12,368 matches
-
Viile Jacului este un sat în comuna Creaca din județul Sălaj, Transilvania, România. Viile Jacului, cel mai mic sat al comunei Creaca, este așezat în partea de vest a acesteia la poalele muntelui Meseș. După Revoluția de la 1848 în aceste locuri
Viile Jacului, Sălaj () [Corola-website/Science/301852_a_303181]
-
Viile Jacului este un sat în comuna Creaca din județul Sălaj, Transilvania, România. Viile Jacului, cel mai mic sat al comunei Creaca, este așezat în partea de vest a acesteia la poalele muntelui Meseș. După Revoluția de la 1848 în aceste locuri au fost strămutate (deportate) 15 familii, din care două erau familii de unguri
Viile Jacului, Sălaj () [Corola-website/Science/301852_a_303181]
-
unguri. Aceștia au defrișat o parte din locul numit Pădurea Durului (Duruljo Erdö) și și-au construit bordeie în care să locuiască. În sat nu mai există unguri, prin căsătorie aceștia s-au contopit cu familiile de români. Până în 1953 Viile Jacului au format un cătun numit ” Vii” ce aparținea de satul Jac. În același an a fost declarat sat și avea ”42 de fumuri” (case). Numele de Viile Jacului l-a luat de la Țâclul Viilor, dealul pe care s-au
Viile Jacului, Sălaj () [Corola-website/Science/301852_a_303181]
-
prin căsătorie aceștia s-au contopit cu familiile de români. Până în 1953 Viile Jacului au format un cătun numit ” Vii” ce aparținea de satul Jac. În același an a fost declarat sat și avea ”42 de fumuri” (case). Numele de Viile Jacului l-a luat de la Țâclul Viilor, dealul pe care s-au plantat primele vii din localitatea Jac. Locuitorii, în majoritatea lor foarte săraci se ocupau mai ales cu păstoritul. Creșteau oi și bivoli și din trăiau din vânzarea produselor
Viile Jacului, Sălaj () [Corola-website/Science/301852_a_303181]
-
familiile de români. Până în 1953 Viile Jacului au format un cătun numit ” Vii” ce aparținea de satul Jac. În același an a fost declarat sat și avea ”42 de fumuri” (case). Numele de Viile Jacului l-a luat de la Țâclul Viilor, dealul pe care s-au plantat primele vii din localitatea Jac. Locuitorii, în majoritatea lor foarte săraci se ocupau mai ales cu păstoritul. Creșteau oi și bivoli și din trăiau din vânzarea produselor obținute de la acestea. Pământ arabil aveau foarte
Viile Jacului, Sălaj () [Corola-website/Science/301852_a_303181]
-
surse de venit care să le asigure traiul de zi cu zi. Potrivit recensămintelor făcute după înființarea satului, populația a evoluat astfel: 1956: 168 locuitori 1966: 149 locuitori În 1973: 39 de familii. Școală și 17 case erau pe Țâclul Viilor, o casă în locul numit Tei, 4 case în Pădurea Durului, 3 case în Lab, 7 case în Jurteana și 6 case în Sălașa. Au existat în sat 3 mori din care în anul 1973 mai funcționa una pe pârâul Jurteana
Viile Jacului, Sălaj () [Corola-website/Science/301852_a_303181]
-
emblematice. Până la un punct, ctitoriile surori ale căpitanului Mănăilă, Bordești și Recea, au avut un destin similar: au fost închinate altor mănăstiri, exploatate, distruse și părăsite de monahi. Mănăstirea Bordești, înzestrată de căpitanul Mănăilă cu peste 40 de pogoane de vie, a fost închinată de fii acestuia Episcopiei Buzăului, iar către sfârșitul secolului XVIII, Episcopia a închinat-o Schitului Băbeni, care a exploatat bogățiile moșiei și a ignorat necesitățile monahilor și ale construcțiilor. La sfârșitul secolului XIX, totul era paragină. Principalele
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
