113,551 matches
-
afectează imaginea palimpsestului ca metaforă a memoriei istorice derivă din faptul că palimpsestul este asociat cu manuscrisul, fiind un produs al culturii chirografice. Pe când memoria istorică, fiind un produs al modernității, construcția sa culturală începând în cazul românesc de la începutul secolului al XIX-lea, aparține mai degrabă culturii tipografice deși izvoarele sale, trăgându-se din analistica și cronistica secolelor XVI și XVII, aparțin cu certitudine culturii chirografice a manuscrisului. Despre memoria națională românească se poate spune, așadar, fără riscul infirmării, că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un produs al culturii chirografice. Pe când memoria istorică, fiind un produs al modernității, construcția sa culturală începând în cazul românesc de la începutul secolului al XIX-lea, aparține mai degrabă culturii tipografice deși izvoarele sale, trăgându-se din analistica și cronistica secolelor XVI și XVII, aparțin cu certitudine culturii chirografice a manuscrisului. Despre memoria națională românească se poate spune, așadar, fără riscul infirmării, că este o memorie întipărită. Palimpsestul prototipic al memoriei istorice moderne îl formează versiunile succesive ale Marii Enciclopedii Sovietice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a făcut o profesiune de credință din ideea failibilității cunoașterii umane, arătând că erorile și limitările rațiunii sunt un dat inexorabil al condiției umane. Limitările nu sunt străine nici lucrării de față, cele mai multe datorându-se perimetrului extrem de întins, acoperind două secole de existență națională românească, asupra căruia am desfășurat șantierul analitic al lucrării. Deși lucrarea își are ca țintă programatică urmărirea genezei culturale și a transformărilor structurale ale memoriei istorice românești, analiza examinează doar o dimensiune a ordinii mnemonice, dată de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al figurilor istorice românești; d) dimensiunea stilizată artistic și imortalizată iconic, dată de totalitatea operelor de artă (literar-poetice, picturale, muzicale, teatrale, cinematografice) care vehiculează sensuri și reprezentări ale trecutului românesc. Inclusiv în literatura didactică românească poate fi reperată, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, o "revoluție iconică" izvorâtă din introducerea imaginilor în corpul textual. Componenta grafică a manualelor școlare formează, fără îndoială, un subunivers vizual al discursului despre trecut, parte integrantă a câmpului general definit de semantica trecutului românesc secretată de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
întins, deschis de publicarea primului manual specializat de istorie în 1839 până în contemporaneitate, analiza nu a putut procesa toate lucrările din literatura pedagogică despre trecut apărute în această perioadă. Pe lângă volumul mare de lucrări didactice apărute în aceste aproape două secole de existență istorică românească, un alt factor care a îngreunat o abordare exhaustivă a fost indisponibilitatea unor manuale de istorie, în special din secolul al XIX-lea, în fondurile bibliotecilor clujene. Un alt minus al lucrării îl reprezintă lipsa din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecut apărute în această perioadă. Pe lângă volumul mare de lucrări didactice apărute în aceste aproape două secole de existență istorică românească, un alt factor care a îngreunat o abordare exhaustivă a fost indisponibilitatea unor manuale de istorie, în special din secolul al XIX-lea, în fondurile bibliotecilor clujene. Un alt minus al lucrării îl reprezintă lipsa din analiză a manualelor de geografie și (cu câteva excepții) a celor de educație civică. Instituite ca instrumente pedagogice înainte de cele de istorie, manualele de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2008). Construirea socială a realității. Tratat de sociologia cunoașterii. București: Editura Art. Berger, P.L. și Zijderveld, A. (2009). In Praise of Doubt: How to Have Convictions Without Becoming a Fanatic. New York: HarperCollins. Blaga, L. (1995). Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea. București: Minerva. Bodnar, J. (1992). Remaking America: Public Memory, Commemoration, and Patriotism in the Twentieth Century. Princeton: Princeton University Press. Boia, L. (1995). Istorie și ideologie națională. În L. Boia (coord.). Mituri istorice românești (pp. 7-30). București
