11,959 matches
-
nimica. Filmul își mută treptat centrul de greutate dinspre științifico-fantastic spre o dezbatere despre morala științei și despre adevăratele valori ale umanității. Scena finală îl prezintă pe Kris care se odihnește citind într-o colibă idilică și liniștită înconjurată de pomi, ca și când s-ar fi reîntors deja pe Pământ și ar fi uitat demult de toate necazurile. Dar imaginea se transformă încet într-o totală, se recunoaște brusc că de fapt coliba se află pe o insulă infimă în mijlocul Oceanului: se
Solaris (film din 1972) () [Corola-website/Science/301511_a_302840]
-
a Sanctuarului de la Parța și a mormântului de incinerație din epoca bronzului de la Voiteni; 1.2. Cămașa de zale dacică descoperită la Cugir, jud. Alba; 1.3. Piese romane de la Tibiscum; 1.4. Trusa de podoabe nobiliare romane; 1.5. “Pomul de fier” după care, la comanda Primăriei Timișoara, s-a executat și o copie care este expusă permanent, într-o nișă a unei clădiri, pe strada Carol Telbisz. "2. Ceramică, sticlă, porțelan și metal - arta decorativa" pentru Muzeul Național Peleș
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
Aici se varsă pârâurile Ieudișor și Valea Satului în râul Iza, fiind prin urmare un punct important la confluența drumurilor care duc spre Ieud, și care fac legătura cu Valea Vișeului. Agricultura zonei e reprezentată mai ales de livezi de pomi fructiferi și fânațe pe dealuri, iar în vale terenul e potrivit pentru cultivarea cartofilor sau activități horticole. Munții Țibleș cu o altitudine de peste 1800 m se pot vedea înspre sud-est, iar Munții Rodnei cu vârful Pietrosu (2303 m altitudine) înspre
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
Platoul Mehedinți care este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural). Activități specifice zonei: creșterea animalelor, cultura grâu și porumb, prelucrare produse ceramice, argilă, cahle teracota, cărămidă, vase de lut, livezi de pomi fructiferi, vită de vie Floră locală este specifică lumii vegetale din arealul în care condițiile genetice ale vegetației se întrepătrund cu condițiile de relief edifice, topoclimatice.Este o floră luzurianta și un strat ierbaceu cu bogată reprezentare, mojoritatea speciilor făcând
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
cu influențe mediteraneene , balcanice. Trăiesc aici specii de copaci și arbuști între care: fagul, salcâmul, cerul, garnița, gorunul, stejarul, carpentul, frasinul, platinul, arțarul, mesteacănul, cătina, alunul, castanul, sălcia, arinul, plopul, murul, liliacul, păducelul, rachița, șocul, coacăzul, zmeurul, porumbarul, măceșul. Dintre pomii livezilor trebuie menționați: corcodușul, mărul, părul, nucul, cireșul, vișinul, dudul, gutuiul, piersicul, caisul. Este impresionant să întâlnești într-o zonă restrânsă atâtea specii aparținând vegetației de munte, de deal și podiș dar și de câmpie și lunca, de baltă și
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
sat de culme. Chiar pe teritoriul comunei își au zona de contact două unități naturale: Podișul Mehedinți - în partea vestică - și Piemontul Getic - în partea de est. Condițiile naturale menționate au impus locuitorilor de aici ocupații precum creșterea animalelor, cultivarea pomilor fructiferi și cultivarea plantelor leguminoase și cerealiere. Tot aici, localnicii au valorificat dintotdeauna piatra de var, locuitorii de pe Valea Runcului, în primul rând, fiind cunoscuți în zonă și sub numele de “vărari”; la cca. 1 km. de limita așezării se
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
182 familii de albine, iar în 1894 la Bala existau 145 de contribuabili și 156 de case, după cum notă revizorul școlar N. D. Spineanu: „Ocupațiunea locuitorilor este agricultură și creșterea vitelor. Calitatea pămîntului este de mijloc. Aici se cultivă și pomi mulți. Ei posedă 31 de pluguri, 68 de care cu boi, 5 căruțe cu cai și 112 stupi ”. În anul 1906 în sat existau 200 familii, așa cum se poate observa din consultarea Chestionarului întocmit pe acest an. Actualmente comună cuprinde
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
înălțime, acoperite cu păduri de fag și stejar, salcâm ori plop, așa cum sunt cele două culmi amintite: Berești (382 m) și Bala (369 m). Pornind de la aceste culmi împădurite, dealurile coboară lin către firul apei, acoperite cu fânețe, vii și pomi. Printre fânețe, pe care oamenii le numesc impropriu livezi, se dezvoltă în voie o serie de arbuști: măceșul, rugul, alunul, porumbarul, păducelul, curpenul, sângerul, etc. Pe culmea Bereștilor care desparte satul de Rudina se găsesc cele mai multe plantații de vii, dată
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
38 grade C. -media anuală a precipitațiilor atmosferice este de 600-700 mm/an. -vântul bate din direcțiile NV și N. -adâncimea maximă de îngheț este de 85 cm. Vegetația este variată în funcție de dispunerea reliefului, fiind alcătuita din: pășuni, livezi de pomi fructiferi în special pruni și meri, păduri de foioase și conifere. Conform datelor de la Muzeul Județean de Științe ale Naturii, pe teritoriul comunei se găsesc următoarele specii cu protecție strictă: -Rezervația naturală peisagistică „Costișata” cu o suprafață totală de 52
