114,931 matches
-
Polonia și România, mai toți europenii aveau acces la un automobil. Alături de feriboturile cu aripi imerse și liniile aeriene liberalizate, aceste noutăți le permiteau oamenilor să trăiască Într-un oraș, să lucreze În altul și să se distreze și cheltuie bani Într-un al treilea - nu Întotdeauna ieftin, dar cu o eficiență fără precedent. Nu era ieșit din comun, de exemplu, ca o familie să trăiască În Malmö (Suedia) și să lucreze În Copenhaga (Danemarca), să facă naveta de la Freiburg (Germania
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Mafia rusă. Moscova a păstrat enclava baltică din jurul Kaliningradului și a pretins În continuare dreptul de tranzit liber (prin Lituania) pentru traficul de mărfuri și pentru trupele militare, ca și dreptul cetățenilor ruși de a vizita țările UE fără viză. Banii spălați din afacerile oligarhilor ruși erau repuși În circulație pe piața imobiliară din Londra și de pe riviera franceză. Pe termen scurt, Rusia era clar un ghimpe În coasta Europei. Dar nu era o amenințare. Armata rusă era ocupată cu alte
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În grevă au constituit cel mai violent și mai disperat dintre conflictele ce au marcat confruntarea dintre Margaret Thatcher și Uniunea Națională a Minerilor În 1984. Mulți mineri erau de atunci șomeri, iar unii au participat (contra unei sume de bani) la reconstituire, Îmbrăcați În haine corespunzătoare „de epocă”. „Jucarea” unor bătălii faimoase era În Anglia un hobby național. Dar faptul că evenimentele de la Orgreave au avut parte de tratament „patrimonial” ilustrează procesul accentuat de istoricizare. La urma urmei, bătălia de la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
preluat de la Trezorerie o parte din povara subvențiilor pentru cultură, este doar aparentă: loteriile reprezintă tot un mijloc de a alimenta bugetul statului, doar mai regresive social decât agențiile convenționale de recuperare a datoriilor 2. Costul ridicat al culturii pe bani publici stârnise dubii cu privire la posibilitatea de a dispune la infinit de astfel de fonduri generoase; În Germania, câteva guverne regionale au Început să conteste necesitatea cheltuirii unor sume atât de mari. Aici, subvențiile acopereau, de regulă, peste 80% din costurile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
erau comparabile cu economia Statelor Unite ca productivitate pe ora de muncă. Iar după același criteriu, Irlanda, Belgia, Norvegia, Olanda și Franța (sic) Întreceau Statele Unite. Dacă America era totuși per total mai productivă (dacă americanii produceau mai multe bunuri, servicii și bani) este fiindcă mai mulți oameni aveau serviciu, iar aceștia lucrau mai mult (În anul 2000, diferența medie era de 300 ore/an), cu vacanțe mai rare și mai scurte. Dacă britanicii aveau dreptul prin lege la 23 zile de concediu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Neighbours, un important studiu despre masacrarea evreilor de către polonezi În timpul războiului. Gross, s-a plâns Wa³êsa Într-un interviu la radio, vrea doar să semene discordia Între evrei și polonezi. Este un „scriitor mediocru... un evreu care Încearcă să facă bani”. Experiența maghiară ilustrează cât de greu este să Înglobezi exterminarea evreilor În memoria contemporană În Europa postcomunistă. În 2001, guvernul lui Viktor Orbán a hotărât ca Holocaustul să fie comemorat oficial În fiecare an pe 16 aprilie, ziua În care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
doar în municipiul Bacău. Acești „holerici” au istovit și secătuit trupul țării ca pe timpul năvălirii hoardelor asiatice. Azi nu se mai muncește. Nu mai avem nici țărani, nici muncitori de calitate, conștienți și demni. Totul este pospăială și goană după bani. Trăim într-o încrâncenare, între muncă și nemuncă, între moralitate și amoralitate. Unii trăiesc numai pentru a mânca. Suntem o țară binecuvântată de Dumnezeu și înzestrată cu toate bogățiile pământești, dar „Munții noștri aur poartă / Noi cerșim din poartă-n
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cele pământești înaintea celor dumnezeiești. Ruga lor, formal și fugitivă, nu mai aprinde lumina însuflețită și simțirea ascultătorului. Nu mai aprinde tremurul de altădată din drama blândului Nazarinean, biciuit și țintuit pe cruce pentru eliberarea din moartea veșnică a omului. Banul, în zilele noastre, stăpânește interesul general. Românul, încovoiat de lipsuri, se bălăcește în propriile sale păcate și neputințe și nu percepe adâncul prăpastiei în care coboară și e târât, zi de zi, de cruzimea celor fără Dumnezeu și nu mai
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Forța idealului creștin s-a alterat de mult și speranțele luptei noastre gem neîmplinite. Trăim zile amare. Căldura frățească nu o mai întâlnim nici în biserică. Poruncile divine se mistuie în tăcere. Totul e fard, dosire și mașinal. Goană după ban și, ca pe timpul „indulgențelor”, care dă mai mult primește mai multă slavă, mai multă râvnă din ceea ce ți-ai dorit. Mântuirea se cumpără și parohiile se vând la prețuri diferite. Legionarii, Cruciații lui Hristos, sunt defăimați și decimați permanent, acoperiți
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și să începem cu cazul cel mai îndurerat. Cine l-a țintuit pe Cruce pe Hristos Dumnezeu? Cine stăpânește lumea finanțelor și sunt sprijiniți de marii oameni și forțe oculte, politici sau nepolitici, creștini sau necreștini, sub puterea și robia banului? Legionarul a mers până la sacrificiu pentru credința sa, pentru o bucată de pâine mai bună pentru neamul său și pentru un loc demn în societate. Pentru aceasta a îndurat chinuri inumane până la moarte. Legionarul a dat dovadă de loialitate față de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
