11,815 matches
-
adevăr, al identității sinelui de adâncime, devine Ionacugetătorul, apoi Ionaluptătorul, care se opune absurdului existenței, spintecând burta monstrului marin. În tabloul al IIIlea, Ionaarheul reface, simbolic, toată istoria omenirii, năzuind să se nască iarăși și iarăși (conflict ontologic, viață- moarte; singurătatea metafizică a omului modern care nu mai comunică, real, cu Dumnezeu). Ultimul tablou îl aduce în scenă pe Ionaascetul cu barbă ca a schivnicilor de pe fresce, Ionailuminatul, hotărât să răzbată la lumină, fiindcă a descoperit că libertatea absolută nu e
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
textului dramatic studiat se reflectă în construcția personajului ales Consider că personajul simbol, Iona, este „punctul de fugă“ al tuturor straturilor tematice. Tema filozofică a condiției existențiale limitate este dezvoltată ca o dezbatere cu sine despre libertate și necesitate, despre singurătate și moarte, despre sens și nonsens existențial. Tema biblică a prorocului Iona este „deturnată“ prin destinul lui Iona pesca rul spre tema mai generală a condiției omului modern, „înghițit de o balenă“ („Solitudinea ma înghițit ca o balenă“, afirma Nietzsche
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pe ban chize, în așteptarea somnolentă a morții. Totul exprimă pregătirea pentru eternitate. 8. O caracteristică a genului liric este transmiterea directă a unor idei, sentimente, stări de spirit. Astfel, din poezie se desprinde sentimentul solitudinii, al încremenirii uni versale. Singurătatea stranie se asociază cu albul dezolat, sugerând presentimentul morții. O altă trăsătură a acestui gen literar este limbajul poetic, cumulând cele patru caracteristici: expresivitatea, ambiguitatea, sugestia și reflexivitatea. Expresivitatea limbajului, de exemplu, poate fi ilustrată prin frecvența mare a figurilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Eul liric apare în ipostaza artistului izolat întrun spațiu psihic înalt, un „turn de fildeș“ interior. Simbolismul acestui teritoriu al tăcerii, al solitudinii metafizice este exprimat prin metonimii precedate de negații (niciun drum, nicio ușă, nam prag). Compensațiile acestei amare singurătăți sunt de ordin imaterial: o cărăruie, o dâră ca de fum, stelele și noaptea ce sentâlnesc întrun arbore al tristeții. Aceste simboluri, care formează imagini vizuale, pregătesc interogația retorică din final, comunicând ideea poetică a neputinței de a sfida limitele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
orice experiență trăită sau imaginată: Le am scris cu unghia pe tencuială / Pe un părete de firidă goală. Prima secvență surprinde condiția neobișnuită a artistului modern, imaginând actul scriiturii întrun uni vers carceral. În acest context, motivul întunericului și motivul singurătății devin simboluri ale condiției umane și, implicit, ale existenței poetului. Solitudinea ființei întrun orizont al nesfârșitei nopți este reliefată prin opoziție cu evangheliștii ce au fost mereu sprijiniți de prezența divină figurată prin simbolurile biblice: taurul, leul, vulturul. Secvența a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de compoziție ale textului narativ studiat semnificative pentru construcția personajului feminin ales Eroina este astfel construită prin însumarea unor perspective divergente, scriitorul optând pentru tehnica pluriperspectivismului. Pentru Giurgiuveanu, ea este fefefetița, Otilica sa cea scumpă, care îi luminează bătrânețea și singurătatea. Pentru Pascalopol, este tânăra strălucitoare, cu suflet capricios, de artistă dezinteresată de latura practică a vieții, având însă nevoie să fie protejată. Pentru Felix, este o fată admirabilă, o fată superioară pe care no înțeleg. Pentru Stănică, e femeia deșteaptă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
