12,662 matches
-
locul fostului parc al orașului. În această perioadă, așezarea făcea legătura între Transilvania și Muntenia, înregistrând o dezvoltare considerabilă, marcată în special prin construirea de noi hanuri (13), vestigii ale acestora rămânând până în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Stema orașului Breaza a fost aprobată de Guvernul României la 28 iulie 2005 prin hotărârea nr. 840 publicată în Monitorul Oficial nr.708 din 5 august 2005. Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fâșie
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
octombrie Obiectele turistice ale municipiului sunt: Ridicat, în parcul orașului, din bronz, în anul 1930, pentru cinstirea și în amintirea eroilor din Primul Război Mondial și reprezintă un ostaș al armatei române. Pe soclu, în față, este montată, din bronz, stema regatului român, iar pe celelalte laturi sunt săpate în marmură numele eroilor din Zimnicea căzuți pe frontul pentru Independență din anii 1877-1878, din războaiele balcanice și din Primul Război Mondial din 1914-1918 pentru reîntregirea neamului. A fost ridicat sprea a
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
care adăpostește clase luminoase, laboratoare, o sală de gimnastică și un atelier utilat exemplar. În Zimnicea există șase biblioteci, trei în cadrul școlilor 1,2 și 3 ,una în cadrul liceului ,una în cadrul Casei de Cultură și Bibliotecă Orășeneasca Miron Radu Paraschivescu . Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară, în câmp zidit de culoare roșie, se află două săbii de argint încrucișate, cu gardă în jos. În vârful scutului, în
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
primar a fost politicianul naționalist Gheorghe Funar, cunoscut printr-o serie de proiecte publice controversate. În iunie 2004 Gheorghe Funar a pierdut alegerile locale în favoarea lui Emil Boc (PD), reales în anii 2008 și 2012 și 2016 din partea PD-L. Stema Clujului înfățișează o poartă de incintă cu trei turnuri, simbol al statutului juridic de oraș liber. Această stemă a fost folosită, cu unele variațiuni, din anul 1369 până în 1999. Începând cu anul 1999 primăria orașului a introdus o nouă stemă
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
Gheorghe Funar a pierdut alegerile locale în favoarea lui Emil Boc (PD), reales în anii 2008 și 2012 și 2016 din partea PD-L. Stema Clujului înfățișează o poartă de incintă cu trei turnuri, simbol al statutului juridic de oraș liber. Această stemă a fost folosită, cu unele variațiuni, din anul 1369 până în 1999. Începând cu anul 1999 primăria orașului a introdus o nouă stemă pe actele oficiale. În urma unui concurs desfășurat în 1995 sub auspiciile primarului clujean de atunci, Gheorghe Funar, a
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
Stema Clujului înfățișează o poartă de incintă cu trei turnuri, simbol al statutului juridic de oraș liber. Această stemă a fost folosită, cu unele variațiuni, din anul 1369 până în 1999. Începând cu anul 1999 primăria orașului a introdus o nouă stemă pe actele oficiale. În urma unui concurs desfășurat în 1995 sub auspiciile primarului clujean de atunci, Gheorghe Funar, a fost aleasă o nouă stemă ca simbol al orașului, realizată de o elevă de liceu. Noua stemă combină reprezentarea Monumentului Memorandiștilor de pe
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
unele variațiuni, din anul 1369 până în 1999. Începând cu anul 1999 primăria orașului a introdus o nouă stemă pe actele oficiale. În urma unui concurs desfășurat în 1995 sub auspiciile primarului clujean de atunci, Gheorghe Funar, a fost aleasă o nouă stemă ca simbol al orașului, realizată de o elevă de liceu. Noua stemă combină reprezentarea Monumentului Memorandiștilor de pe Bulevardul Eroilor cu statuia zeiței Minerva, sub care este plasat un lup dacic. Stema introdusă de administrația Funar nu a fost aprobată de
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
orașului a introdus o nouă stemă pe actele oficiale. În urma unui concurs desfășurat în 1995 sub auspiciile primarului clujean de atunci, Gheorghe Funar, a fost aleasă o nouă stemă ca simbol al orașului, realizată de o elevă de liceu. Noua stemă combină reprezentarea Monumentului Memorandiștilor de pe Bulevardul Eroilor cu statuia zeiței Minerva, sub care este plasat un lup dacic. Stema introdusă de administrația Funar nu a fost aprobată de Comisia Zonală de Heraldică (în consecință nici de CNHGS), motiv pentru care
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
de atunci, Gheorghe Funar, a fost aleasă o nouă stemă ca simbol al orașului, realizată de o elevă de liceu. Noua stemă combină reprezentarea Monumentului Memorandiștilor de pe Bulevardul Eroilor cu statuia zeiței Minerva, sub care este plasat un lup dacic. Stema introdusă de administrația Funar nu a fost aprobată de Comisia Zonală de Heraldică (în consecință nici de CNHGS), motiv pentru care folosirea ei constituie o încălcare a legilor în vigoare. În cursul anului 2014 legislativul local urma să adopte o
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
