14,383 matches
-
în cadrul subculturii, a științei și tehnologiei, cu scopul de a veni în întîmpinarea nevoilor indivizilor. În vreme ce literatura SF tinde în mare parte să se concentreze asupra tipurilor conformiste, unanim acceptate, care pot fi și ordini stabilite, literatura și cinematografia cyberpunk tinde să se folosească de personaje din zonele periferice sau chiar subterane ale societății. În vreme ce mișcările hippie, punk și alte subculturi de opoziție manifestau o tendință antitehnologică, cultura cyberpunk asimilează tehnologia în folosul individului (deși adesea îndreptînd-o împotriva scopurilor și intereselor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
evită nihilismul pronunțat al lui Baudrillard și aduce în prim-plan o căutare a valorilor, a identităților și a modurilor de expresie a unor calități umane, căutare ce reprezintă forța ce structurează și motivează acest univers. În vreme ce (anti)teoreticianul Baudrillard tinde să fie mai degrabă detașat și abstract, textul lui Gibson dezvăluie o mare pasiune pentru obiecte, materiale, texturi și detalii concrete. Așa cum vom vedea, Gibson reține anumite categorii pe care autorul francez le abandonează, în special ideea unui individ care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cum este cazul lui Baudrillard și a altor protagoniști ai prezent/viitorului, precum Huxley ori Orwell. Reprezentanții cyberpunk au o atitudine pozitivă față de tehnologie, ceea ce nu era cazul cu predecesorii lor și, deoarece ei nu sînt nici tehnofili, nici tehnofobi, tinzînd mai curînd spre o echilibrare a efectelor tehnologice expuse în opera lor, observînd atît efectele pozitive cît și pe cele negative ale exploziei tehnologice și ale imploziei tehnologiei, culturii și individualității în epoca actuală. Fiind ei înșiși produse ale culturilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
că această întreprindere fictivă nu face decît să demonteze dihotomia dintre ficțiune și realitate socială, așa cum face ficțiunea cyberpunk. Dar, în vreme ce literatura cyberpunk oferă o imagine edificatoare a noilor curente, procese, experiențe și probleme, opera de după 1980 a lui Baudrillard tinde se să concentreze mai mult asupra autorului însuși decît asupra obiectului scrierilor sale; el nu reușește să surprindă tocmai ceea ce este mai original în societatea americană, proliferarea noilor tehnologii și a noilor experiențe tehnologice, subiecte pe care le urmărise cîndva
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în defavoarea altora. De aici reiese că sistemul politic este cu adevărat general și se poate aplica oricărei guvernări din orice societate; constituționalismul, pe de altă parte, a avut o sferă de cuprindere mai redusă, deoarece valorile de care se preocupa tindeau să fie liberale. Se poate pune accent pe diversele valori din diverse societăți, însă întrebuințarea corectă a conceptului de sistem politic vizează analiza tuturor formelor de guvernământ, nedepinzând de un anumit set de valori. În al doilea rând, definiția dată
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a studiului comparativ al guvernării, din două motive principale. Mai întâi, conceptul de stat nu este cu adevărat universal. Poate fi folosit numai în privința acelor entități politice care au configurații administrative organizate. După cum se știe, în lumea contemporană, entitățile politice tind în mod normal să aibă aspectul de state, dar acest lucru nu este general valabil, de exemplu în timpul unui proces anterior independenței sau când o mișcare de gherilă ocupă o porțiune dintr-un teritoriu pe care pretinde a-l elibera
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
elibera. În al doilea rând, conceptul de stat nu este neutru în ce privește alocarea valorilor. El pune bazele unei ierarhii administrative; grupurile și alte organe din cadrul statului i se subordonează legal, chiar dacă adesea în mod mai mult formal decât real. Statul tinde de asemenea să nege din punct de vedere legal, însă de multe ori fără baze reale, existența instituțiilor și grupurilor pe care nu le recunoaște. Aceasta deoarece conceptul de stat a fost dezvoltat în special de către juriști în timpul Renașterii în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ar face deciziile să ia excesiv de mult timp. Instituțiile și grupurile stabilesc sau mențin proceduri de luare a deciziilor, cele mai reușite fiind poate acelea de lungă durată, produs al obiceiurilor de necontestat. De exemplu, în societățile tradiționale, unde triburile tind să fie cele mai importante structuri, bătrânii pot avea drepturi de luare a deciziilor pe care alți membri ai tribului nu le au. În acest fel nu numai că se exercită controlul social, dar, poate mai important decât atât, ca
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