ha, fiind folosite tehnologii performante de lucru și centre de colectare-prelucrare a fructelor. Soiurile care sunt productive în zonă sunt mărul, părul, caișii, cireșii, vișinii și nucii. Zona în care se află comuna este recunoscută pentru plantațiile de viță de vie care acoperă în prezent 650 ha, alte 800 ha fiind disponibile pentru amenajarea unor noi plantații de viță de vie. Sunt cultivate soiurile de Fetească Albă, Regală, Chasla și Ottonel. Creșterea competitivității în sectorul zootehnic urmărește alinierea domeniului la standardele
Comuna Bunești-Averești, Vaslui () [Corola-website/Science/301868_a_303197]
-
mărul, părul, caișii, cireșii, vișinii și nucii. Zona în care se află comuna este recunoscută pentru plantațiile de viță de vie care acoperă în prezent 650 ha, alte 800 ha fiind disponibile pentru amenajarea unor noi plantații de viță de vie. Sunt cultivate soiurile de Fetească Albă, Regală, Chasla și Ottonel. Creșterea competitivității în sectorul zootehnic urmărește alinierea domeniului la standardele europene, ameliorarea raselor, creșterea productivității muncii și introducerea de tehnologii noi care îmbunătățesc calitatea produselor și stimularea competitivității pe piața
Comuna Bunești-Averești, Vaslui () [Corola-website/Science/301868_a_303197]
-
anul 2008. Versantul sudic, către lacul Suhaia, are deasemenea valori ridicate ale pantei, 6-11 grade, fiind străpuns de văile scurte, Siliștea și Adâncata. Acest versant a fost amenajat în anii 1960 cu terase ce au fost plantate cu viță de vie nobilă, zona fiind cunoscută de localnici sub numele de “terasări”. Către lacul Suhaia, în anumite locuri sunt prezente rupturi de pantă (maluri abrupte) cu înălțimi de 4-10 m. Lunca se desfășoară în partea de vest, sud-vest, pe o suprafață de
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
viitoare constau în alimentarea cu apă potabilă a satului și introducerea canalizării. Zona este o regiune agricolă 100%, fără nici un tip de industrie, locuitorii practicând agricultura de subzistență. Principala cultură agricolă este cea a porumbului, cartofului și a viței de vie. Creșterea animalelor ocupă și ea un loc important în economia satului. Casele sunt vechi, din chirpici, unele trecând și centenarul. Satul are aproximativ 40 de gospodării. Ca peste tot in România și satul Costișa a fost lovit de migrarea locuitorilor
Costișa (Tănăsoaia), Vrancea () [Corola-website/Science/301872_a_303201]
-
sau la râșniță pe care o aveau unii locuitori acasă. O altă unealtă, folosită în gospodărie, era piua. Cu ajutorul acesteia se înveleau țesăturile de lână din care oamenii î-și făceau sumane și bernevigi. Locuri ce nu trebuie uitate; „Livadă, Via Mânăstirii, Iazul Călugărilor, Drumul Călugărilor, În Țarnă, La Plop, La Tei, Pruna, Poiana din Pruna, Gura Drumului, Cărarea Dorobanțului, În Poeană, În Râpă, La Budăi, Pe Lac, În Dodan, Pe Vlamnic, La Tochile, Pachet, La Cheatră, Pădurea Buzii, Pe Coastă
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
Păsările și porcii se cresc în gospodărie iar bovinele și ovinele sunt păscute cu ”rândul” sau contra cost de ciobănii și respectiv văcarii satului. Fiecare familie are de regulă în curte sau pe câmp o mică suprafață de vită de vie , vinul fiind folosit de cele mai multe ori pentru consumul propriu. Unii au abandonat agricultură trăind din pensie sau ajutoare sociale , merg la munci sezoniere , au plecat în străinătate Alții lucrează pământul cu ce au în proprietate adică calul și sapă. Dintre
