11,862 matches
-
Alba. Aria naturală se află în partea central-vestică a Trascăului (la o altitudine cuprinsă între 630 și 1.000 m) pe cursul mijlociu al Văii Geogelului, în nordul județului Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Ponor, aproape de satul După Deal. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 5 ha. Aria naturală reprezintă două culmi
Cheile Geogelului () [Corola-website/Science/325564_a_326893]
-
are o suprafață de 5 ha. Aria naturală reprezintă două culmi calcaroase (alcătuite din calcare tithonice și flișuri din conglomerate, gresii și marne) cu pereți abrupți tăiați de apele pârâului Valea Brădeștilor, un afluent de dreapta al Văii Cheii. Flora rezervației are în componență arbori și arbusti cu specii de de fag ("Fagus sylvatica") în amestec cu gorun ("Quercus petrea") și scoruș ("Sorbus dacica"). Vegetația ierboasă este alcătuită din elemente floristice de pajiște și stâncărie (dintre care unele foarte rare sau
Cheile Geogelului () [Corola-website/Science/325564_a_326893]
-
(Cheile Feneșului) alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic și geologic), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Alba Aria naturală aflată în partea vestică a județului Alba (în sudul Munților Trascăului), pe teritoriul administrativ al orașului Zlatna (în nordul satului Feneș) și este străbătută
Cheile Caprei () [Corola-website/Science/325563_a_326892]
-
botanic și geologic), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Alba Aria naturală aflată în partea vestică a județului Alba (în sudul Munților Trascăului), pe teritoriul administrativ al orașului Zlatna (în nordul satului Feneș) și este străbătută de Valea Feneșului Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate
Cheile Caprei () [Corola-website/Science/325563_a_326892]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Alba. Aria naturală se află în partea central-vestică a Munților Trascăului (pe cursul mijlociu al Văii Geogelului), pe teritoriul administrativ al comunei Râmeț, în sud-vestul satului Cheia, în imediata
Cheile Piatra Bălții () [Corola-website/Science/325570_a_326899]
-
pe teritoriul județului Alba. Aria naturală se află în partea central-vestică a Munților Trascăului (pe cursul mijlociu al Văii Geogelului), pe teritoriul administrativ al comunei Râmeț, în sud-vestul satului Cheia, în imediata apropiere a drumului comunal DC62 care străbate localitatea. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 2 ha. Aria protejată reprezintă o zonă
Cheile Piatra Bălții () [Corola-website/Science/325570_a_326899]
-
zonă de chei formată din două abrupturi calcaroase atribuite jurasicului, cu pereți verticali tăiați de apele cursului mijlociu al Văii Mogoșului. La nivelul albiei râului, sunt formate mai multe [[marmită|marmite]], unde, în perioada secetoasă băltește apa, de unde și denumirea rezervației de "Cheile de la Piatra Bălții". Vegetația zonei este alcătuită din păduri ce au în componență [[arbore]]t cu specii de [[fag]] ("Fagus sylvatica"), în amestec cu [[gorun]] ("Quercus petrea"), iar la nivelul ierburilor specii floristice de pajiște și stâncărie. [[Categorie
Cheile Piatra Bălții () [Corola-website/Science/325570_a_326899]
-
de "Cheile de la Piatra Bălții". Vegetația zonei este alcătuită din păduri ce au în componență [[arbore]]t cu specii de [[fag]] ("Fagus sylvatica"), în amestec cu [[gorun]] ("Quercus petrea"), iar la nivelul ierburilor specii floristice de pajiște și stâncărie. [[Categorie:Rezervații naturale din județul Alba]] [[Categorie:Canioane și defilee în România]]
Cheile Piatra Bălții () [Corola-website/Science/325570_a_326899]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Albă. Aria naturală se află în extremitatea nordică a județului Albă (în Munții Trăscăului), pe partea estică a Masivului Bedeleu, în bazinul superior al "pârâului Siloș" (un mic afluent
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
o suprafață de 3 ha. Arealul este inclus în situl de importanță comunitară "Munții Trăscăului" și reprezintă o zonă de chei cu abrupturi calcaroase (pe partea stângă a văii) și rupturi de pantă, cu zone împădurite și fânețe. În arealul rezervației au fost identificate 5 de tipuri de habitate de interes comunitar (Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin; Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase; Grohotișuri
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
Trolius europaeus"), căpșunica ("Cephalanthera damasonium"), gențiana ("Gențiana cruciata"), crin de pădure ("Lilium martagon"), trânji ("Neottia nidus-avis"), lumânărica pământului ("Gențiana asclepiadea"), limba cerbului ("Phyllitis scolopendrium"), șofrănel ("Carthamus tinctorius"), ruginita ("Asplenium ruta-muraria"), iarba-cășunăturii ("Saxifraga cuneifolia") sau curpen de munte ("Clematis alpina"). Fauna rezervației are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, insecte), dintre care unele protejate prin "Direcția Consiliului European" 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
temporaria"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus") și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); Nevertebrate cu specii de: rădașca ("Lucanus cervus"), croitorul cel mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul de fag ("Rosalia alpina"), În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și peisagistic), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Albă. Aria naturală se află în partea estică a Munților Trăscăului, pe "Valea Ceții", la o altitudine cuprinsă între 750 și 1150 m, pe teritoriul administrativ al
