11,953 matches
-
iarba se usucă, iar culturile neirigate suferă. În interiorul teritoriului administrativ al localității Dudești există o pădure cu rol de protecție împotriva factorilor climatici și industriali dăunători , pădurea Tătaru, aflată la est de localitatea Dudești. Singurele resurse naturale ale solului și subsolului sunt nămolurile cu calități balneoterapeutice ale locului Tătaru. Pe suprafata teritoriului administrativ al localității Dudești nu există zone naturale sub regim de protecție. În ceea ce privește zonele construite protejate, în comuna Dudești există două situri arheologice inventariate de Comisia Naționalî a Monumentelor
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
Filippos. Crucea monogramata în formă existența pe peretele criptei din bazilica niculiteana este întâlnită pe o serie de monumente creștine din perioada romano-bizantina. Scrierea este specifică secolelor IV-V. Alte obiecte descoperite în cripta au fost găsite în încăperea de la subsol. Este vorba de două vase de ofranda: un castron negru-cenusiu, caracteristic secolului IV-V, cu urme de mortar, dovadă a depunerii sale în momentul construirii criptei și un vas globular, cărămiziu, cu fundul rotund specific ceramicii române târzii, din secolele
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
de molasă miocen superioare-pleistocen inferioare (cca 10km), formate într-un regim susținut de subsidență întreținut de fracturi profunde cu orientări NV-SE și NE-SV, restul, de cca , revenind intervalului miocen inferior-carbonifer. Aparatura este montată într-o cabană mică, la subsolul căreia sunt amplasate, pe piloni de beton, un gravimetru de observator GS11 BN precum și 2 terminale ale clinometrelor cu lichid: terminalul W al clinometrului E-W și terminalul N al clinometrului N-S. Celelalte 2 terminale sunt amplasate în exterior
Comuna Tulnici, Vrancea () [Corola-website/Science/301907_a_303236]
-
locuitorilor s-a amplificat și datorită venirii unor transilvăneni (în 1699) și bucovineni (în 1774), când provinciile lor de origine au fost ocupate de habsburgi. În 1893 sunt menționate satele Slătioara și Jahalea, iar în 1912 este menționat satul Buda. Subsolul comunei conține cărbuni inferiori, deocamdată nerentabil de exploatat, și sare. Au fost semnalate mici zăcăminte de gaze naturale și șisturi bituminoase. Administrativ, satele comunei Râșca au aparținut comunei Bogdănești, dar din anul 1927, Râșca devine comună de sine stătătoare, compusă
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
Ocna Dej, Sic, Cojocna și Pata, castrul fiind poziționat între acestea. Primul document scris legat de localitatea Sic datează din 1291 și amintește de ""hospites nostri de Zek"". Localitatea s-a dezvoltat pozitiv în secolele XIV-XVI, favorizată de prezența în subsol a sării geme, multă vreme intens exploatată. Sarea a fost extrasă din trei mine subterane și transportată cu căruțele la Dej, de unde era dusă cu plutele pe Someș și apoi depozitată la Satu Mare sau în Ungaria. Sic a beneficiat de
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
albiei, pe dealul Tirco se găsește un pinet artificial conținând speciile Pinus silvestris și Pinus nigra. În pădurea de la poalele Dealului Cetății trăiește o specie ocrotită: "Lilium martagon" din familia "Liliaceae". Vegetația prezentă are un efect protector adupra solului și subsolului, asigurând persistența regimului apelor freatice. Animalele sălbatice din Bazinul Baraolt sunt cele care există în mod obișnuit în relieful și vegetația caracteristice zonei: căprioare, cerb carpatin (mai rar), iepuri de camp, bursuci, mistreți și chiar ursul brun. Adaptate la vegetație
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
fiecare punct cardinal, porțile fiind din piatră sculptata cu bolta din stejar. Din analiza Hârtii Josefine, întocmită la scară, rezultă că fiecare latura a castelului are o lungime de 40 m., iar suprafață construită de 160 mp. Deoarece castelul are subsol și etaj rezultă că suprafață desfășurată era de circa 500 mp. În partea de est castelul este înconjurat cu un zid de piatră (zidul a fost construit pe actualul amplasament al drumlui sătesc Ds 84, paralel cu castelul și pe
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
monumentul atestării documentare a localității din 2006, intr-o pozitie strategică din care se observă întreg hotarul satului. Castelul are (în partea de vest )casă de oaspeți, iar în apropiere " casă fetelor " și casa de judecată, bucătarii cu beciuri la subsol, hambare și mici locuințe pentru iobagii de la castel. De asemenea, în castel, în partea de est se află o cameră mai mică pentru judecător. În partea de nord - est,în afară castelului întîlnim grajduri pentru bovine și cabaline, respectiv grădinile