zile; începând chiar din clipa de față; după ce am inventat poezia 7. Cele două comparații identificate în poezie - curajul și puterea (omenească) sau topit ca aburul, respectiv sufletul meu doarme ca întro vizuină pierdută - sugerează starea de evanescență (aburul), de singurătate, de alienare și deznădejde pe care o traversează poetul, odată eliberat de caznele creației. Originală este și metonimia degete - putrefacție - moarte, desemnând nu numai ființa biologică, ci și mâna care scrie. Astfel, versul degetele subțiri care vor săpa canalen pădure
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
râultimp ireversibil, poetul pierde inelul - simbol al formei perfecte, al valorii absolute, al nuntirii cu zânapoezie sau cu muza inspiratoare, cu „limba poeticească“, cu ficțiunea înaltă. Basmul însuși coboară în vale, în lume, „în stradă“ și devine oarecare poveste. Motivul singurătății devine simbol al condiției umane și, implicit, al existenței creatorului. Metafora cu valoare simbolică aduce în context o undă difuză de neliniște și suferință: și plopi foșnind nevăzuți / au schimbat povestea. Secvența a doua are rolul de a sublinia scenariul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
e cu putință. Sublima iubire a celor doi protagoniști e proiectată în mit prin sacrificiul ultim al eroinei (încercarea disperată a Maitreyiei de fi alungată de acasă spre ași urma iubitul în lumea lui) și prin retragerea lui Allan în singurătatea munților Himalaya. Lipsit de cer titudinile fanatice ale celei ce trăise iubirea mai ales în plan metafizic, Allan eșuează între întrebări fără răspuns: De ce să cred? De unde știu? Aș vrea să privesc ochii Maitreyiei. Acest optativ care încheie cartea, lăsând
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
tragedie în patru tablouri“ poate fi interpretat ca tragedie a destinului, implicând și încercarea omului de al înfrunta, și efortul său de a descoperi un sens al existenței, și nostalgia depășirii limitelor, și setea uriașă de a scăpa din capcana singurătății. Această sete mistuitoare este supratema întregii trilogii - intitulată metaforic Setea muntelui de sare - în care este încadrată și piesa Iona, alături de Paracliserul și Matca. Înscrisă în canonul modern al teatrului parabolă, trilogia îl apropie pe Marin Sorescu de marii apologeți
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sete mistuitoare este supratema întregii trilogii - intitulată metaforic Setea muntelui de sare - în care este încadrată și piesa Iona, alături de Paracliserul și Matca. Înscrisă în canonul modern al teatrului parabolă, trilogia îl apropie pe Marin Sorescu de marii apologeți ai singurătății: Nietzsche (care formulase aforismul Solitudinea ma înghițit ca o balenă), Camus, Sartre, Heidegger, Emil Cioran. Despre Iona, de pildă, autorul însuși afirmă că este o piesă „despre un om singur, nemai pomenit de singur“. Formele multiple ale solitudinii omului mo
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
secvențe/situații ale conflictului Tema condiției existențiale a omului modern într un univers configurat ca spațiu visceral, închis, suprapus se dezvoltă ca o dezbatere despre libertate și necesitate, despre raportul dintre individ și colectivitate, dintre individ și sinele esențial, despre singurătate și moarte, despre sens și nonsens existențial: Îmi vine să spun că Iona sunt eu... Cel care trăiește în Țara de Foc este tot Iona, omenirea întreagă este Iona, dacămi permite. Iona este omul în condiția lui umană, în fața vieții
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
