113,551 matches
-
viața și opera. Moștenirea națională a tradiției culturale românești a fost complet recuperată. Memoria istorică românească a redevenit memoria națională. Procesul de re-naționalizare a memoriei istorice românești s-a împletit însă tot mai strâns cu subordonarea partinică a istoriei contemporane. Secolul XX în general și istoria contemporană în special (delimitată ca începând din 1918) sunt aproape complet pecerizate, putând fi lecturate ca o biografie instituțională a partidului și mai ales ca o biografie personală a tovarășului Nicolae Ceaușescu. Martirologia de partid
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
postbelică întruchipează modelul ideal-tipic al revoluției mnemonice totale instantanee, atotcuprinzătoare, programată de sus-în-joc de autoritățile statale și executată cu brutalitate simbolică la adresa tradiției instituite de aducere aminte. În schimb, revoluția mnemonică națională, derulată în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, întruchipează modelul revoluției procesuale cu dezvoltare graduală, dar cu efecte la fel de radicale ca și cele produse de revoluția instantanee. Mutațiile operate în cursul regimului național-comunist prezintă caracteristicile unei astfel de revoluții procesuale, începută ca o reformare timidă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de partinizarea subită a FSN-ului, pe care îl vedeau pe bună dreptate ca fiind avatarul postcomunist al PCR, au protestat pe străzile Bucureștiului. Liderii partidelor istorice, dizolvate în 1948, care începeau să se reînchege organizațional după o jumătate de secol de inactivitate, au denunțat și ei decizia FSN, acuzând imposibilitatea de organizare a alegerilor libere în condițiile în care administratorul este parte implicată în procesul electoral. Pentru restabilirea ordinii, autoritățile au apelat la minerii din Valea Jiului, care au invadat capitala
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a urmărit, cu sufletul la gură, derularea primei revoluții televizate din istoria umanității. Noua ordine postcomunistă a fost consolidată legislativ prin adoptarea Constituției din 1991, care "întruchipa ethosul centralizator care stătuse la temelia formării statului în Europa de Est timp de peste un secol" (Gallagher, 2004, p. 120). Constituția definea România ca stat unitar, iar limba română era stipulată ca singura limbă oficială a țării. Alegerile din septembrie 1992 au consolidat hegemonia elementelor conservatoare, moștenitoare ale fostului PCR, în scena politică românească. Totuși, de la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Popper, 2005), de la totalitarism la democrație, de la economia planificată la economia de piață etc., realizată prin intermediul ii) reformei sistemice. Ideile care reclamau necesitatea tranziției și imperativul reformei s-au răsfrânt, desigur, și în educația de stat, care în jumătatea de secol de socialism a fost transformată într-unul din stâlpii de susținere ai regimului. În ciuda conștiinței acute a necesității prefacerilor sistemice, marca distinctă a tranziției postcomuniste românești a fost caracterul său retardat, dat de lentoarea cu care s-au urnit lucrurile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de L. Boia (1997). Pregătită la rândul ei de o altă lucrare cu rulaj tipografic redus coordonată de același autor (Mituri istorice românești, 1995), Istorie și mit... a lansat paradigma critică, a deconstrucției mitologiei naționale românești edificată laborios în ultimul secol și jumătate de existență statală. Interpretată de detractorii săi, cantonați în pozițiile autohtonismului tradiționalist, ca iconoclastă și ireverențioasă la adresa ființei naționale românești, analiza tăioasă și ireverențioasă întreprinsă de L. Boia nu este însă de o originalitate absolută. După cum însuși autorul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
însă de o originalitate absolută. După cum însuși autorul este mândru să recunoască, inovativitatea abordării sale este relativă, avându-și antecedentele în istoriografia critică ancorată în paradigma junimistă. Istoricul reactualizează astfel o tradiție a criticismului istoriografic suprimată vreme de jumătate de secol, de la oficializarea versiunii rolleriane asupra trecutului românesc în 1947. Fără a dori să minimalizăm meritele majore ale cărții, a cărei influență asupra lucrării de față este mai mult decât evidentă, trebuie punctat totuși că radicalitatea discursului critic desfășurat de autor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
