11,558 matches
-
Tudor Arghezi a fondat, �n 1928, o publică? ie literar? , �Bilete de papagal�. Această ap? rea �n format mic ? i �n culori ? ip? toare. A?a cum sugera numele publică? iei, �Bilete de papagal�, era ț�n? r? ? i lipsit? de respect, scriind despre lucruri sfinte �ntr? o manier? profanatoare, lucruri de care Iorga �ndr? znea s? se apropie doar cu dragoste s? m?n? torist?. Iorga men? iona c? Arghezi se uit? la toate ? i vede realitatea prin prisma unei interac? iuni dintre o demen?? moral
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acest iconostas, tâmplă a bisericii (tâmplă, templu, tâmplar, templier, o serie de etimologii care pot deveni prilej de interesante și bogate comentarii cu aură ezoterică, mitologică) "trăsnea" o cezură fără echivoc între zona profană și cea sacră, aflată dincolo, în "Sfânta Sfintelor". Rămâneau în afară, către public, cele doua platforme pe care "les macons" masonii (nu facem aici decât să dam termenul în franceză al meșterului zidar de biserici mai ales conotațiile se desprind de la sine, nu insistăm; ar fi numai
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
iconostas, tâmplă a bisericii (tâmplă, templu, tâmplar, templier, o serie de etimologii care pot deveni prilej de interesante și bogate comentarii cu aură ezoterică, mitologică) "trăsnea" o cezură fără echivoc între zona profană și cea sacră, aflată dincolo, în "Sfânta Sfintelor". Rămâneau în afară, către public, cele doua platforme pe care "les macons" masonii (nu facem aici decât să dam termenul în franceză al meșterului zidar de biserici mai ales conotațiile se desprind de la sine, nu insistăm; ar fi numai aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
într-adev]r cele care aparțin autoperfecțion]rii, susțin c] descoperirea lor nu ține de investigarea empiric] și de gândirea pragmatic], ci, pur și simplu, de înv]tarea prescripțiilor date de Dumnezeu sufletului. Într-un pasaj faimos din opera să, Despre Sfântă Treime, Sfanțul Augustin amintește c] „oamenii v]d legile morale scrise în cartea luminii care este numit] Adev]rul, de unde sunt copiate toate celelalte legi” (De Trinitate, 14, 15,21). Iar pentru alții, forma descoperirii nu este de genul acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dintotdeauna să nu-și păteze blazonul, să-l țină în compania celorlalte cîteva mari orașe ale țării, cele care, de fapt, au și definit/ definesc statul român modern. Culmea e că talciocul ăsta rău-mirositor se confundă cu străvechea sărbătoare a Sfintei. Dacă din veac, mult cucernica procesiune s-a consumat în taina credinței, oferindu-se sufletelor noastre ca o mereu reînnoită epifanie, șirurile nesfîrșite mișcîndu-se în tăcere pe lîngă voievodalele ziduri și portaluri, pînă în preajma sfintelor moaște, iată că, pe an
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la geneza cosmosului), continue (ontologice: aventura inițiatică a eroului), periodice (un exemplu: tema originii latine a românilor în discursul prozelit catolic), contemporane obiectului (mitul naturii divine a împăratului: cazul lui Augustus sau al lui Dioclețian) și posterioare existenței obiectului (mitul Sfintei Elena, mama autocratului, consacrată prin analogie cu Fecioara). O ultimă serie se poate constitui prin raportare la obiect și la areal: mituri universale (referitoare la cosmos, ființă-neființă), zonale (ale civilizațiilor sau ale orașelor-capitale sacralizate - mitul întemeierii Romei, spre exemplu), comunitare
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imaginarul puterii (masculine) și imaginarul cotidianului (marcat de prezența tăcută a marginalilor: femeile, copiii, slugile). În ambele forme se regăsește dihotomia (teoretizată de Eliade) profan-sacru, astfel încât, în panoplia de personaje care populează lumea imaginarului, regăsim atât modelul ideal feminin (Fecioara, sfintele martirizate), cât și anti-modelul (Eva sau, în variantă socială, vrăjitoarea, adultera, păcătoasa), atât modelul "cruciatului", cât și contra-modelul, respectiv trădătorul sau "turcitul". Un al doilea nivel pe care îl străbat cele două registre este cel al structurilor simbolice și fantastice
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
diferită față de statutul femeii din lumea bizantină și față de imaginarul puterii instituționale (cazuri celebre se regăsesc în întreaga istorie a imperiului, precum Theodora, soția lui Iustinian I, Irina, Theodora I, Theodora II, Zoe, Ana Comnena), dar și față de cel religios (sfintele cărora li s-a închinat o bogată literatură hagiografică); e adevărat că același imaginar bizantin (larg comentat de Patlagean și Maltese în lucrările lor) oglindește și relația femeii păcătoase cu demonicul, "complex" transmis și în culturile post-bizantine, și nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cotidianului. În chip diferit față de vechea societate matriarhală sau de cetatea greacă sau romană (nici ea "democrată", dacă luăm în calcul faptul că femeile erau private de numeroase drepturi), dar și de puterea (instituțională și spirituală) a împărăteselor sau a sfintelor bizantine, societatea medievală românească impune persoanei feminine un regim foarte strict, de recluziune și de discreție, de smerenie penitentă, dictată de morala creștină − aspecte care duc la o vizibilitate publică limitată. Deși figura ei este prezentă în imaginar prin numirea