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
era de +30 - +20 %. După revoluție, comuna are o populație îmbătrânită. Plecarea tinerilor, în majoritate țigani, în țările europene se reflectă în descreșterea populației care a ajuns în anul 2004 la 3260 locuitori, iar in anul 2006 la 2917 locuitori. Subsolul comunei evidențiează prezența unor mari depozite de nisipuri sub 3 mm, argilă, dar și gaze naturale insuficient cercetate. Printre sate curge pârâul Desnățui care asigură, printre altele, apa pentru sistemul local de irigații. Încă două sisteme, unul județean și altul
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
cer și gârniță, pâlcuri de pădure de cer și gârniță (în sud) și culturi agricole. Reprezentată prin rozătoare (șoarecele de câmp, iepurele de câmp), păsări, insecte, reptile. Caracteristice sunt solucrile negre și brune argiloase compacte, solurile brune și regosolurile și subsolurile argiloiluviale. Terenuri arabile valorificate agricol. Ocupația de bază a locuitorilor este agricultura, cu ramurile ei conexe. În anul 1892, comuna avea o moară cu abur, cinci cârciumi. Efectivul de animale era de 560 vite mari cornute, 1.569 vite mici
Comuna Robănești, Dolj () [Corola-website/Science/300415_a_301744]
-
toți fiind români / valahi și, de religie, creștin-ortodocși), învecinându-se - la est - cu satul Valea Rea, la nord - cu satele Meteu și Piscani -, la vest - cu satul Răcarii de Jos și, la sud, peste Jiu, cu satele Sfircea și Scăiești. Subsolul Tatomireștilor (platoul estic) are încă bogate zăcăminte de "țiței". Prima sondă de foraj - care și-a făcut apariția în marginea de vest a Tatomireștilor de Jos, dominând peisajul între anii 1956 și 1960 - a descoperit, la peste 3600 de metri
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
are în general debite foarte scăzute. Există rețea de apă curentă încă din 1967 dar numai parțial. Din 2012 s-a suprapus o altă rețea care acoperă în întregime gospodăriile din Budieni. Deocamdată această din urmă este nefuncționala. Solul și Subsolul: Sol 10-15 cm roșcat de pădure, relativ productiv, dar numai pt. anumite soiuri. Subsol din straturi de sedimente. Primul strat 5-7m din argilă galbena.In vreme de secetă prezintă crăpături adânci. După argilă galbenă urmează un strat de argilă nisipoasa
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
dar numai parțial. Din 2012 s-a suprapus o altă rețea care acoperă în întregime gospodăriile din Budieni. Deocamdată această din urmă este nefuncționala. Solul și Subsolul: Sol 10-15 cm roșcat de pădure, relativ productiv, dar numai pt. anumite soiuri. Subsol din straturi de sedimente. Primul strat 5-7m din argilă galbena.In vreme de secetă prezintă crăpături adânci. După argilă galbenă urmează un strat de argilă nisipoasa. În principiu nu se gaseste piatră până la 45-50m după care există dar nu în
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
stabilitate egală, imobilitate echilibrată". Cei doi termeni au fost inventați în 1882 de geologul american Clarence E. Dutton ("1841-1912") , care, în recenzia din 1882 la cartea geologului britanic Osmond Fisher ("1817-1914") „Physics of the Earth`s Crust, 1881” nota în subsolul p. 289 : Primele consemnări privind manifestări ale fenomenelor izostatice datează din perioada Greciei antice. Mai mulți autori (printre care și Aristotel) au consemnat faptul că "în rocile de pe vârfurile unor munți se găsesc fosile ale unor animale marine", concluzionând că
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
mii de oameni. Printre ei, sute de membri și simpatizanți ai FPCD. 2-3 iunie - Președintele secției FPCD Tiraspol, Ilie Ilașcu, și membrii FPCD Andrei Lesco, Tudor Petrov-Popa, Andrei Ivantoc și Petru Godiac sunt arestați de către gardiștii separatiști și încarcerați în subsolurile comenduirii Armatei 14-a ruse din Tiraspol. La 4 iunie Executivul FPCD difuzează o declarație prin care califică aceste acțiuni ale separatiștilor drept acte de terorism și cere organelor de drept ale Republicii Moldova să ia toate măsurile pentru eliberarea deținuților
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]
-
îi lipsește începutul versului original din Coran, care începe cu "Ya ayyuhal Lathee (O, voi cei care credeți!)." Astfel, versul este citat doar parțial, lucru care ar putea reprezenta sau nu o greșeală. Același vers are și o notă de subsol: "Prin victorie și prin moștenirea ținuturilor luate de la dușman (N.T.)"
