11,985 matches
-
insecte în plasă, care devin prada păianjenilor și acționează ca un camuflaj pe fonul frunzelor îngălbenite sau uscate. Păianjenul e capabil să modifice componența chimică a mătasei, schimbând astfel și nuanța mătasei, fiind adaptate vederii insectelor.<br> Păianjenii "Nephila" construiesc plase complexe cu diferite crenguțe, frunze, cuticula neconsumată a victemelor, ataște la o mică distanță de pânză, îndeplinind rolul unor bariere, care văzute de păsări sau de animale mai mari împiedică distrugerea lor. Pânză este de formă rotundă, țesută din radiare
Păianjeni țesători sferici aurii () [Corola-website/Science/319337_a_320666]
-
și dispuse în fâșii radiare, de unde a primit denumirea de "pânză năpârlită" sau "pânză schelet". "Nephila edulis", în timpul vântului puternic și în zilele ploioase, desface partea inferioară a pânzei pentru a permite curenților de aer vântului fără să distrugă întreaga plasă. <br> Datorită mărimii pânzei (la unele specii ea poate avea în diametru până la 1 -2 metri) cât și proprietăților, acești păianjeni au fost văzuți mâncând păsări mici . Unele specii (de exemplu "Nephila clavipes") devin frecvent victime ale păianjenilor "Argyrodes", un
Păianjeni țesători sferici aurii () [Corola-website/Science/319337_a_320666]
-
făcând parte din districtul Storojineț (în ). Din satul Igești descinde familia marelui martir al neamului, victima intrigilor politice interbelice, Corneliu Zelea Codreanu. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, sătul Igești a făcut parte din componența României, în Plasă Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români (aproape în totalitate). Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componență
Igești, Storojineț () [Corola-website/Science/315521_a_316850]
-
iar școlile din Bănila Moldovenească, Broscăuții Noi, Broscăuții Vechi, Corcești și Davideni din districtul Storojineț aveau ca limbă de predare româna . După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Broscăuții Vechi a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada
Broscăuții Vechi, Storojineț () [Corola-website/Science/315523_a_316852]
-
poloneză), iar școlile din Bănila Moldovenească, Broscăuții Noi, Broscăuții Vechi, Corcești și Davideni din districtul Storojineț aveau ca limbă de predare româna . După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Davideni a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Mai trăiau în comună numeroși ucraineni,de asemenea polonezi, germani și evrei. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28
Davideni, Storojineț () [Corola-website/Science/315522_a_316851]
-
iar școlile din Bănila Moldovenească, Broscăuții Noi, Broscăuții Vechi, Corcești și Davideni din districtul Storojineț aveau ca limbă de predare româna . După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Broscăuții Noi a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucrainieni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada
Broscăuții Noi, Storojineț () [Corola-website/Science/315531_a_316860]
-
Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Ciudei a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Storojineț (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Ciudei a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. În perioada interbelică, ființau în sat o instituție de cultură (Ateneul Român afiliat Societății pentru cultură și literatură română în Bucovina) și o instituție de binefacere (Societatea "Paupertatea
Ciudei, Storojineț () [Corola-website/Science/315535_a_316864]
-
Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Camena a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cernăuți (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Camena a făcut parte din componența României, în Plasa Cosminului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucrainieni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada
Camena, Storojineț () [Corola-website/Science/315533_a_316862]
-
în anul 1775, localitatea Costești a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Stăneștii de Jos (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Costești a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucrainieni. În perioada interbelică, a funcționat aici Societatea pentru cultură "Sentinela răzășească" . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie
Costești, Storojineț () [Corola-website/Science/315534_a_316863]
-
Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților "sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri" . După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Jadova a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucrainieni. În perioada interbelică, ființa în sat un cămin cultural al Fundației Culturale Regale "Principele Carol", iar Casa Asigurărilor Sociale din Cernăuți dispunea de servicii medicale în comună . Ca
Jadova, Storojineț () [Corola-website/Science/315532_a_316861]
-
școlile din Bănila Moldoveneasca, Broscăuții Noi, Broscăuții Vechi, Corcești și Davideni din districtul Storojineț aveau că limba de predare română . După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, sătul Bănila pe Siret a făcut parte din componența României, în Plasă Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Satul avea o importanță industrială în județ, aici funcționând o fabrică de unt și una de mobilă. În perioada interbelică, ființa în sat Asociația Culturală "Frăția", iar Casă
Bănila pe Siret, Storojineț () [Corola-website/Science/315525_a_316854]
-
făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Storojineț (în ). Prtima atestare documentară datează din anul 1779. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Slobozia Comăreștilor a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucrainieni (aproape în totalitate). Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența
Slobozia Comăreștilor, Storojineț () [Corola-website/Science/315542_a_316871]
-
După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Jadova Nouă a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Jadova Nouă a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. În perioada interbelică, ființa în comuna Jadova un cămin cultural al Fundației Culturale Regale "Principele Carol", iar Casa Asigurărilor Sociale din Cernăuți dispunea de servicii medicale în comună . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de
Jadova Nouă, Storojineț () [Corola-website/Science/315543_a_316872]
-
districtul Storojineț (în ). În 1786, se stabilesc la Crasna Ilschi câteva familii de agricultori germani, care au format colonia Huța Veche. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, sătul Crăsnișoara Veche a făcut parte din componența României, în Plasă Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din germani (aproape în totalitate). Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componență României în perioada 1941-1944
Crăsnișoara Veche, Storojineț () [Corola-website/Science/315544_a_316873]
-
de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Dumbrava a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Dumbrava a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944
Dumbrava, Storojineț () [Corola-website/Science/315548_a_316877]
-
de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Sneci a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Sneci a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944
Sneci, Storojineț () [Corola-website/Science/315545_a_316874]
-
După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Trei Movile a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Trei Movile a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944
Trei Movile, Storojineț () [Corola-website/Science/315553_a_316882]
-
de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Zavoloca a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Zavoloca a făcut parte din componența României, în Plasa Cosminului a județului Cernăuți. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944
Zavoloca, Storojineț () [Corola-website/Science/315551_a_316880]
-
austrieci, făcând parte din districtul Stăneștii de Jos (în ). Până la începutul secolului al XX-lea, în sat nu a existat nici o școală. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Bobești a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucrainieni, urmașii cazacilor stabiliți în sat. În perioada interbelică, s-a predat în școală în limba română, dar copiii vorbeau acasă limba ucraineană, ceea ce generat un grad mare de
Bobești, Storojineț () [Corola-website/Science/315555_a_316884]
-
1775, localitatea Șipotele pe Siret a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Vijnița (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, sătul Șipotele pe Siret a făcut parte din componența României, în Plasă Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o mică comunitate evreiască. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a
Șipotele pe Siret, Vijnița () [Corola-website/Science/315581_a_316910]
-
1775, localitatea Bănila pe Ceremuș a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Vășcăuți (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Bănila pe Ceremuș a făcut parte din componența României, în Plasa Ceremușului a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități mai mici românești și evreiești. În perioada interbelică au funcționat aici o filială a Societății mazililor și răzeșilor moldoveni, o Casă ucraineană de lectură și
Bănila pe Ceremuș, Vijnița () [Corola-website/Science/315583_a_316912]
-
Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Bahna a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Vijnița (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Bahna a făcut parte din componența României, în Plasa Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. În perioada interbelică a funcționat aici o Casă ucraineană de lectură . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie
Bahna, Vijnița () [Corola-website/Science/315589_a_316918]
-
măriri" . În anul 1811, satul Zamostea și o parte din moșia Bănila au fost vândute lui Andrei Gafencu cu 70.350 florini. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Zamostea a făcut parte din componența României, în Plasa Ceremușului a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de
Zamostea, Vijnița () [Corola-website/Science/315590_a_316919]
-
în anul 1775, localitatea Voloca a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Stăneștii de Jos (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Voloca a făcut parte din componența României, în Plasa Ceremușului a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. În perioada interbelică, funcționa în sat o filială a Societății mazililor și răzeșilor moldoveni . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de
Voloca, Vijnița () [Corola-website/Science/315591_a_316920]
-
de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Maidan-Ispas a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Maidan-Ispas a făcut parte din componența României, în Plasa Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României
Maidan-Ispas, Vijnița () [Corola-website/Science/315592_a_316921]