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Românii 1774-1866. București: Humanitas. Hitchins, K. (1998b). România 1866-1944. București: Humanitas. Hobsbawm, E.J. (1983). Introduction: Inventing Tradition. În E.J. Hobsbawm și T. Ranger (coord.), The Invention of Tradition (pp. 1-14), Cambridge: Cambridge University Press. Hobsbawm, E.J. (1999). O istorie a secolului XX. Era extremelor: 1914-1991. Chișinău: Cartier. Hobsbawm, E.J. (2002). Vol. I: Era revoluției: 1789-1848. Vol. II: Era capitalului: 1848-1875. Vol. III: Era imperiului: 1875-1914. Chișinău: Cartier. Hobsbawm, E.J. și Ranger, T. (1983). The Invention of Tradition. Cambridge: Cambridge University Press
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
115-227), București: Editura Politică. Marx, K. și Engles, F. (1958). Manifestul Partidului Comunist. În K. Marx și F. Engels, Opere, Vol. 4 (pp. 461-500), București: Editura Politică. Mârza, I. (1982-1983). Manuale de istorie folosite la școlile din Transilvania între mijlocul secolului al XVIII-lea și mijlocul secolului al XIX-lea. Sargetia, XVI-XVII, 577-605. Mârza, I. și Călugăru, D. (1989). Însemnătatea didactică a Bucoavnei de la Bălgrad (1699). În Bucoavna Bălgrad 1699 (pp. 25-42). Ediție critică. Alba Iulia: Episcopia Ortodoxă Română. Mead, G.H.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și Engles, F. (1958). Manifestul Partidului Comunist. În K. Marx și F. Engels, Opere, Vol. 4 (pp. 461-500), București: Editura Politică. Mârza, I. (1982-1983). Manuale de istorie folosite la școlile din Transilvania între mijlocul secolului al XVIII-lea și mijlocul secolului al XIX-lea. Sargetia, XVI-XVII, 577-605. Mârza, I. și Călugăru, D. (1989). Însemnătatea didactică a Bucoavnei de la Bălgrad (1699). În Bucoavna Bălgrad 1699 (pp. 25-42). Ediție critică. Alba Iulia: Episcopia Ortodoxă Română. Mead, G.H. (1934). Mind Self and Society: From
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
bravul român". Rolul școlii primare în construirea identității naționale românești (1831-1878). Iași: Editura A'92. Muscă, V. (1996). Filosofia ideii naționale la Lucian Blaga și D.D. Roșca. Cluj: Biblioteca Apostrof. Nastasă, L. (1999). Generație și schimbare în istoriografia română (sfîrșitul secolului XIX începutul secolului XX). Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. Nienass, B. (2013). Postnational Relations to the Past: A "European Ethics of Memory"? International Journal of Politics, Culture, and Society, 26(1), 41-55. Nietzsche, F. (1998). Considerații inactuale II: Despre foloasele și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
școlii primare în construirea identității naționale românești (1831-1878). Iași: Editura A'92. Muscă, V. (1996). Filosofia ideii naționale la Lucian Blaga și D.D. Roșca. Cluj: Biblioteca Apostrof. Nastasă, L. (1999). Generație și schimbare în istoriografia română (sfîrșitul secolului XIX începutul secolului XX). Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. Nienass, B. (2013). Postnational Relations to the Past: A "European Ethics of Memory"? International Journal of Politics, Culture, and Society, 26(1), 41-55. Nietzsche, F. (1998). Considerații inactuale II: Despre foloasele și daunele istoriei pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Journal of Social Science Education, 12(4), 6-22. Teitel, R.G. (2000). Transitional Justice. Oxford și New York: Oxford University Press. Teodor, P. (1970). Evoluția gîndirii istorice românești. Cluj: Dacia. Tismăneanu, V. (2013). Diavolul în istorie: comunism, fascism și câteva lecții ale secolului XX. București: Humanitas. Tismăneanu, V. (2013a). Stânga, dreapta și catastrofa comunistă. Evenimentul zilei (13 mai 2013), disponibil online la adresa http://www.evz.ro/detalii/stiri/stanga-dreapta- si-catastrofa-comunista-1037058.html, accesată în 19 august 2014. Tismăneanu, V. (2013b). Mărirea și decăderea religiilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nationale; la politique de la mémoire; l'analyse des manuels; la mémoire et le renforcement de l'État-nation. În aceeași serie au apărut (selectiv): Aventura gîndirii europene, Jacqueline Russ Catolicii în spațiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea, Iulian Ghercă Cetăți medievale. Dincolo de ruine, Alexandru Husar Contribuții la istoria spațiului românesc în perioada migrațiilor și Evul Mediu timpuriu (secolele IV-XIII), Ioan Marian Țiplic Cremațiunea și religia creștină, Calinic I. Popp Șerboianu Cuțitul și otrava. Asasinatul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
gîndirii europene, Jacqueline Russ Catolicii în spațiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea, Iulian Ghercă Cetăți medievale. Dincolo de ruine, Alexandru Husar Contribuții la istoria spațiului românesc în perioada migrațiilor și Evul Mediu timpuriu (secolele IV-XIII), Ioan Marian Țiplic Cremațiunea și religia creștină, Calinic I. Popp Șerboianu Cuțitul și otrava. Asasinatul politic în Europa (1400 1800), Georges Minois Drumul României spre independență, Frederick Kellogg Electoratul din România în anii democrației parlamentare, Sorin Radu Europa monarhiei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Christophe Charle, Jacques Verger Martha Bibescu și Kromprinzul, Constantin Iordan (ed.) O istorie a statului și societății bizantine (vol. 1, 2), Warren Treadgold O istorie socială a cunoașterii, Peter Burke Orizont închis, Al. Zub Propagandă și politică externă românească în secolul XX, Paul Nistor Putere și destin, Sol Shulman România la răscruce. Anul 1866, Liviu Brătescu România post 1989, Catherine Durandin & Zoe Petre Zamolxis. Realitate și mit în religia geto-dacilor, Ioan Marius Grec 1 Slavonismul a rezistat, în pofida curentului lingvistic românesc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la răscruce. Anul 1866, Liviu Brătescu România post 1989, Catherine Durandin & Zoe Petre Zamolxis. Realitate și mit în religia geto-dacilor, Ioan Marius Grec 1 Slavonismul a rezistat, în pofida curentului lingvistic românesc, ca limbă oficială în cancelaria de stat (până la sfârșitul secolului al XVII-lea) cât și în "ultimul său bastion: biserica" (până la începutul secolului al XVIII-lea). Ultimele întrupări livrești ale slavonismului ca limbă liturgică s-au produs în Psaltirea tipărită la Iași în 1731, respectiv în Psaltirea din Bucureștiul anului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Zamolxis. Realitate și mit în religia geto-dacilor, Ioan Marius Grec 1 Slavonismul a rezistat, în pofida curentului lingvistic românesc, ca limbă oficială în cancelaria de stat (până la sfârșitul secolului al XVII-lea) cât și în "ultimul său bastion: biserica" (până la începutul secolului al XVIII-lea). Ultimele întrupări livrești ale slavonismului ca limbă liturgică s-au produs în Psaltirea tipărită la Iași în 1731, respectiv în Psaltirea din Bucureștiul anului 1745. În acest moment este de găsit "sfârșitul slavonismului cultural în țările române
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românilor variază sălbatic, însă majoritatea opiniilor converg înspre a vedea procesul ca încheiat după depunerea "adstratului" slav peste sinteza deja formată între "substratul" geto-dac și "stratul" roman. Spre exemplu, F. Constantiniu (2011, p. 59) situează temporal definitivarea etnogenezei românilor în secolele VIII-IX. Mai precaut, V. Georgescu (1991) întârzie cu un secol finalizarea procesului, considerând că "formarea poporului român este încheiată până în secolul IX sau X" (p. 12). 3 Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques Transdanubiens a lui M. Kogălniceanu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
