12,390 matches
-
a anunțat însuși Dumnezeu pe David (5.4, 2Sam 7.13) și o face în al 480-lea an de la ieșirea copiilor lui Israel din țara Egiptului, în al patrulea an al domniei lui peste Israel, în luna a doua. Templul a fost construit în 7 ani, isprăvit în anul al 11-lea, în a opta lună. (6.1,37,38). Deși Solomon, ,omul odihnei’’ , iubea pe Domnul și se ținea de obiceiurile tatălui său, David, el se lasă ,târât de
Cartea a treia a Regilor () [Corola-website/Science/323561_a_324890]
-
Pentru evrei ea este a două dintre cărțile Ultimilor Proroci, iar, pentru creștini, a două dintre cărțile Prorocilor. Preambulul din capitolul 1:1-3 îl identifica pe Ieremia că fiul lui Hilkia și plasează cronologic activitatea sa la finele epocii Primului Templu din Ierusalim, între reformele regelui Iosia al Iudeei (probabil prin 627 î.Hr.) și subjugarea țării de către babiloneni prin 605, deportarea regelui Ioahin în 597, distrugerea Ierusalimului și a Primului Templu în 586 î.Hr.și asasinarea guvernatorului evreu Ghedalia, numit de
Ieremia (carte) () [Corola-website/Science/323557_a_324886]
-
Hilkia și plasează cronologic activitatea sa la finele epocii Primului Templu din Ierusalim, între reformele regelui Iosia al Iudeei (probabil prin 627 î.Hr.) și subjugarea țării de către babiloneni prin 605, deportarea regelui Ioahin în 597, distrugerea Ierusalimului și a Primului Templu în 586 î.Hr.și asasinarea guvernatorului evreu Ghedalia, numit de babiloneni, prin 582 î.Hr. Dintre toți prorocii evrei, personalitatea să reiese mai clar conturată decât a altora, mai ales atunci când se lamentează în fața scribului sau Baruh, asupra rolului său de
Ieremia (carte) () [Corola-website/Science/323557_a_324886]
-
parte conține și povestiri asupra istoriei redactării ei. Din punct de vedere al stilului, se aseamănă Cartea Ieremia cu cartea Deutoronomului - Dvarim, din Pentateuh . Se crede că Ieremia a fost influențat de această carte , după ce ea a fost descoperită în Templu, de către regele Iosia.
Ieremia (carte) () [Corola-website/Science/323557_a_324886]
-
i-a propus lui Constanțiu al II-lea să-l recunoască Împărat al Occidentului. Memoria acestui împărat a rămas de rușine datorită politicii religioase pe care a dus-o sub domnia sa. Într-adevăr, Magnențiu este un păgân convins, care restaurează templele și pune să se celebreze, cu mare pompă, sacrificiile nocturne, pe care le interzise Constant, în 341. Pragmatic, nu persecută creștinii și cere să fie gravată Crisma pe unele dintre monedele pe care le emite, pentru a se reconcilia cu
Flavius Magnus Magnentius () [Corola-website/Science/323569_a_324898]
-
În perioada Revoluției din decembrie 1989, mai locuiau în oraș câteva sute de vrei, dar în câteva luni au emigrat aproape toți în Israel. În anul 2006 mai trăiau doar 13 evrei la Vatra Dornei. Prima sinagogă din Vatra Dornei (Templul Mare) a fost construită în perioada 1898-1902 pe un teren dăruit de Biserica Ortodoxă sub dealul Runc. Tot la începutul secolului al XX-lea a fost construită o sinagogă mai mică pe strada Luceafărul. Conducătorul spiritual al comunității a fost
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga de pe strada Luceafărul nr. 16 din Vatra Dornei era în funcțiune, spre deosebire de Templul Mare care nu mai era folosit.
