” citat care număr de număr, va fi altul și aparținând unor personalități cunoscute cititorilor. Pentru început, Cronica Românească de la Cernăuți se adresează cititorilor săi cu cunoscutul mesaj de suflet și de simțire
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
este Iancu Procopovici, redactor principal la Luptătorul.” Cronica Românească la Cernăuți apare la 29 martie 1931; redacția și administrația Piața Unirii nr.3, Tipografia Mitropolitul Silvestru, cu următorul citat din N. Iorga pe frontispiciu: „Între violența pentru patrie și contra patriei, eu mă înscriu pentru prima,” citat care număr de număr, va fi altul și aparținând unor personalități cunoscute cititorilor. Pentru început, Cronica Românească de la Cernăuți se adresează cititorilor săi cu cunoscutul mesaj de suflet și de simțire românească: „În Bucovina
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de Mircea Străinul, Nocturnă, de Aurel Repceanu, Însurăței, de Vasile Bota. Portretele, în litere ori și fotografie, ale unor personalități constituiau prilejuri de mândrie națională și de patriotism: poetul Constantin Berariu (în fotografia de mai jos), dar și gazetarul (de la Patria lui Valeriu Braniște, Deșteptarea, Tribuna, Gazeta Bucovinei, Încercări literare, profesor la Facultatea de drept din Cernăuți, primul director al Teatrului Național din Cernăuți, traducător și creator și de literatură în proză; sărbătorirea savantului N. Iorga, cu ocazia împlinirii vârstei de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la 2 ani temniță, pe care a ispășito până în anul 1897 în închisoarea din Vaț. Cu trupul slăbit de regimul aspru al temniței ungurești, Braniște trece în 1897 Carpații în Bucovina, și cu ajutorul regretatului Iancu Flondor, întemeiază la Cernăuți ziarul Patria. Activitatea ziaristică a lui Valeriu Braniște în Bucovina, în timpul celor aproape 3 ani cât a condus ziarul partidului național român a fost din cele mai fericite pentru poporul român din Bucovina.”... „Agresiune contra domnului Pamfil Șeicaru”: „marți 6 martie 1928
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
O serie de novele, tot de Dito și Idem sub titlul În rătăcire conțin: Răzbunare, Romanul Zoiei, Pablo Domenec, Vera, Noria și tot în aceeași colaborare tragedia istorică Ana Boleyn. Volumele de poezii germane originale: Furtune, Liniștea mea, Vrăjitoarea, Iehovan, Patria, Cântece de meseriași, Rheinul meu, Cântece de Mare și Cartea mea; multe din aceste poezii au fost traduse în limba românească de Coșbuc și publicate în Minerva, 1906, sub titlul Valuri alinate. Trebuie să mai existe traduceri din poeziile Carmen
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Partidului Poporal Național, apare de două ori pe săptămână, joia și duminica, în format 35/26 cm., avea redacția și administrația în Cernăuți, str. 63 Ambros nr.3, editor administrator și redactor responsabil era Atanasie German. Deșteptarea înlocuia fostul ziar Patria în care Partidul Poporal Național își publicase programul. Își propunea „să fie scrisă într-o limbă care va fi înțeleasă de tot Românul și va avea un supliment care va cuprinde materii menite anume pentru creșterea politică a sătenilor noștri
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
poate de al 50lea sau al 100lea cuvânt care la dv. e provincialism...” 69 (din Gazeta Poporală „Deșteptarea” - pagini rămase de la preotul Constantin Morariu - revista FătFrumos nr. 5 6/1932, Suceava) * „Deșteptarea a apărut ca ziar poporal până la încetarea ziarului „Patria” în 1900 când a devenit ziar politic.” A fost o pierdere care nu a putut fi reparată nici prin scoaterea altui jurnal poporal - Deșteptarea Poporului” George Tofan din Viața Românească nr.3, 1906) * Deșteptarea, gazetă pentru țărani, (1893-1904) are merite
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
consacrat, după cum e părintele dr. Valerian Șesan.” Cum Valerian Șesan fusese deja reales rector al Universității Cernăuțene, ziarul se întreba doar retoric: „Oare ceși va gândi studențimea cetind cele din Dreptatea despre rectorul lor?...” * Foaea Poporului Foaea Poporului, când ziarul Patria a reapărut la 7 februarie 1909 - 27 noiembrie 1910, el consemna vestea preluată din publicația Tribuna de la frații noștri de peste munți”: „Azi a apărut nr.8 al bunei noastre foi poporale - Foaea Poporului. Din cele 22 articole și articolașe, care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]