intervenția forțelor armate. Fără a intra în detaliile minuțioase ale conflictului (vezi Goina, 2000, pentru o "descriere densă" a evenimentelor și contextualizarea istorică a procesului etnicizării), important de subliniat este revenirea factorului etnic pe scena politică, după o jumătate de secol în care criteriul etnic a fost mai întâi explicit suprimat, iar după turnura naționalistă ținut sub controlul politic. Regrupările etnice, atât pe planul imaginarului social cât și pe cel al organizării politice, au catalizat o efervescență colectivă în cadrul societății românești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și mai frumoasă" (Almaș, 1994, p. 17). Influențele slavice sunt în continuare minimalizate, etnogenia românească fiind considerată finalizată odată cu sinteza daco-romană. Atunci când sunt recunoscute, înrâuririle slavice sunt apreciate ca depuneri superficiale: Faptul că influențele slave, care se manifestă începînd cu secolul al IX-lea e.n., se altoiesc nu pe limba latină, ci pe limba protoromânească este extrem de important. El dovedește că poporul român se formase înainte de manifestarea acestor influențe" (Daicoviciu et al., 1992, p. 73). Limita temporală până la care este datată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu pe limba latină, ci pe limba protoromânească este extrem de important. El dovedește că poporul român se formase înainte de manifestarea acestor influențe" (Daicoviciu et al., 1992, p. 73). Limita temporală până la care este datată finalizarea etnogeniei românești este stabilită în secolul al VIII-lea, deci înainte de primele contacte cu popoarele slavice. II. Discursul polifonic (post-1998). Pluralizarea discursivă antrenată de introducerea manualelor alternative nu a schimbat radical asumpția sintezei duale a etnogeniei românești consacrată în paradigma xenopoliană a daco-romanismului. Dacă în manualele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
contextul retensionării relațiilor diplomatice dintre statul român și cel ungar după 1989, vechea chestiune a continuității, care a ațâțat atâtea pasiuni politice în istoriografiile celor două țări, a cunoscut un nou capitol. În aceleași cadențe discursive ale istoriei militantiste de secol al XIX-lea, manualele postcomuniste au reinstrumentat cazul istoriografic împotriva "netemeiniciei teoriei imigraționiste", mobilizând o impresionantă colecție de probe moștenite de la acțiunile similare întreprinse de A.D. Xenopol, care ar atesta "continuitatea lor în spațiul carpato-danubiano-pontic" (Daicoviciu et al., 1992, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
merge un pas mai departe, adoptând o poziție specifică agnosticismului istoriografic. Oprindu-se asupra problematicii continuității, manualul redactat de S. Mitu et al. (1999) recunoaște că după retragerea armatelor romane în anii 271-274, "nu știm foarte multe lucruri despre istoria secolelor care au urmat în spațiul de la nordul Dunării" (p. 10). Câteva rânduri mai jos, stă scris: "amestecul dacilor, al romanilor și al noilor veniți, spun istoricii români, s-a petrecut la nordul și la sudul Dunării, în decursul mai multor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care au urmat în spațiul de la nordul Dunării" (p. 10). Câteva rânduri mai jos, stă scris: "amestecul dacilor, al romanilor și al noilor veniți, spun istoricii români, s-a petrecut la nordul și la sudul Dunării, în decursul mai multor secole" (p. 10, subl. n.). Nu mai avem o singură voce impersonală a istoriei care pretinde obiectivitate absolută, ci este prezentată varianta motivată politic și posibil distorsionată ideologic a istoricilor români. Implicit, discursul istoric este adus în zodia multi-perspectivalismului. Și mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
presupune impunerea identității și categoriei de "români" peste cele de români "moldoveni", "munteni" și "ardeleni" care cu siguranță aveau o proeminență net superioară în mințile acestora decât supra-categoria de "român" (aceasta din urmă prevalând în fața identificărilor regionale doar în cursul secolului al XIX-lea în categoria cărturarilor și pe parcursul celui de-al XX-lea în mentalul colectiv al maselor). Discursul școlar vorbește astfel despre "Românii conduși de Mircea cel Bătrîn se apără împotriva cotropirii turcești", "faptele de vitejie ale românilor în timpul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de I. Scurtu et al. prezintă o hartă a statelor medievale românești care sunt reprezentate ca alcătuind o singură entitate politică unitară. Figura 12. Ipostaze cartografice ale unității Sursa: Stânga: I. Scurtu et al., 1999, p. 16 (Țările Române în secolele XIV-XVI depictate ca alcătuind o entitate politică singulară și unitară); Dreapta: D.C. Giurescu et al., 2006, coperta II (harta României include atât "Basarabia" [actualmente Republica Moldova], cât și Cadrilaterul, exprimând cartografic tentația iredentismului românesc îmboldită de ideea mitică a unității) Același
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
îmbrățișează apelul la diversitate lansat de programa școlară. O atenție specială este acordată nu atât "instinctului de unitate" al românilor după rețeta tradițională -, cât mai ales diversității etnice și culturale existente pe teritoriul românesc. Pedagogia bărnuțiană a xenofobiei de la sfârșitul secolului al XIX-lea este inversată într-o celebrare a diversității: departe de a fi o problemă cu care statul român a trebuit să se descurce după 1918 când alături de Transilvania, Bucovina și Basarabia statul român a încorporat și minoritățile etnice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
națiunii, principiul care animă spiritual ființa poporului român. Datarea timpului istorie este creștinizată, formula "î.e.n./e.n." introdusă în 1947 odată cu manualul de Istoria României (acronimizată ulterior în Istoria R.P.R.) al lui M. Roller încheindu-și lunga carieră de jumătate de secol. În locul ei este repusă în drepturile sale tradiționale formula "î.Hr./d.Hr.". Religia creștină, Biserica (Ortodoxă dar și cea Unită), credința răsăriteană, sunt teme ce apar recursiv și în celelalte direcții discursive (reflexivă, respectiv postmodernă) ocazionate de pluralizarea manualelor. N.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