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
În perioada Revoluției din decembrie 1989, mai locuiau în oraș câteva sute de vrei, dar în câteva luni au emigrat aproape toți în Israel. În anul 2006 mai trăiau doar 13 evrei la Vatra Dornei. Prima sinagogă din Vatra Dornei (Templul Mare) a fost construită în perioada 1898-1902 pe un teren dăruit de Biserica Ortodoxă sub dealul Runc. Tot la începutul secolului al XX-lea a fost construită o sinagogă mai mică pe strada Luceafărul. Conducătorul spiritual al comunității a fost
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
și fiu). În cele două sinagogi se dezbăteau ocazional subiecte legate de sionism sau de alte probleme naționale evreiești. De asemenea, mai existau și două mici case de rugăciune: “Wiznitzerschul” și “Handwerkerschul”. În perioada deportării evreilor din octombrie 1941, în templu s-au ascuns câțiva evrei, care au fost scoși cu forța de aici. În tavanul albastru se mai vedeau prin anii 2000 găurile de la gloanțele trase atunci. La mijlocul anilor '50 ai secolului al XX-lea, templul era plin cu ocazia
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
din octombrie 1941, în templu s-au ascuns câțiva evrei, care au fost scoși cu forța de aici. În tavanul albastru se mai vedeau prin anii 2000 găurile de la gloanțele trase atunci. La mijlocul anilor '50 ai secolului al XX-lea, templul era plin cu ocazia slujbelor, iar evreii trebuiau să-și plătească locul în sinagogă de sărbătoarea Anului Nou evreiesc. La începutul secolului al XXI-lea, se afla într-o stare de paragină. Acoperișul stătea să se prăbușească, tencuiala de pe pereți
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
Evreilor din Vatra Dornei, Melania Mehler, a afirmat că lăcașul de cult era vizitat de turiști israelieni care au furat unul dintre candelabre, iar unul din grupuri a plătit pentru vizită doar doi dolari. În noaptea de 2 iulie 2002, Templul evreiesc din Vatra Dornei a fost călcat de hoți. După părerea polițiștilor, hoții au pătruns în clădire în timpul unei pene de curent, care a afectat întreaga localitate și a scos din funcțiune sistemul de alarmă. Ei au tăiat lacătele de la
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
vechi. S-a presupus că hoții au căutat obiecte de cult de valoare, cum ar fi sulurile sfinte. În 2003, Primăria municipiului Vatra Dornei prin primarul Constantin Huțanu a alocat fonduri și mână de lucru pentru efectuarea unor reparații la templul evreiesc, din cauza faptului că membrii comunității evreiești erau puțini și prea bătrâni pentru a efectua ei reparațiile. Lucrările au presupus înlocuirea geamurilor sparte, câteva reparații urgente și curățenia zonei. Templul avea aproximativ 50 de metri pătrați de geamuri, care erau
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
fonduri și mână de lucru pentru efectuarea unor reparații la templul evreiesc, din cauza faptului că membrii comunității evreiești erau puțini și prea bătrâni pentru a efectua ei reparațiile. Lucrările au presupus înlocuirea geamurilor sparte, câteva reparații urgente și curățenia zonei. Templul avea aproximativ 50 de metri pătrați de geamuri, care erau frecvent sparte. Primarul a justificat această alocare de fonduri astfel: ""Este o clădire cu valoare de monument arhitectonic și încercăm să facem măcar câteva mici reparații. Păcat că nu avem
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
de fonduri astfel: ""Este o clădire cu valoare de monument arhitectonic și încercăm să facem măcar câteva mici reparații. Păcat că nu avem suficiente resurse pentru restaurare"". La 20 decembrie 2006, rabinul Abraham Ehrenfeld a aprins lumânările de Hanuka la templul din Vatra Dornei, în prezența membrilor Comunității evreiești din oraș, a secretarului general al Federației Comunităților Evreiești din România, ing. Albert Kupferberg, a prefectului de Suceava, Orest Onofrei, a primarului de Vatra Dornei, Constantin Huțanu, a preoților ortodocși Marius Maghercă
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
Orest Onofrei, a primarului de Vatra Dornei, Constantin Huțanu, a preoților ortodocși Marius Maghercă și Constantin Vârlan. Cu acest prilej, primarul Constantin Huțanu a solicitat Federației Comunităților Evreiești din România să i se alăture în demersurile municipalității dornene pentru salvarea Templului Mare, monument arhitectonic, care avea nevoie de restaurare. În anul 2007, ca urmare a strategiei privind păstrarea moștenirii iudaice, care face parte din patrimoniul național al României, Ministerul Culturii și Cultelor a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern pentru
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Planului național de acțiuni pentru protejarea patrimoniului evreiesc din România prin care s-au alocat 209.000 de lei pentru efectuarea de intervenții de urgență la cinci lăcașuri de cult mozaice, printre care și Templul din Vatra Dornei. Cu acest prilej, a fost înlocuit acoperișul templului și s-au reparat pereții crăpați. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
protejarea patrimoniului evreiesc din România prin care s-au alocat 209.000 de lei pentru efectuarea de intervenții de urgență la cinci lăcașuri de cult mozaice, printre care și Templul din Vatra Dornei. Cu acest prilej, a fost înlocuit acoperișul templului și s-au reparat pereții crăpați. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga de pe strada Luceafărul nr. 16 din Vatra Dornei era în funcțiune, spre deosebire de Templul Mare, care nu mai era folosit.