balenei, dar se va regăsi, prizonier, întrun spațiu visceral mai amplu (Actul al treilea: în burta peștelui II și apoi a peștelui III). Eșecul repetat al încercării de a ieși din captivitate reprezintă tentativa de a depăși conștiința nefericirii, a singurătății, a condiționărilor multiple ale existenței umane. Iona devine „omul revoltat“ care refuză să se lase prins în vârtejul morilor de vânt ale zeilor (sau în capcana iluziilor donquijotești). Se instalează astfel un conflict ontologic, între viață și moarte, care nu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cu spatele încovoiat și cu capul în pământ. Voce aspră, joasă, guturală, puțin întinsă, cu accent stins. Conversație tristă, lentă, gravă. Caractere psihologice (Caracter) Caracter pătrunzător și chibzuit, predispus la teamă, tristețe, mânie și răzbunare. Egoist, bănuitor, vindicativ, încăpățânat, căutând singurătatea, meditativ, natură pesimistă, bizară, concentrată, avară. Teoretician complicat, rutinier, perseverent în tot ceea ce întreprinde, torturat de dorințe anormale. Memorie dificilă dar tenace. Deși are imaginație și intuiție, este un spirit sistematic, excesiv, superstițios sau sceptic. Somn dificil, tulburat de coșmare
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
vieții, tot astfel și "dragostea omului pentru Dumnezeu" nu este decît un simbol pentru justiția omului față de el însuși, prin care acesta se pune de acord cu legalitatea vieții. Dacă dragostea este înțeleasă ca justiție, nu mai rămîne nimic decît singurătatea înfricoșătoare a omului în fața misterului. Dar acesta este tocmai veritabilul sentiment religios, sentimentul care, sublimîndu-se, a putut inspira toate imaginile mitice susceptibile să fie rezumate de aceste două imagini opuse și complementare: Dumnezeu și dragostea sa în opoziție cu Satan
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Eminescu este angajat „redactor administrator” la Curierul de Iași, dar in octombrie 1877, în urma unui conflict cu directorul Tipografiei Naționale, unde se tipărea Curierul, Eminescu pleacă la București, unde va lucra în redacția ziarului Timpul. Creangă își trăiește cu greu singurătatea, și scrisorile trimise lui Eminescu dovedesc acest lucru. Față de „Bădia Mihai”, „fratele” drag, Creangă își manifestă dorul cu simplitate mișcătoare, pură, așa cum reiese din scrisoarea datată 1880: „Bădie Mihai, Ce-i cu Bucureștiul, de ai uitat cu totul Ieșul nostru
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
cu treaba și uita de urât” - canalizarea atenției în rezolvarea treburilor cotidiene aduce cu sine, de cele mai multe ori, uitarea, măcar pentru o vreme, a propriilor necazuri; r. 11 : „așa e făcut omul, să nu fie singur” însoțirea este destinată omului, singurătatea fiind privită ca o abatere de la această regulă nescrisă; 54 r. 18 : „Unia zic așa, că femeia-i sac fără fund” părerile unor oameni potrivit cărora femeile ar cheltui mai mult decât bărbații, că ar fi mai pretențioase și mai
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
vină mai mare are cel care mijlocește ispitirea. CINCI PÂINI (Anecdotă) p. 42, r. 8 9 : „Pun să mănânce împreună, ca să aibă mai mare poftă de mâncare” însoțirea, chiar și la masă, dă o satisfacție sporită omului, fiind de preferat singurătății; r. 18 19 : „unde mănâncă doi, mai poate mânca și al treilea”generozitatea privită ca normalitate, fapta bună privită ca gest firesc, ce nu afectează în nici o măsură pe cel ce o înfăptuiește; p. 43, r. 18 : „Omul putea să
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
s-a amenajat o sală de lectură, cu o bibliotecă instructivă și cu un radio pentru audiții de divertisment. În saloanele comune au fost montate instalații de radio cu căști pentru bolnavi, făcându-i astfel să mai uite suferința și singurătatea. Unul din asistenții Institutului remarca într-un articol de prezentarea Institutului că acest serviciu era primul din țară care poseda căști radiofonice la capătul fiecărui bolnav. Ceea ce este de multe ori mai dificil azi, când domeniul chirurgiei s-a întins
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