precizează tot mai clar "cultul societății civile", însoțit de credința cvasi-mesianică în puterea izbăvitoare a societății civile de a împlini destinul liberal și vocația democratică a românilor îndelung reprimate de regimurile dictatoriale și totalitare care s-au succedat în decursul secolului al XX-lea. Europa. "Reforma comprehensivă" a învățământului și-a asumat ca obiectiv explicit europenizarea educației naționale și promovarea valorilor europene. Programele școlare de istorie reflectă nemijlocit această reorientare europenistă. Spre exemplu, programa de istorie a românilor pentru clasa a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
auspicii istorice nefavorabile, potențate mai departe de Marea Schismă din 1054 care a deschis o fisură în unitatea creștină europeană, românii și-au afirmat sporadic vocația europeană prin alinierea episodică la frontul antiotoman. Perioada fanariotă a reprimat însă pentru un secol voința românească de țâșnire spre Europa, înhămând Țările Române jugului otoman. Eliberarea s-a făcut mai întâi pe cale ideatică. Țările Române s-au reapropriat de Europa, "de data aceasta definitiv", în urma ideilor luministe care au perforat mentalitatea levantină încetățenită în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și națională (precum dreptul popoarelor la autodeterminare) au lansat procesul modernizării în societatea românească. Suflarea românească s-a aliniat, încă o dată, spiritului european cu prilejul Revoluțiilor pașoptiste, care semnalează efortul românesc de reînscriere în Europa. După ce, în urma făuririi în cursul secolului al XIX-lea a statului național și obținerii independenței de stat, România își încheie revenirea în Europa prin realizarea Marii Uniri, destinul europenist al românilor este încă o dată frânt în urma celui de-al Doilea Război Mondial când sovietizarea are însemnătatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la nord de Dunăre este tratată ca un "mit etnogenetic" (p. 8). Abandonarea certitudinilor absolute creatoare de legitimitate dar și de comoditate intelectuală caracterizează întreaga expunere; autorii nu se feresc să afirme că "nu știm foarte multe lucruri despre istoria secolelor care au urmat" (p. 10). Această atitudine, de recunoaștere a incertitudinii, constituie o premieră în manualistica românească. Mai mult, lucrarea poate fi înțeleasă ca un contra-manual, conceput deliberat împotriva dogmatismului tradițional, autorii fiind perfect conștienți de îndepărtarea radicală pe care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de intelectualii romantici, care după ce au construit ideatic proiecția statului național românesc s-au angajat în materializarea sa prin convingerea muntenilor, transilvănenilor și moldovenilor de românitatea care îi unește (p. 40). Teza șochează prin claritatea formulării: "în prima jumătate a secolului al XIX-lea, intelectualii romantici vor "inventa" națiunea română modernă, adică vor scrie o istorie a acesteia, foarte înfrumusețată, care punea accentul pe originea comună și pe unitatea tuturor românilor; vor elabora gramatici și dicționare care să fixeze o limbă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o doctrină emancipativă, îngemănată cu idealurile democrației și având ca finalitate politică înzestrarea cu demnitate a poporului prin împuternicirea subiecților cu drepturi civile (Greenfeld, 1992, p. 31), naționalismul de tip individualist-liberal inventat și articulat doctrinar în Anglia de-a lungul secolelor XVI-XVIII a trecut printr-o succesiune de contorsiuni ideologice al căror rezultat a fost un naționalism colectivist-etnic cu inflexiuni exclusiviste și propensiuni autoritariste. O primă colectivizare s-a produs imediat după ce ideea naționalismului a traversat Canalul Mânecii, unde sub înrâurirea filosofiei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideea de "postnațional", acesta din urmă conținând în sine ideea mult mai tare potrivit căreia națiunea ca o categorie politică și identitatea națională ca o categorie culturală și-ar fi pierdut relevanța supremă pe care a posedat-o începând cu secolul al XIX-lea (Breen și O'Neill, 2010, pp. 2-3). În epoca postnaționalismului ce a prins a se contura după cel de-al Doilea Război Mondial, statul-națiune și ideologia sa legitimatoare naționalismul au pierdut teren în fața forțelor globalizării. Corelativ, identitatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acestea întemeiată pe o formă de postnaționalism). Epoca postnaționalismului ai cărei cheaguri ideologice au început să se prindă în urma catastrofei totale provocate de al Doilea Război Mondial a antrenat o revizuire substanțială a relației simbolice dintre prezent și trecut. În secolele derulate sub zodia naționalismului, trecutul a continuat să fie, ca întotdeauna, "slujnica autorității" (Plumb, 1969, p. 33), folosit ca instrumentum regni, ca unealtă simbolică de legitimare politică a autorității prezente. În acest mod, națiunile și-au prelucrat, invariabil, un trecut
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]