Atentatele din 7 iulie 2005 de la Londra () [Corola-website/Science/298703_a_300032]
-
Localitățile învecinate sunt: la vest Jucu, (atestat documentar din anul 1314), la nord Bonțida (1263), Coasta (1318), Tăușeni (1318), la est Bărăi (1279) și la sud-sud-vest Gădălin (1320). În vechime era situat la granița comitatelor istorice Cluj și Dăbâca. În subsolul localității se găsește sare (NaCl). În trecut avea o însemnată producție de vie și vin, de exemplu în anul 1727 se consemnează producerea a 290 de găleți de vin, (1 găleată = 10 l). Satul are un fond forestier și de
Vișea, Cluj () [Corola-website/Science/299560_a_300889]
-
satul Jucu de Jos. La Jucu de Sus, la confluenta Văii Sărații (afluent de dreapta al Someșului Mic) cu câteva mici pâraie tributare (pârâul Schiniștii ș.a.) apar izvoare sărate și un câmp larg cu eflorescente saline, care dovedesc existența în subsol a unui masiv de sare. Masivul de sare străpunge straturi de marne și argile, cu intercalații de tufuri, tortonian superioare. Istoricul Mihail Macrea din Cluj-Napoca crede că la Jucu de Sus se află, în epoca română, o mare carieră de
Jucu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/299561_a_300890]
-
400 de locuitori, dispuși în satul reședință de comună Cojocna și satele Boj-Cătun, Boju, Cara, Huci, Iuriu de Câmpie, Moriști și Straja. Lunca largă și plată, marcată de cruste și eflorescențe saline, de la marginea estică a comunei Cojocna, conturează în subsol un masiv important de sare gemă. Pe suprafața ocupată de depozite miocene medii eroziunea a creat văi largi, acompaniate de numeroase izvoare sărate, platouri cu nămol sapropelic, sărături și vegetație halofită. Masivul de sare este alungit pe direcția nord-vest/sud-est
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
1096) sau cel mult al celei a doua (1146). Deci avem și aici o mărturie destul de timpurie despre vechimea poporului român în părțile Daciei. în: Dimitre Onciul, ". Studii asupra stăruinței Românilor în Dacia Traiană de A. D. Xenopol", 1885-86 [Note de subsol în lucrarea lui D. Onciul:] Adaug la aceste că și renumitul slavist Miklosich, căruia îi mulțămim de cea mai bună ediție a cronicei lui Nestor (1860), este de această părere. Vezi "Slavische Elemente im Rumänischen", Denkschriften der K[aiserlichen] Akad
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]
-
Motivul? Erau români. Localnicii unguri au reacționat cu bucurie, dar au existat și cazuri de reținere, căci nu se așteptau la un măcel. Groful Francisc Bay dispăruse, nimeni nu intervenea salvator... Bubuitura din sediul primăriei are o explicație simplă: la subsol era depozitată o cantitate mare de dinamită folosită pentru spargerea răzoarelor de piatră, necesară pavării drumului. Temperatura generată de flăcările ce cuprinseseră primăria a declansat explozia, care a alertat trupele ocupante, derutându-le. Aceste trupe de închidere se aflau, după
Masacrul de la Treznea () [Corola-website/Science/299748_a_301077]
-
strecoară, localitatea Pegnitz) în nord și nord-vest de Nürnberg a transformat această zonă într-o zonă agricolă numită "Knoblauchsland" (țara/regiunea usturoiului). În localitatea învecinată Fürth, râul Pegnitz se împreunează cu râul Rednitz, de unde curg mai departe sub denumirea Regnitz. Subsolul Nürnbergului constă dintr-o gresie moale formată în triasicul superior („Keuper”). În nordul orașului Nürnberg se află zona Fränkische Schweiz, zonă turistică deluroasă care are o altitudine medie de peste 600 m. Istoria orașului Nürnberg, este strâns legată de istoria Sfântului
Nürnberg () [Corola-website/Science/299115_a_300444]
-
patriarhală din comuna Dragoslavele, iar apoi la mănăstirea ortodoxă Căldărușani, transformată în lagăr de detenție pentru ierarhii uniți. Vasile Aftenie a refuzat scaunul de mitropolit oferit de ortodocși în schimbul trădării credinței. În mai 1949 a fost transferat și izolat în subsolul clădirii Ministerului de Interne. Acolo a fost supus unor torturi oribile, care reclamau o rezistență supraomenească. Mutilat de bătăi, a fost depus la închisoarea Văcărești unde, la 10 mai 1950, a încetat din viață. Întrucât era foarte înalt și nu
Vasile Aftenie () [Corola-website/Science/299129_a_300458]
-
care au evoluat aici cinci ani consecutiv, contribuind până la urmă la revenirea Progresului în prima divizie. Seria a fost câștigată în acel sezon de Inter Sibiu; la celălalt pol al clasamentului - Progresul Vulcan, care după 40 de ani, cobora în subsolul fotbalului românesc. <poem>116. Dunărea Giurgiu - Progresul Vulcan 2-4 117. Unirea Urziceni - Progresul Vulcan 5-2 Bilanț Cupa României: Anual: 2 1 0 1 6-7 Total: 117 70 12 35 231-169 Linia de clasament: 1. Inter Sibiu 34 23 5 6
AFC Progresul București () [Corola-website/Science/299847_a_301176]
-
sol : Din punct de vedere al conținutului de schelet, repartiția este următoarea : Solurile cele mai predominante sunt cele podzolice, precum și solul brun roșcat de pădure în general cu slabă productivitate, necesitând multă cantitate de îngrășământ pentru a da roade. În subsol există indici de existență de lignit superior în bazinul Valea Lungă. Tipurile de stațiune de productivitate inferioară sunt determinate de particularitățile solului, suprafața lor redusă nu influențează productivitatea arboretelor. Vegetația cuprinde păduri de foioase în special de fag, păduri de conifere
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]