Cheile Tecșeștilor () [Corola-website/Science/325600_a_326929]
-
pajiște; printre care: ovăscior ("Helictotrichon decorum"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), stânjenel siberian ("Iris sibirica"), narcisa ("Narcissus stellaris"), ineața ("Linum perenne ssp. extraaxillare"), firuța ("Poa sylvicola"), păiuș roșu ("Festuca rubra"), iarbă vântului ("Nardus strictă"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Cheile Tecșeștilor () [Corola-website/Science/325600_a_326929]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului județul Albă. Aria naturală se află în partea estică a Munților Trăscăului (la o altitudine cuprinsă între 350 și 700 de m) pe cursul inferior al Văii Galdei, pe
Cheile Gălzii () [Corola-website/Science/325611_a_326940]
-
o suprafață de 3 ha. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Trăscău" și reprezintă o zonă de cheiuri săpate în calcare jurasice (crește abrupte, turnuri, lapiezuri, nișe, polițe sau grohotișuri), ce conferă locului un peisaj deosebit. Floră rezervației are în componență o gamă diversă de plante cu specii de arbori (păduri de foioase), arbuști, ierburi și flori. Specii arboricole: fag ("Fagus sylvatica"), stejar, ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin), ("Fraxinus excelsior"), scoruș ("Sorbus dacica"), mojdrean
Cheile Gălzii () [Corola-website/Science/325611_a_326940]
-
alun ("Corylus avellana"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice de pajiște și stâncărie; printre care: floarea-de-colț ("Leontopodium alpinum Cass."), firuța ("Poa nemoralis"), șoaldina mare ("Sedum maximum"), iarbă roșioara ("Silene acaulis") sau gușa porumbelului ("Silene viridiflora"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Cheile Gălzii () [Corola-website/Science/325611_a_326940]
-
este rezervație forestiera de categoria IV IUCN aflată în Județul Neamț în Munții Tărcau. Latitudine 46ș 42' 49" N Longitudine 26 s 12' 54" E Se află la o altitudine de 742-1141 m între culmea Goșmanu (Vârful Goșmanului 1310 m) și pârâul
Pădurea Goșman () [Corola-website/Science/325625_a_326954]
-
înainte de confluenta cu Tarcăul. Codul sitului este ROSCI 0156 . Pădurea este proprietate de stat. Din anul 2004 este în custodia Direcției Silvice Piatră Neamț. Dacă inițial avea 173 ha, actual are 190 ha. Are o suprafață de 190 ha. În rezervație găsim specii arboricole de molid (Picea abies), brad (Abies albă) și fag (Fagus sylvatica). Izolat mai apar și exemplare de ulm (Ulmus Montană), alun (Corylus avellana), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), scorușul (Sorbus aucuparia) . Provine de la Vârful Goșmanu aflat în
Pădurea Goșman () [Corola-website/Science/325625_a_326954]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului județul Albă. Aria naturală se află în partea estică a Munților Trăscăului pe cursul mijlociu al Văii Cetea (un afluent al râului Galda), pe teritoriul administrativ al comunei Galda
Cheile Văii Cetii () [Corola-website/Science/325629_a_326958]
-
avellana") sau măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii floristice de pajiște și stâncărie, printre care: floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), bozior ("Orchis sambucina"), cimbrișor (Thymus comosus), sau ghiocel ("Galanthus nivalis"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Cheile Văii Cetii () [Corola-website/Science/325629_a_326958]
-
(monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Albă. Aria naturală se află în Munții Bihorului (grupa montană a Munților Apuseni, aparținând lanțului carpatic al Occidentalilor), în extremitatea nord-vestică a județului Bihor, pe teritoriul administrativ al comunei
Izbucul Tăuzului () [Corola-website/Science/325635_a_326964]
-
85 m.), unde ies la suprafață apele pierdute în peșterile Coiba Mică și Coiba Mare, formând un adevărat rău, care după un parcurs de cca. 100 m. intra în apele pârâului Gardă Seaca, un afluent al Arieșului Mare. În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Izbucul Tauz - fotografii și informații turistice Izbucul Tauz și alte obiective turistice din apropiere Speosub Izbucul Tauz Reportaj
Izbucul Tăuzului () [Corola-website/Science/325635_a_326964]
-
(cunoscută și sub denumirea de „Stârcii cenușii de la Sâc”), este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip zoologic, situată în județul Arad, pe teritoriul administrativ al comunei Cărand. Rezervația naturală aflată în Câmpia Cermeiului, la poalele Munților Codru-Moma, pe valea Teuzului, are o suprafață de 17,80 ha, și reprezintă o zonă cu turbării
Pădurea Sâc () [Corola-website/Science/325666_a_326995]
-
(cunoscută și sub denumirea de „Stârcii cenușii de la Sâc”), este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip zoologic, situată în județul Arad, pe teritoriul administrativ al comunei Cărand. Rezervația naturală aflată în Câmpia Cermeiului, la poalele Munților Codru-Moma, pe valea Teuzului, are o suprafață de 17,80 ha, și reprezintă o zonă cu turbării, mlaștini și pădure de foioase, ce asigură condiții de adăpost și viețuire, pentru specia protejată
Pădurea Sâc () [Corola-website/Science/325666_a_326995]