procesul ca încheiat după depunerea "adstratului" slav peste sinteza deja formată între "substratul" geto-dac și "stratul" roman. Spre exemplu, F. Constantiniu (2011, p. 59) situează temporal definitivarea etnogenezei românilor în secolele VIII-IX. Mai precaut, V. Georgescu (1991) întârzie cu un secol finalizarea procesului, considerând că "formarea poporului român este încheiată până în secolul IX sau X" (p. 12). 3 Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques Transdanubiens a lui M. Kogălniceanu (Berlin, 1837) a rămas la stadiul de proiect doar parțial
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
între "substratul" geto-dac și "stratul" roman. Spre exemplu, F. Constantiniu (2011, p. 59) situează temporal definitivarea etnogenezei românilor în secolele VIII-IX. Mai precaut, V. Georgescu (1991) întârzie cu un secol finalizarea procesului, considerând că "formarea poporului român este încheiată până în secolul IX sau X" (p. 12). 3 Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques Transdanubiens a lui M. Kogălniceanu (Berlin, 1837) a rămas la stadiul de proiect doar parțial realizat, volumul al doilea nemaifiind elaborat; iar Istoria Romaniloru completată de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Slovenia, Ungaria ), plus Cipru; Consiliul European de la Helsinki (1999) are o importanță deosebită pentru România, deoarece aici s a decis ca țara noastră să înceapă negocierile de aderare care s-au deschis în martie 2000; 2.România și Europa în secolul XX a) România în secolul XX România a participat la cele două războaie mondiale: România a intrat în Primul Război Mondial în anul 1916 de partea Antantei (Franța, Rusia, Marea Britanie) pentru a elibera teritoriile românești aflate sub dominația Austro-Ungariei. Principala
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
European de la Helsinki (1999) are o importanță deosebită pentru România, deoarece aici s a decis ca țara noastră să înceapă negocierile de aderare care s-au deschis în martie 2000; 2.România și Europa în secolul XX a) România în secolul XX România a participat la cele două războaie mondiale: România a intrat în Primul Război Mondial în anul 1916 de partea Antantei (Franța, Rusia, Marea Britanie) pentru a elibera teritoriile românești aflate sub dominația Austro-Ungariei. Principala urmare a participării României la
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Aderare la Uniunea Europeană; 1 ianuarie 2007 România devine membră a Uniunii Europene; Avantajele aderării României la UE: avantaje economice; stabilitate politică; securitate; îmbunătățirea imaginii externe a țării; 3. Europa și spațiile de civilizație extraeuropene a) Dominația Europei asupra lumii În secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX lea, Europa domina lumea (secolul al XIX-lea = „secolul imperialismului”). Dominația Europei asupra lumii a luat forma imperiilor coloniale. Principalele puteri coloniale sunt: Marea Britanie, Franța, Germania, Belgia, Olanda, Portugalia, Spania. Această dominație
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
România devine membră a Uniunii Europene; Avantajele aderării României la UE: avantaje economice; stabilitate politică; securitate; îmbunătățirea imaginii externe a țării; 3. Europa și spațiile de civilizație extraeuropene a) Dominația Europei asupra lumii În secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX lea, Europa domina lumea (secolul al XIX-lea = „secolul imperialismului”). Dominația Europei asupra lumii a luat forma imperiilor coloniale. Principalele puteri coloniale sunt: Marea Britanie, Franța, Germania, Belgia, Olanda, Portugalia, Spania. Această dominație a Europei se baza pe: superioritatea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]