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
relație ce avea menirea să sensibilizeze profund, în lumina dublului sacru Iisus-Fecioară: aceea dintre stăpânul autocrat și mama sa. Iată că masculinitatea dominatoare acceptă o abatere de la cutuma de castă și impune, în plan secund, un pseudo-model marianic, reîntrupat de Sfânta Elena și actualizat, din când în când, cum se poate vedea, în cronicile muntenești. În scrierile moldovenești nu regăsim nici măcar această asociere, în baza căreia ar fi avut drept de reprezentare mama domnitorului, acolo unde interesele familiei la putere ar
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ajungă în imaginar altfel decât epurată, înălțătoare, de aceea ipostazele ei se înscriu în domeniul exemplarității. Cazurile anti-modelelor, dimpotrivă, ajung să țină de insolit și de senzațional, imediat sancționat. Viziunea românească, fie și în legătură cu cotidianul, impune tot prototipul biblic (Fecioara, Sfânta Ana), prelucrat de Bizanț (megalo-modelul împărătesei Elena, urmat în cazul mamelor unor domnitori) și reflectat în hagiografiile feminine (Sfânta Vineri, Sfânta Paraschiva etc), larg difuzate în toate mediile socio-culturale. Viața de curte și tema iubirii nu sunt reprezentate în spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ajung să țină de insolit și de senzațional, imediat sancționat. Viziunea românească, fie și în legătură cu cotidianul, impune tot prototipul biblic (Fecioara, Sfânta Ana), prelucrat de Bizanț (megalo-modelul împărătesei Elena, urmat în cazul mamelor unor domnitori) și reflectat în hagiografiile feminine (Sfânta Vineri, Sfânta Paraschiva etc), larg difuzate în toate mediile socio-culturale. Viața de curte și tema iubirii nu sunt reprezentate în spațiul românesc precum în artele occidentale (nici măcar pentru a preamări virtuțile eroului) și nici nu se acordă importanță cultului doamnei
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
țină de insolit și de senzațional, imediat sancționat. Viziunea românească, fie și în legătură cu cotidianul, impune tot prototipul biblic (Fecioara, Sfânta Ana), prelucrat de Bizanț (megalo-modelul împărătesei Elena, urmat în cazul mamelor unor domnitori) și reflectat în hagiografiile feminine (Sfânta Vineri, Sfânta Paraschiva etc), larg difuzate în toate mediile socio-culturale. Viața de curte și tema iubirii nu sunt reprezentate în spațiul românesc precum în artele occidentale (nici măcar pentru a preamări virtuțile eroului) și nici nu se acordă importanță cultului doamnei, precum în
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
femeia diavolului, de la mama care își apără de boală fiii și îi educă, la demonomagie și răpiri de către demoni, distanța nu pare a fi prea mare pentru un imaginar obsedat, în definitiv, de puterea de seducție a femininului. Diferența dintre sfântă − ipostază dragă bisericii − și femeia răspunzătoare de viața casnică este dată de faptul că, în timp ce prima își reprimă sensibilitatea, pentru a sluji, impersonal, unei singure iubiri - dragostea întru Christos -, cea de-a doua optează în fața divinității pentru o altă viață
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
6. „Poll Topics and Trends: Death Penalty”, HYPERLINK "http://www.gallup"www.gallup.com, The Gallup Organization, 9 octombrie 2003. 7. „EU Memorandum on the Death Penalty”, European Union in the U.S. 8. Ibidem. 9. Matei 5,38-39, Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodixe Române, București, 1995. 10. Matei 5,43-44. 11. „Poll Topics and Trends: Death Penalty”, The Gallup Organization. 12. Nisbett, Richard E., The Geography of Thought: How Asians and Westerners Think
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care persistă încă: în toată Moldova se pune o mătură lângă copilul sugar pentru a-l păzi de duhuri, dar și pentru a nu i se "lega" mintea; în Bucovina există un descântec devenit cu timpul o rugă pentru sănătate: "Sfinte Augustine, Și tu Sfinte Trifoane, luați tulburarea cugetului, din creștetul capului, dinăuntrul creierului, din gâtlejul gâtului"14. În același scop, în Moldova, în special în regiunile riverane Prutului, este sărbătorit Sfântul Trifon, "Trif cel Nebun", a cărui zi (1 februarie
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de la Neamț și Golia; vom insista însă asupra celorlalte mănăstiri, multe din informațiile asupra lor fiind inedite. În ordine cronologică, aflăm că în secolul al XVI-lea exista la Mănăstirea Golia (care a fost înființată înainte de 1546) o icoană a Sfintei Maria reputată a vindeca pe epileptici și pe nebuni. Paul de Alep o descrie în 1559, când a vizitat biserica împreună cu Patriarhul Macarie: "Acolo se află o veche și miraculoasă icoană a Maicei Domnului, încadrată în 24 rozarii. Mâinile și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