fost aprobată de Comisia Zonală de Heraldică (în consecință nici de CNHGS), motiv pentru care folosirea ei constituie o încălcare a legilor în vigoare. În cursul anului 2014 legislativul local urma să adopte o hotărâre de reintrare în legalitate cu privire la stema orașului, hotărâre blocată de primarul Emil Boc. Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafață de 179,5 km². Situat în zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei, orașul este plasat la
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
îmbrăcat într-o platoșă și acoperit de o blană mițoasă. În mâna dreapță ține un baston de comandant, iar mâna stângă și-o ține sprijinită pe sabia terminată cu un cap de lup. În fundalul gravurii se vede bătălia și stema cetății Nicopole, iar dedesubt apare inscripția „Michel Vaivoda della Vallachia, il qvale prese la cità di Nicopoli nella Bvlgaria l'anno 1598”. În ziua de 23 februarie 1601 Mihai Viteazul ajunge în Praga, la curtea împăratului Rudolf al II-lea
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
însă nici ea nu i-a recunoscut independența), Transnistria a rămas o zonă neintegrată în Republica Moldova, condusă de aceiași lideri conservatori timp de 20 de ani. Între timp, guvernul de la Chișinău a adoptat simbolurile naționale ale noului stat, steagul și stema fiind asemănătoare cu simbolurile celuilalt stat locuit majoritar de români, dar la referendumul din 1994 majoritatea cetățenilor s-au pronunțat împotriva unirii cu România, iar Constituția a ajuns să stipuleze că limba oficială este cea moldovenească, concept apărut în epoca
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
săbii susțin o coroană de aur și simbolizează lupta pentru apărare a orașului. Scutul este timbrat de o coroană murală cu șapte turnuri, simbolizând statutul de municipiu al Sibiului. Trichetul este vechiul simbol al orașului. A fost utilizat și pentru stema Transilvaniei într-un sigiliu din 1550. De-a lungul timpului, o dată cu dezvoltarea economică a orașului și extinderea acestuia, a crescut și populația sa. Acestea sunt datele pentru ultimii 150 de ani: Ca limbă maternă, în Sibiu domina până în anii '30
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
corp de profesori calificați. Fabrica de var, care a funcționat în tot secolul XX, și-a încetat activitatea, doar coșul din cărămidă, al cuptorului sau, înalt încât se zărește din depărtare, mai este în picioare (inclus, de altfel, și pe stema localității). In prezent calcarul din cariera din dealul apropiat satului este valorificat, în mică masura, doar prin măcinare. La intrarea în sat, pe partea stânga venind de la Timișoara, este amplasată SC Căvărănțana SA, care deține spații de cazare precum și un
Constantin Daicoviciu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301078_a_302407]
-
ridicat din sat, a fost, fără dubiu, academicianul Constantin Daicoviciu (1 martie 1898 - 27 mai 1973), profesor, istoric și arheolog, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pentru cinstirea memoriei sale, în anul 1973, satului i-a fost atribuit numele său. Stema comunei Constantin Daicoviciu se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. In câmp albastru, în dreapta, se află o călimară cu pană, de argint, iar în stânga, o tulpină de floarea-soarelui, de aur. In centrul scutului, într-un triunghi, este așezat
Constantin Daicoviciu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301078_a_302407]
-
dinspre nord spre sud. O monografie detaliată a comunei Luncavița a fost realizată în anul 1966 de către dl. Filip Trastau, originar din Luncavița, și este disponibilă integral pe pagina de internet a comunei: http://www.luncavita.com/Romaneste/Monografia 1.htm. Stema comunei Luncavița se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, retezat și tăiat, în căprior. În șef, în câmp verde, se află trei miei de aur, trecând spre dreapta. În prima partiție, în câmp albastru, se află o rindea
Comuna Luncavița, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301087_a_302416]
-
Ortodoxe: una cu hramul Pogorârea Sfântului Duh și alta cu Hramul Adormirea Maicii Domnului. Preoții slujitori în localitate sunt Pr. Liviu Muntean și Pr. Ovidiu Bostan. Se afla într-o o zonă de munte și are două intrări în localitate. Stema comunei Târnova se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu de argint, undat, compus din trei valuri. În partea superioară, pe fond verde, se află două oi afrontate, de argint. În partea inferioară, pe fond
Comuna Târnova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301097_a_302426]
-
de consolidare ale monumentului istoric, atunci fiind refăcută zidăria și tencuiala exterioară a bisericii. În pronaosul bisericii se află mormintele ctitorilor acestei biserici: Gheorghe Alexandru și Maria Mavrocordat. Placa acestor morminte este din marmură albă; la partea superioară se află stema Principatelor Române (capul de zimbru și vulturul cu crucea în cioc) și sub ea sunt două inscripții în limba greacă, una datând din anul 1804 și cealaltă din 1848.