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
ce influențează pozitiv dezvoltarea sectorului zootehnic și agroturismul, livezile ocupând 11,6% din suprafața terenului agricol. Terenul arabil, respectiv 3,5% (52,42 ha) din teritoriul agricol nu este foarte fertil și este cultivat cu porumb și cartofi. Culturile de pomi fructiferi de pe raza localității Adunați sunt în suprafață de 73,35 ha, respectiv 18.500 pe rod. Producția de fructe obținută în anul 2002 din totalul de pomi fructiferi este de 255 tone, iar producția obținută din livezi este de
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
este foarte fertil și este cultivat cu porumb și cartofi. Culturile de pomi fructiferi de pe raza localității Adunați sunt în suprafață de 73,35 ha, respectiv 18.500 pe rod. Producția de fructe obținută în anul 2002 din totalul de pomi fructiferi este de 255 tone, iar producția obținută din livezi este de 220 de tone. Din acestea, producțiile de mere și pere sunt de 230 de tone reprezentând 90% din totalul producției. Dispunând de întinse pășuni și fânețe, în localitatea
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
întotdeauna pe actuala vatră a satului, el se întindea în sus de Poiana Slatiorii, din punctul numit Dealul Balului până în valea pârâului larg, loc numit și acum «Poienița Olarului ». Fiind un sat destul de răsfirat : se zăreau case și în locul numit « Pomii Vămii », peste pârâu de actualul Canton și pe lângă actualul schit, în punctul numit Tofan. Din spusele lui Dron Vasile, Onofrei Gheorghe și Popa T., în actualul loc Ruiniș ar fi existat mai multe familii, dintre care amintim: fam. Pantuc, fam
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
extremitatea de est a depresiunii Măgurele-Bălțești, are aspect de câmpie înaltă înconjurată de dealuri accidentate pe structuri intens cutate și foliate. Dealurile sunt acoperite cu păduri de foioase, fânețe și pășuni, iar cele cu înclinare mai mică sunt acoperite cu pomi fructiferi, vițe de vie și sunt cultivate chiar cu cereale și cartofi. Relieful prezintă riscuri naturale pentru producerea de alunecări de terenului, că urmare a excesului de umiditate și eroziunii solului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bălțești se
Comuna Bălțești, Prahova () [Corola-website/Science/301641_a_302970]
-
de pe la jumătatea aceluiași secol, în care în 1892 învățau 81 de copii și două biserici: una aparținând mănăstirii Brebu și alta în satul Pietriceaua, construită în 1855 de către locuitori. Localnicii se ocupau cu agricultura (cultura porumbului și ovăzului, apicultura, cultura pomilor fructiferi - meri, peri, cireși, nuci), precum și cu croitoria și pietrăria, desfăcându-și produsele la Câmpina. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna cu o populație de 4995 de locuitori, în aceeași plasă Prahova din județul Prahova. În 1938, comuna s-a
Comuna Brebu, Prahova () [Corola-website/Science/301649_a_302978]
-
Dealurile din împrejurimi sunt acoperite parțial de păduri de foioase, în care întâlnim cel mai des fagul și frasinul, dar și stejarul, teiul, carpenul, paltinul, jugastrul, ulmul. Restul dealurilor au fost transformate pe parcursul vremii în fânețe sau în livezi de pomi fructiferi. De departe predomină prunul, producția artizanală de țuică fiind una din activitățile specifice locului. Dintre arbuștii întâlniți în zonă, la marginea fânețelor: cătina, alunul, gherghinul, măceșul, călinul, cornul, scorușul, socul. Fauna sălbatică mică e specifică pădurilor de foioase din
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
este câmpia - Câmpia Someșului Inferior. Zona prezintă pâlcuri de pădure și resturi ale fostelor păduri care acopereau întregul teritoriu. Clima este una temperat continentală moderată, cu primăveri timpurii. Uneori apar înghețuri târzii de primăvară, care afectează vița de vie și pomii fructiferi înmuguriți. Verile sunt călduroase, iar iernile sunt mai blânde decât în alte zone ale țării. Vânturile vestice sunt mai frecvente primăvara și vara, iar cele estice și nord-estice sunt mai frecvente toamna și iarna. Numărul anual al zilelor cu
Medieșu Aurit, Satu Mare () [Corola-website/Science/301767_a_303096]
-
dansul codrenesc sunt unele din cele mai dificile figuri/mișcări din dansurile românești. Revenind specific la localitatea Chilia, primul sigiliu al satului este documentat din anul 1785. Acesta era rotund, de 25 milimetri, fiind confecționat din bronz și conținea un pom fructifer înconjurat de motive vegetale; simbolurile utilizate sunt strâns legate de activitățile principale ale locuitorilor satului (ex. pomicultură, viticultură și creșterea animalelor, complementate de cultivarea terenurilor agricole etc.), activități dominante și astăzi. Este menționat explicit și un sigiliu ecleziast al
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
Național-Țărănesc, deținut politic după 1947, decedat în închisoarea din Sighetul Marmației. Blazonul moșiei Bădăcin, dat de către împăratul Leopold la 7 decembrie 1699, odată cu Diploma de înnobilare a lui Laurențiu Man. Economia este susținută în pricipal de agricultură, îndeosebi de cultivarea pomilor fructiferi.