care autoritățile care conduc țara au hotărât să organizeze sistemul politic. În acest sens, un asemenea criteriu constituie o valoare, care este însă atât de generală încât afectează sistemul politic ca întreg. Este un principiu de guvernare pe baza căruia tind să se aloce valori mai detaliate. Din moment ce o astfel de normă este un principiu general, comparația și clasificarea sistemelor politice ar trebui întreprinse în mod logic prin trimitere la aceasta, iar nu la instituții sau grupuri, care sunt numeroase și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
privind proprietatea, structura socială sau educația. Există astfel regimuri autoritare conservatoare și regimuri autoritare "progresiste". Într-adevăr, aceste distincții sunt recunoscute în limbajul "obișnuit" guvernele, la fel ca și celelalte organe din cadrul sistemului politic, cum sunt partidele sau forțele armate, tind să fie caracterizate de măsura în care sunt conservatoare sau "progresiste", după cum pot fi mai mult sau mai puțin liberale sau democratice. Această a treia dimensiune pare dificil de definit în termeni exacți. Totuși, în realitate, substanța întrebării se referă
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
contemporane nu sunt acelea în jurul cărora se grupau sistemele politice din trecut. Schimbările tehnice, economice, sociale și ideologice petrecute în secolele XIX-XX justifică în mare parte atât apariția sistemelor liberale democratice, cât și a celor autoritare egalitare. Anterior, sistemele politice tindeau să fie tradiționale inegalitare sau autoritare inegalitare. În prima din aceste două categorii intră monarhiile puternice în care caracteristică era loialitatea față de monarh; în a doua se încadrează monarhiile absolutiste de pe continentul european din secolele XVII-XVIII, după modelul francez. În
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
o perioadă, în anii 1970 și 1980. Unele sisteme politice care au încetat să fie comuniste la sfârșitul anilor 1980 pot fi privite și ele ca democrații liberale. Aceste sisteme politice constituie o grupă conform tuturor celor trei dimensiuni; ele tind să fie democratice, liberale și, din punct de vedere al substanței politicilor, nu sunt nici egalitare, nici total inegalitare. În ciuda diferențelor dintre aceste țări din punct de vedere al distribuției veniturilor și al serviciilor sociale, principiile normative reprezentate în sistemele
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
fie democratice, liberale și, din punct de vedere al substanței politicilor, nu sunt nici egalitare, nici total inegalitare. În ciuda diferențelor dintre aceste țări din punct de vedere al distribuției veniturilor și al serviciilor sociale, principiile normative reprezentate în sistemele lor tind să constituie un compromis între extrema egalității depline și cea a inegalității izbitoare. Într-o anumită măsură, această situație se datorează probabil chiar formulei liberal-democratice. Deoarece grupurile se pot exprima oarecum deschis și pot concura pentru sprijin, în special prin
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
există o tendință de echilibru spre centrul dimensiunii scopurilor substanțiale. Există desigur variații de ambele părți ale acestei poziții de mijloc, dar atâta vreme cât formula liberal-democratică este în vigoare, aceste variații rămân mici. Sisteme politice egalitare autoritare Sistemele politice comuniste au tins spre un pronunțat caracter egalitar, pe deplin autoritar, dar și democratic într-o oarecare măsură. Țările din acest grup includeau Uniunea Sovietică, țările est-europene, China, Coreea de Nord, Mongolia și Vietnam, dar și un număr de state din lumea a treia precum
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
constituie un indiciu că regimurile anterioare au fost mai egalitare decât cele care le-au înlocuit. Nu numai că în statele comuniste nu au existat concentrări importante de avere în mâinile indivizilor, în ciuda faptului că puterea managerilor și politicienilor a tins să compenseze parțial limitările asupra puterii economice a "capitaliștilor", dar statele comuniste s-au caracterizat și printr-un sistem de securitate socială extraordinar de dezvoltat, care a asigurat întregii populații măsuri de bază egale privind educația, sănătatea și pensiile. În
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
întregii populații măsuri de bază egale privind educația, sănătatea și pensiile. În sfârșit, statele comuniste trebuie privite a fi fost democratice. Așa cum s-a indicat mai devreme, liberalismul și democrația sunt două concepte distincte din punct de vedere analitic, care tind să fie asociate în Occident datorită evoluțiilor din secolul al XIX-lea. Dar un sistem politic poate fi democratic fără să fie liberal, dacă oferă posibilitatea de participare fără a permite o competiție însemnată. Este o situație tipică în statele
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
existe o anumită participare din partea unei mari părți a populației; trebuie să existe și un grad de dezvoltare de grup și de pluralism de grup. Regimurile populiste s-au născut în mod tipic ca reacție la tradiționalism. Prin urmare, ele tind să se afle între democrație și monocrație, între egalitarism și inegalitarism, între liberalism și autoritarism. Caracteristicile de mai sus justifică parțial așteptările care însoțesc la început aceste regimuri, atât în interiorul țării cât și în afară, dar justifică și relativa lor