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
mai fac apariția prin gospodăriile oamenilor vulpile și păsările răpitoare (ulii). Satul are 1323 ha de teren arabil și 168 ha pășuni (islaz sătesc). Înainte de 1989, pe coasta numită „Dealul Bârladului”, CAP-ul plantase aproximativ 150 ha cu viță de vie pe un teren neprielnic altei culturi dar, care, ulterior a fost distrusă devenind pășune. Pe aceste locuri, ca dintotdeauna, oamenii se ocupă cu agricultura pe loturi mici de până la 5 ha. Cam toate cele 191 de familii (472 de suflete
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
făcându-i clăcași. Această moșie a venit mai târziu în proprietatea domniței Natalia Ghica fiica fostului domn Grigore Alexandru Ghica până în anul 1883 când a vândut-o lui Neculai Juvara. Satul este așezat pe două dealuri numite Podișul si Dealul Viilor care au direcția de la Nord la Sud. "Dealul Viilor" înconjură partea de Est a comunei Băsești, numit astfel de la viile și livezile cu care era îmbrăcat. În partea de Nord a dealului aproape de sat, se ridică o mică culme, acoperită
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
în proprietatea domniței Natalia Ghica fiica fostului domn Grigore Alexandru Ghica până în anul 1883 când a vândut-o lui Neculai Juvara. Satul este așezat pe două dealuri numite Podișul si Dealul Viilor care au direcția de la Nord la Sud. "Dealul Viilor" înconjură partea de Est a comunei Băsești, numit astfel de la viile și livezile cu care era îmbrăcat. În partea de Nord a dealului aproape de sat, se ridică o mică culme, acoperită cu pomi fructiferi, unde în timpurile vechi proprietarii își
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
până în anul 1883 când a vândut-o lui Neculai Juvara. Satul este așezat pe două dealuri numite Podișul si Dealul Viilor care au direcția de la Nord la Sud. "Dealul Viilor" înconjură partea de Est a comunei Băsești, numit astfel de la viile și livezile cu care era îmbrăcat. În partea de Nord a dealului aproape de sat, se ridică o mică culme, acoperită cu pomi fructiferi, unde în timpurile vechi proprietarii își țineau prisăcile, de unde vine și numele locului "La Livezi" sau "Priseci
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
în anul 1662, sătul ajunge în proprietatea vistiernicului Iordache Cantacuzino. În catastiful general al tuturor banilor pe care i-a dat vistiernicul de pe toate moșiile sale se arătă: 60 sate întregi, 15 jumătăți de sate, 2 jirebii, 33 fălci de vie în valoare de 14.300 galbeni, 650 galbeni pe Fântânele și pe Boșotiani. În anul 1803, sătul Fântânele aparținea pitarului Iordache Cănănău care avea 2.248 lei bir, 5 breaslași cu 72 lei bir și 166 liuzi. La 26 iunie
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
de vest în timpul primăverii și mai ales toamna. Condițiile climatice și însușirile solurilor brun-roșcate de pădure și brune de pădure sunt prielnice pentru foarte multe plante de cultura, atât plante de câmp, cât și plante de nutreț, legume, viță de vie și pomi fructiferi. Urme ale petrolului pe teritoriului comunei au fost cunoscute încă din anul 1940 în urma marelui cutremur. La malurile râului Vedea s-au produs niște crăpături, iar în acestea au apărut urme de petrol. Găsindu-se petrol în
Comuna Icoana, Olt () [Corola-website/Science/301984_a_303313]
-