C. schița unui stil, nu fără retorică, dar capabil să se ridice până la viziune lirică. Înserarea este prima elegie românească în spirit lamartinian, în care tristețea, neliniștea nedefinită și gravă (se cultivă un fel de mister al stării afective) și singurătatea se reliefează prin contrast cu calmul naturii, cu liniștea câmpenească (sesizată, în ciuda unor note de bucolică gessneriană, cu o sensibilitate profund românească). Simbolul sufletului - luntre rătăcitoare în furtună - este împrumutat din Lamartine; de asemenea, și alte elemente trimit la aceeași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286110_a_287439]
-
ideii poetice. Versurile exprimă acum, cu o remarcabilă prospețime și acuratețe, „dor-durerea” cu care este căutată divinitatea și este resimțită lipsa ei: „acum te invoc - dar cu spaimă, dar cu știință / pentru că simt lipsa ta nesfârșită” (Obsesia); „mă sfâșie gândul singurătății” (Piatra pentru zidărie); „iar tu, tu ești o idee / dureroasă / și mult dorită” (Singurătate). Dorul ca durere se va metamorfoza în dorul ca dragoste în poemele din Dorul și ființa (1986), aproape „un poem-fluviu” (Emil Manu), în care M. vorbește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288162_a_289491]
-
este căutată divinitatea și este resimțită lipsa ei: „acum te invoc - dar cu spaimă, dar cu știință / pentru că simt lipsa ta nesfârșită” (Obsesia); „mă sfâșie gândul singurătății” (Piatra pentru zidărie); „iar tu, tu ești o idee / dureroasă / și mult dorită” (Singurătate). Dorul ca durere se va metamorfoza în dorul ca dragoste în poemele din Dorul și ființa (1986), aproape „un poem-fluviu” (Emil Manu), în care M. vorbește despre miracolul iubirii, invocându-și cu aprigă dorință iubitul: „nesfârșit de caldă chemarea / a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288162_a_289491]
-
de dorul cuiva / [...] ești tu, iubite, / tu ești, dor nespus” (Metamorfozele iubirii). În unele poezii se întrezăresc reminiscențe din Nichita Stănescu, cu care poeta are afinități: „înecat sub greutatea lui a fi /, a vrea dar a fi” (Săvârșirea erorii); „Cântecul singurătății / când prezența întrezărită cu patimă, / când prezența / se-nconjoară de lipsă / Singurătate a singurătății, lipsa” (Aducerea la uitare). SCRIERI: Profet spre ziuă, București, 1972; Luptele soldatului, București, 1980; Din umbra lumii, București, 1983; Dorul și ființa, București, 1986; Prieteni curajoși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288162_a_289491]
-
În unele poezii se întrezăresc reminiscențe din Nichita Stănescu, cu care poeta are afinități: „înecat sub greutatea lui a fi /, a vrea dar a fi” (Săvârșirea erorii); „Cântecul singurătății / când prezența întrezărită cu patimă, / când prezența / se-nconjoară de lipsă / Singurătate a singurătății, lipsa” (Aducerea la uitare). SCRIERI: Profet spre ziuă, București, 1972; Luptele soldatului, București, 1980; Din umbra lumii, București, 1983; Dorul și ființa, București, 1986; Prieteni curajoși, București, 1989; Cuprinsul vorbirii, București, 1993. Repere bibliografice: Dan Culcer, „Profet spre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288162_a_289491]
-
poezii se întrezăresc reminiscențe din Nichita Stănescu, cu care poeta are afinități: „înecat sub greutatea lui a fi /, a vrea dar a fi” (Săvârșirea erorii); „Cântecul singurătății / când prezența întrezărită cu patimă, / când prezența / se-nconjoară de lipsă / Singurătate a singurătății, lipsa” (Aducerea la uitare). SCRIERI: Profet spre ziuă, București, 1972; Luptele soldatului, București, 1980; Din umbra lumii, București, 1983; Dorul și ființa, București, 1986; Prieteni curajoși, București, 1989; Cuprinsul vorbirii, București, 1993. Repere bibliografice: Dan Culcer, „Profet spre ziuă”, VTRA
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288162_a_289491]