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
Sfântului arhidiacon Ștefan, cel dintâi martir al creștinismului. Numele Porta Stephani a fost atribuit ulterior unei alte porți din zidul de răsărit (Poarta leilor). Poarta originală a fost probabil construită în timpul regatului antic evreiesc, în anii celui de-al Doilea Templu, când regele Herodes Antipas (în ebraică Hordos Antipas) a extins zidurile cetății. Dedesubtul podului care unește poarta cu drumul Nablusului (Shhem) s-au găsit o ușă boltită închisă, și de ambele părți ale ei - fundamente și baze de coloane din
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
de măsline, în arabă Suk Khan al-Zeit. La stânga, înainte spre sud, prin cartierul musulman trece, pe locul anticului Cardo și al văii Tirapion, strada principală Hagay („a Văii”), în arabă El Wad, care străbate orașul vechi până în aria din fața Muntelui Templului. La o intersecție mai spre sud trece Via Dolorosa. Actualmente, poarta servește drept legătură, numai pentru pietoni, între Orașul Vechi și cartierele Ierusalimului de est din afara lui. Spre nord pornește de aici Calea Nablusului, prin care se ajunge în cartierul
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
Damascului de mai multe cartiere evreiești. În zilele de vineri prin poartă trec zeci de mii de credincioși musulmani de pe tot cuprinsul teritoriului controlat de Autoritatea Palestiniană și al Israelului, care vin la serviciul divin din Moscheea Al-Aqsa de pe Muntele Templului (Haram ash Sharif). In zilele de sâmbătă și de sărbătorile iudaice, numeroși evrei din cartierul Mea Shearim și cartierele vecine, trec de asemenea prin Poarta Damasc în drumul spre Zidul de apus. În anul 2010 au început lucrări de restaurare
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
Moldovenesc. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Templul Havre Gah din Câmpulung Moldovenesc era în funcțiune, spre deosebire de Sinagoga veche (Sinagoga Mare), care nu mai era folosită.
Templul Havre Gah din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323665_a_324994]
-
în stilul arhitecturii civile locale, neremarcându-se decât că păstrare a aspectului arhitectural al secolului al XIX-lea. Aceasta este cunoscută în prezent că Sinagoga veche (alte Sil). Ulterior, au mai fost construite și alte sinagogi în oraș și anume: Templul Havre Gah (1894), Sinagoga Talmud-Tora (în curtea Sinagogii vechi, demolată în timpul regimului comunist), Sinagoga din Sâhla și Sinagoga din Capul Satului. Conducătorii spirituali ai comunității au fost rabinii Rafael Hammer, dr. Wolf Mischel (1907-1921) și Moses Josef Rubin (1922-1940). În
Sinagoga veche din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323666_a_324995]
-
Câmpulung. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life în România. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editata de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Templul Havre Gah din Câmpulung Moldovenesc era în funcțiune, spre deosebire de Sinagoga veche (Sinagoga Mare), care nu mai era folosită.
Sinagoga veche din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323666_a_324995]
-
obiceiurile evreiești contemporane lui în timp ce Iacob cel Drept cel istoric le cunoștea cu siguranță, lucrarea este pseudoepigrafă (nu a fost scrisă de persoana cărei i-a fost atribuită). De exemplu lucrarea sugerează că ar fi existat în iudaism fecioare consacrate templului, similare vestalelor din Roma păgână, dar aceasta este puțin probabil să fi fost o practică specifică în Iudaismul clasic, dar este posibil să fi fost întâlnită în vechea cultură eseniana. Celibatul nu a jucat un rol important în iudaism, în
Evanghelia după Iacob () [Corola-website/Science/323796_a_325125]