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și ocupă poziția centrală a scenei politice; în mod tipic, ele execută mișcările principale sau au replicile principale. Grupurile sunt în mod normal mai puțin vizibile, cu excepția situației când își fac brusc apariția prin intermediul grevelor de proporții sau demonstrațiilor. Ele tind să se organizeze în diverse scopuri (deși scopurile lor pot fi relativ extinse, ca în cazul sindicatelor sau organizațiilor patronale); ele exercită de obicei presiune asupra partidelor, dar se străduiesc să aibă și legături directe cu administrația publică. Aparent, nivelul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ele exercită de obicei presiune asupra partidelor, dar se străduiesc să aibă și legături directe cu administrația publică. Aparent, nivelul de participare în grupuri și partide este ridicat, dar în practică este de multe ori scăzut. Marea masă a populației tinde să ia poziția de spectator, grupurile și partidele fiind sprijinite din când în când prin aplauze puternice sau atacate prin huiduieli violente. Legăturile dintre populație și structuri nu sunt neapărat mai puternice la nivel local sau regional. În general, activitățile
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
infrastructura politică, constituită de partidul comunist și o serie de organe auxiliare precum sindicatele și organizațiile de tineret. Aceste organe sugerau direcții de acțiune și implementare monitorizată. Astfel, partidul comunist nu a avut zone de activitate clare și delimitate cum tind să aibă partidele în statele liberal-democratice. A fost cel puțin la fel de activ ca partidele din țările vestice în direcționarea guvernării, dar a controlat și multe aspecte ale mașinăriei administrative, menținându-și autoritatea asupra organizațiilor "de masă" pe care le-a
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
este întrucâtva artificială. Grupările tradiționale constituie sprijinul regimului, dar sunt de obicei prea slabe. Armata încearcă să umple acest gol, în timp ce birocrația are un rol foarte important în procesul de luare a deciziilor la nivel public. Ca rezultat, configurația instituțiilor tinde să se desprindă de caracteristicile societății. Constrângerea trebuie să fie puternică, cu excepția situației când liderul poate păstra regimul prim propria "carismă"; dar acest lucru se întâmplă mai rar ca în sistemele politice populiste, pentru că nu există de obicei nicio sursă
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
integrarea politică adică măsura în care instituțiile și grupurile sunt legate strâns de sistemul politic este afectată de condițiile sociale și economice. Dacă societatea este statică (și relativ izolată de influența altor societăți), puterea structurilor în relație cu sistemul politic tinde să nu se schimbe. Astfel, acolo unde integrarea este puternică, va rămâne puternică, iar unde structurile și sistemul politic nu sunt în armonie, conflictul va rămâne pronunțat. Aceasta se întâmplă în societățile plurale, acele societăți unde anumite grupuri (de obicei
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
rămâne pronunțat. Aceasta se întâmplă în societățile plurale, acele societăți unde anumite grupuri (de obicei tribale, etnice sau religioase) sunt puternic înrădăcinate și într-o permanentă confruntare cu sistemul politic național și cu alte structuri. Acestea sunt situațiile în care tind să apară rebeliunile exemple de acest gen se întâlnesc în multe părți ale lumii, din Irlanda de Nord până în Uganda și din Cipru până în Sri Lanka (Gurr, 1970: 317-59; Rabushka și Shepsle, 1972: 62-92; Lijphart, 1977: 142-76; Horowitz, 1985: 185-228). CASETA 5.2
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dictatură este tehnică dacă apare ca rezultat al rivalităților dintre un număr de aspiranți la conducerea politică. În practică, distincția nu este totdeauna clară, deoarece multe dictaturi au inclus atât elemente personale cât și sociale (Duverger, 1961: 21-109). Dictaturile structurale tind să apară când diviziunile sociale sunt puternice, deoarece în asemenea cazuri diversele segmente ale corpului politic nu sunt dispuse să facă compromisuri. Aceste situații apar cu precădere în perioade de profundă schimbare socio-economică structurile tradiționale își pierd sprijinul, în timp ce își
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de integrare a grupurilor. În aceste cazuri compromisurile devin dificil de realizat, existând deseori posibilitatea ca o guvernare sau un regim "puternic" să ajungă la putere și să-și impună punctele de vedere. Acesta este motivul pentru care dictaturile structurale tind să apară în timpul etapei de "lansare" economică. Dictatura poate fi "progresistă" dacă forțele care doresc să accelereze ritmul schimbării sunt capabile să constrângă grupurile tradiționale așa cum s-a întâmplat de exemplu în Etiopia în anii '70-'80. În sens contrar
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]