Hărpășești, Iași () [Corola-website/Science/301281_a_302610]
-
de Tomești, conține așezări din eneolitic, Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), secolele al VIII-lea-al X-lea, secolele al X-lea-al XI-lea, secolele al XIII-lea-al XIV-lea, și secolele al XIV-lea-al XV-lea. Stema comunei Tomești este formată dintr-un scut scartelat. Cartierele unu și patru au fundal verde și conțin câte o cruce de argint cu brațe egale. Acestea sunt legate de Poiana Vlădicăi (satul Vlădiceni), unde, în 1415, alături de vlădica (episcop) Iosif
Comuna Tomești, Iași () [Corola-website/Science/301313_a_302642]
-
a întâmpinat moaștele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. Cartierele doi și trei au fundal de argint și conțin o frunză verde de gorun, care fac referire la satul Goruni, parte a comunei. Modul dublat de așezare al elementelor pe stemă face referire la numele comunei, provenit de la întemeietorul acesteia, Toma (în limba greacă însemnând "geamăn"). De asemenea, scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu un singur turn.
Comuna Tomești, Iași () [Corola-website/Science/301313_a_302642]
-
studii și lucrări ale istoricilor Ioan Bogdan, V. A. Urechia, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Dumitru A. Sturdza, Constantin Moisil. V. A. Urechia, în lucrarea sa "Schițe de sigilografie românească" (1891) are meritul de a fi deschis șirul preocupărilor pentru sigiliile cu stema unită a Moldovei și Țării Românești și de a fi introdus și la Universitatea din București noțiuni de sigilografie, iar Constantin Moisil, întemeietorul științei moderne, vede în sigilografie "sora numismaticii". În secolul XX, sigilografia românească devine tot mai importantă, atât
Sigilografie () [Corola-website/Science/301416_a_302745]
-
, așa cum e cunoscută ea astăzi, a fost sintetizată abia spre sfârșitul secolului al XVI-lea. Conducătorii acestui voievodat au folosit din vechime sigilii pentru a-l reprezenta, însă ele conțineau armele personale, câteodată în combinație cu elemente din stema Regatului Ungar, ori alte reprezentări. O lucrare austriacă din 1550 prezintă ca stemă a Transilvaniei trichetul sibian cu două săbii încrucișate. Tradiția acvilei ca simbol al Transilvaniei a fost mai veche, armorialele germane din secolele al XV-lea - al XVI
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
secolului al XVI-lea. Conducătorii acestui voievodat au folosit din vechime sigilii pentru a-l reprezenta, însă ele conțineau armele personale, câteodată în combinație cu elemente din stema Regatului Ungar, ori alte reprezentări. O lucrare austriacă din 1550 prezintă ca stemă a Transilvaniei trichetul sibian cu două săbii încrucișate. Tradiția acvilei ca simbol al Transilvaniei a fost mai veche, armorialele germane din secolele al XV-lea - al XVI-lea indicând un scut despicat, argint și albastru, și o acvilă suprapusă cu
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
despicat, argint și albastru, și o acvilă suprapusă cu o cromatică inversă. De asemenea, Universitatea regnicolarilor din comitatele Transilvaniei, condusă de către voievod, deținea un steag propriu numit acvilă. În 1596 Levinius Hulsius publică lucrarea sa „Cronologia”, în care desemnează ca stemă a Transilvaniei un scut tăiat ce cuprinde în partea superioară o acvilă ieșindă, iar în cea inferioară șapte munți cu șapte turnuri suprapuse. Această reprezentare va fi preluată mai departe de către principele Sigismund Bathory în stema sa de stăpânitor al
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
în care desemnează ca stemă a Transilvaniei un scut tăiat ce cuprinde în partea superioară o acvilă ieșindă, iar în cea inferioară șapte munți cu șapte turnuri suprapuse. Această reprezentare va fi preluată mai departe de către principele Sigismund Bathory în stema sa de stăpânitor al celor trei țări românești — potrivit tratatelor din 1595. În secolul al XVII-lea, stema Transilvaniei a fost reprezentată tot mai clar. Aceasta are acum trei câmpuri heraldice, prin apariția brâului roșu din mijloc (folosit prima oară
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]