Bădăcin, Sălaj () [Corola-website/Science/301773_a_303102]
-
care trebuia executat (și marcat) de o persoană autorizată pentru a putea fi folosit oficial în tranzacții (cf.Lazăr Șeineanu, Dicționar universal al limbei române, 1908)); (a)pițiga= (a) pișca de regulă pe cineva . -"cu litera S" -scuruș=scoruș domestic (pom fructifer=sorbus domestica); strujac=saltea umplută cu paie (de regulă de ovăz), otavă, talaș lemn; să câșcigă, să cășcigă=1- se pregătește, aranjează pentru a merge undeva, ori a primi pe cineva, 2- se spovedește, cuminecă (se pregătește în ale
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
greco-catolică de aici e amintită în conscripția episcopului Atanasie Rednic din 1765. Raportul din 16 iunie 1774 al episcopului Grigore Maior spune că mănăstirea avea un călugăr, iar averea consta dintr-un fânaț de 12 care și o grădină cu pomi.
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
Bisericii, Dealu Tolcesii, Diconești, Gorani, Greabăn, Lungulești, Miercani, Râjlețu-Govora, Romana, Săliștea și Uda (reședința). Localitatea este situată la jumătatea drumului cu serpentine dintre Pitești și Rm. Vâlcea, la 13 km de drumul principal, pe culmea unuia dintre dealuri. Se cresc pomi fructiferi, vița de vie, porumb, grâu, oi, vaci, păsări, există terenuri de vânătoare (fazan, iepure, căprior, mistreț). Comuna are curent electric și telefon. O altă posibilitate de a ajunge în Uda o constitue drumul național Pitești-Drăgășani, în localitatea Vedea se
Comuna Uda, Argeș () [Corola-website/Science/300646_a_301975]
-
brațele ei întoarse. Coroanele se vestejiseră și căpătaseră culoarea ruginie. Soarele era în asfințit și lumina cu ultimele lui raze crucile albe și ramurile veștejite, care dobândiseră culoarea vie portocalie ca fundurile dealurilor sterpe în culoarea nisipului fără un singur pom; era o simfonie melancolică, dar nespus de armonioasă. Rătăcind de colo, colo multă vreme, printre tăcute oase a crucilor, întrebându-mă cine plânge oare, sau e chinuit de dor după aceste tinere ființe care n-aveau să se mai întoarcă
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
funcționat inițial în casa parohială și în mai multe case particulare, Biserica îngrijindu-se și mai departe de aspectul acesta. Că preotul se implica activ în viața școlii reiese și dintr-o serie de documente care atestă, bunăoară, serbarea sădirii pomilor ce avea loc în fiecare an în Joia dinaintea Floriilor, când se sădeau pomi pe loturile școlii și bisericii sau pe marginea drumurilor. Cel dintâi învățător în satul românesc a fost întotdeauna și fără excepție preotul, însă primul învățător atestat
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
și mai departe de aspectul acesta. Că preotul se implica activ în viața școlii reiese și dintr-o serie de documente care atestă, bunăoară, serbarea sădirii pomilor ce avea loc în fiecare an în Joia dinaintea Floriilor, când se sădeau pomi pe loturile școlii și bisericii sau pe marginea drumurilor. Cel dintâi învățător în satul românesc a fost întotdeauna și fără excepție preotul, însă primul învățător atestat documentar la școala Enăchești a fost P. Pavloff; orele de religie și cântul erau
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
magazie de mărimi diferite, pentru depozitat uneltele agricole ,șoprul”. După șură erau depozitate clăile de fân pentru iarnă, ,șirezile” de paie sau ,tuleii” de porumb și țarcul oilor. În continuare gospodăria mai avea o grădină de zarzavaturi sau livadă cu pomi fructiferi (pruni, meri, nuci, cireși, etc.), a cărei mărime era în funcție de starea materială a gospodarului. Satul Livadia avea mai ales în zona centrală aceste gospodării (case și acareturi) amplasate pe ulițe înguste, fiind foarte apropiate unele de altele, chiar înghesuite
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]