Malul Podului, construit în perioada 1717-1719 din ordinul "colonelului Steinville", generalul comandant al trupelor imperiale din Transilvania. La ieșirea din Câinenii Mari spre Sibiu există o placă de marmură, încrustată în peretele abrupt ce domină șoseaua, prin care este marcat "Via Carolina", drum construit de austrieci. Satele Câinenii Mari și Câinenii Mici au fost patronate în secolul XIX de "Tudor Vladimirescu". Primăria se găsește în satul "Câinenii Mici". De remarcat în satul "Câinenii Mici" două biserici-monument, Sf. Nicolae (1733) și Sfinții
Comuna Câineni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301996_a_303325]
-
de-al doilea război dintre Imperiul Roman și Dacia (105 - 106 d.Chr.). Pentru a-și consolida înaintarea spre cetățile dacice din munții Orăștiei, Traian a construit un drum de-a lungul Văii Oltului, presărat cu fortificații puternice. Fostul drum, "Via Traianus" (Calea lui Traian) pe care au trecut oștirile romane, este astăzi șoseaua E81 sau DN7, fiind totodată principala arteră de circulație a comunei. Perioada de istorie antică este atestată de siturile arheologice din perioadele dacică și romană care există
Comuna Bujoreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301993_a_303322]
-
vechi timpuri, oamenii s-au stabilit aici, datorită condițiilor favorabile de trai, reprezentate de lunca apropiată a Oltului, cursuri de apă domoale, cu debit mic dar permanent, solul fertil al regiunii și terasele cu numeroase izvoare, favorabile cultivării viței de vie, pomilor fructiferi și grădinilor de legume. În sedimentele care formează Piemontul Getic se găsește silex (cremene), materia primă pentru confecționarea uneltelor și armelor preistorice. Comunitățile neolitice (Vinca, Vădastra) și cele din epoca bronzului (Glina, Verbicioara) s-au stabilit în această
Runcu Mare, Olt () [Corola-website/Science/302012_a_303341]
-
a satului Bratovești reiese dintr-un document din anul 1519 (7027 de la Facerea Lumii): ""... 1519 (7027) Ianuarie - August 10 Pitești - Neagoe Basarab V. V. fiul lui Basarab V. V. întărește slugerului Dragomir și fetei sale Neacșa stăpânirea asupra părților din Șuici cu vie la Sălătruc, Podeni, Pleșești, Voicești, Măldărești, Găujani, gura Dângeștilor, Suica cu munții, Cepari, Neagra, Seliștea Mare, Seliștea Mică, Seliștea Todireștilor, Munții Olanu și Pietriceaua, Bumbuiești jumătate, Bratovești cu Muntele Dosul Mogăi..."" Vechimea satului este cu mult mai mare de cât
Bratovești, Vâlcea () [Corola-website/Science/301990_a_303319]
-
RO- 013682 București Tel : + 40 21 233 35 30 Slovenija Dunajska 22 SI- 1000 Ljubljana Tel : + 386 01 3001070 te Tel : +44 - ( 0) 1 707 363 636 Slovenská republika Strakova 5 SK- 811 01 Bratislava Tel : + 421 ( 2 ) 5920 2712 Via fratelli Cervi snc , Centro Direzionale Milano Due Palazzo Borromini I- 20090 Segrate ( Milano ) Tel : + 39- 02 21018. 1 PL 3/ PB 3 FIN- 02201 Espoo/ Esbo Puh/ Tel : + 358 - ( 0) 20- 7570 300 CY- 1055 Λευκωσία Τηλ : +357- 22 757188
Ro_1148 () [Corola-website/Science/291907_a_293236]
-
semnificativ de 28,4%, reprezentând 117,76 km². Apele reprezintă 4,6%, adică o suprafață de numai 19,1 km², fiind prezente pe o mai mare întindere în Burgenland. Viena se numără printre cele patru regiuni cultivatoare de viță de vie. 1,7% din suprafață a fost atribuită viticulturii, în timp ce suprafața împădurită acoperă 16,6%, iar agricultura se realizează pe 15,8% din totalul suprafeței acestei regiuni. Dezvoltarea sa ca unul dintre cele mai mari și importante orașe ale Europei Centrale
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]