atât de bogate ca acelea deținute despre Ospiciul de la Mănăstirea Neamțului, ne mărginim la o sistematizare a istoricului încă lacunar despre Golia. Se pot desprinde două etape distincte: prima, începând din 1576, data când se notează prima minune atribuită icoanei Sfintei Maria, de când s-a conturat legenda despre locul hărăzit din vechime pentru vindecarea bolnavilor psihici, în special a epilepticilor. a doua etapă, funcționarea propriu-zisă a instituției începând din 1853, când, la adresa comisarului extraordinar rus, general leitenant Budlberg, un alt general
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a găsit în Gueranger, superiorul abației de Solesmes, în Sailer, episcopul de Ratisbona și în Newman, din Anglia, exponenții ei cei mai prestigioși. Trăsăturile Mișcării liturgice erau: recunoașterea tradiției și menținerea legăturii cu aceasta, reîntoarcerea la izvoarele credinței, adică la Sfânta Scriptură, interpretată în sensul tradițional al teologiei Sfinților Părinți, și fidelitatea absolută față de magisteriul bisericii. Nu este greu de recunoscut că cecilianismul a fost influențat de estetica, filozofia și arta romantică. Acest curent găsește în trecutul îndepărtat un mare număr
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
însuși, în așa fel încât credincioșii, prin intermediul ei, să fie mai ușor ajutați la devoțiune și să fie mai bine dispuși să primească în ei roadele harului, care sunt proprii celebrării sfintelor mistere”. Prin urmare, muzica sacră trebuie să fie sfântă, artă adevărată și universală. Muzica sacră trebuie să fie sfântă și să excludă orice element profan, fie în text, fie în realizarea armoniei muzicale; „sfințenia” muzicii depinde și de modul în care este propusă de cei care o execută. Muzica
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
nu numai de marile coruri, ci să fie accesibile și corurilor mai mici și să favorizeze participarea activă a întregii adunări a credincioșilor”. Textele destinate cântului sacru vor fi conforme cu doctrina catolică și vor fi luate de preferință din Sfânta Scriptură și din izvoarele liturgice. Conciliul Vatican al II-lea a indicat doar directivele generale, urmând ca acestea să fie explicitate ulterior, într-un alt document mai amănunțit. De fapt, după o lungă dezbatere, animată de tendințe diferite și polemice
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
cunoștiințelor morale (noțiuni, norme, principii morale) se dezvoltă sentimente morale ( trăiri afective ale cunoștințelor morale). Acestea stau la baza dezvoltării convingerilor și atitudinilor morale (manifestate față de semeni, față de sine, față de întâmplări și de evenimente etc.). Trăirea învățăturilor creștine cuprinse în Sfânta Scriptură constituie garanția formării unei conștiințe fundamentate pe valori eterne, imuabile, date de Dumnezeu Binele suprem: Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece( Mt.24, 35). 3.1.2. Formarea conștiinței moral religioase a copiilor Din
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
religie, educație civică, consiliere și orientare etc. Însă, virtuțile moral-religioase sunt învățate și interiorizate în timpul orelor de religie, sub îndrumarea profesorului. Elevii află din viața sfinților ce înseamnă credința statornică, milostenia, curajul, bunătatea, blândețea, în lecțiile: Sfântul Nicolae - prietenul copiilor, Sfânta Filofteiamodel de milostenie, Sfânta Parascheva - ocrotitoarea tinerilor etc. La clasa I, aceștia pot înțelege mai ușor modul în care Dumnezeu este prezent în viața noastră prin intermediul poeziilor religioase. Un exemplu îl constituie poezia Ochiul lui Dumnezeu: Nimănui să nu faci
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
și orientare etc. Însă, virtuțile moral-religioase sunt învățate și interiorizate în timpul orelor de religie, sub îndrumarea profesorului. Elevii află din viața sfinților ce înseamnă credința statornică, milostenia, curajul, bunătatea, blândețea, în lecțiile: Sfântul Nicolae - prietenul copiilor, Sfânta Filofteiamodel de milostenie, Sfânta Parascheva - ocrotitoarea tinerilor etc. La clasa I, aceștia pot înțelege mai ușor modul în care Dumnezeu este prezent în viața noastră prin intermediul poeziilor religioase. Un exemplu îl constituie poezia Ochiul lui Dumnezeu: Nimănui să nu faci rău, Căci te vede
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
copiii trebuie să fie atenți și serioși în timpul rugăciunii. Primele rugăciuni învățate de copii vor fi: „Îngerașul”, „Rugăciunea la intrarea în clasă, „Rugăciunea de mulțumire” și „Rugăciunea pentru părinți”. Concomitent cu acestea, elevii vor învăța cum se face corect semnul Sfintei Cruci și care este semnificația acesteia. Înainte de a-i învăța rugăciunea „Îngerașul”, profesorul va explica copiilor că fiecare dintre ei au primit la botez un înger păzitor, care-i vegheză zi și noapte și, pentru a înțelege acest lucru le
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]