a dat relațiilor de muncă un caracter cu totul nou al conducerii „liber” acceptate și realizate prin sisteme motivaționale liber însușite; b) apariția unui nou tip de întreprinzător (cel capitalist), care-și bazează puterea pe factori strict economici (posesie de bani) și nu extra economici. Distincția socială între cei care au sau nu proprietatea asupra resurselor activităților economice este cea care deosebește și unește pe cel care conduce de cel condus, în cadrul unor relații de muncă liber acceptate (juridic). Factorul generator
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
sale și succesul ei de-a lungul câtorva decenii. Avem un autoportret concluziv și pozitiv al artistului care-și declină ca principale trăsături ale operei optimismul și autenticismul: "În tinereță, am avut mare succes cu portretele da cred că cei mai mulți bani i-am câștigat cu peisajele, fiindcă am prezentat natura fără nicio falsificare, așa cum este ea, într-o concepție optimistă. Ceea ce a plăcut publicului"403. Și pictorul întărea afirmația cu privire la succesul pe care l-a avut la public. "Ceea ce îl atrăgea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
produse de lux. Un aspect aparent paradoxal cu privire la comportamentul de consum este surprins de către D. A. Statt (1997). Autorul delimitează, În funcție de stilul de viață al claselor deosebite de statutul socio-economic, următorul efect al socializării consumatorului: clasele superioare, având la dispoziție cei mai mulți bani, cheltuiesc un procent mult mai mic din venitul lor pentru achiziționarea de bunuri. În schimb, clasa muncitoare cheltuie aproape tot ce câștigă și, mai mult decât atât, este mult mai loială mărcii sale. Copiii din familiile Înstărite Învață un comportament
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
lunare sunt modeste, În mare parte sub 150 RON sau 150-250 Ron. Din acestea, până În 30% sau 50% sunt alocate achiziționării de produse vestimentare, procent destul de mare dacă luăm În calcul alte necesități pe care adolescenții pot să-și cheltuie banii: distracții, cărți, produse cosmetice În cazul fetelor. Q9. În general, produsele vestimentare sunt achiziționate de dvs. personal? Majoritatea adolescenților - 87% Își achiziționează personal produsele vestimentare, ceea ce relevă o independență mare În privința propriei vestimentații. Q10. Obișnuiți să mergeți la cumpărături Însoțit
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
uneori fâcând turism În localități din țară sau de pe lângă graniță pentru cumpărături. Am putea numi tranziția la nivelul atitudinilor consumatorului de la aprovizionarea pentru a avea, la cumpărături pentru o viață mai bună, pentru activarea existenței, pentru plăcerea de a cheltui bani sau de a colecționa obiecte. Trebuința de a duce o viață activă, variată, se suprapune În fenomentul shoppingului peste trebuințele și nevoile de viață, fenomenul discutat Îndeplinind o mulțime de funcții ce conduc la lărgirea sferei atitudinilor dobîndite din comportamentul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
puțin de vorbă Între cumpărături. Deși pare puțin exagerat, psihologii spun că a face cumpărături este un mod eficient de a Înlătura sau măcar de a diminua depresia. Atunci când suntem triști sau vrem să uităm de problemele stresante, luăm ceva bani În buzunar și mergem la cumpărături, și, În astfel de situații, soluția cel mai des aleasă este supermarketul, un mod de a face cumpărături ideal, pentru că suntem lăsați să ne plimbăm În voie, fără să fim agresați de vînzătorii dornici
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
important. Este locul unde omul Își poate permite să viseze În fața unui televizor cu plasmă de 200 de milioane de lei sau a unei căzi Jacuzzi, chiar dacă el are În coș doar un detergent și un pește congelat cumpărate din banii pentru Întreținere. In plus, supermarketul este locul unde românul se poate simți important. Atunci când are coșul plin, simte că prestația sa În fața celorlalți crește, simte chiar că are un ascendent asupra celor din jur. La Întrebarea "de ce mergi la shopping
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
noi, de mersul la cumpărături, chiar dacă nu au nevoie și devin depresive cînd nu merg prin magazine. Psihologul April Benson, care se ocupă cu tratarea cumpărătorilor compulsivi, subliniază că dependența de cumpărături este de cele mai multe ori Însoțită de remușcări pentru banii cheltuiți. Dar pentru cumpărătorii compulsivi mersul la cumpărături este, echivalent ca senzație cu mersul la vînătoare. Dependența de cumpărături poate duce la destrămarea familiei, sărăcie, etc. Comportamentul consumatorului român s-a schimbat sub influența prefacerilor economico sociale, antrenate de tranziția
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
reprezentarea socială a comportamentului consumatorului am delimitat următoarea gamă de comportamente specifice: consumul de informație; consumul de formare axat pe trebuințele de actualizate și realizare de sine; consumul de produse vizând satisfacerea trebuințelor de bază; consumul de medicamente; consumul de bani și produse bancare; consumul de alcool și alte droguri; consumul de program tv, reclame; consumul de sex; consumul de spectacole sportive, teatru. Dintre acestea ne-am propus să ne orientăm atenția asupra comportamentului consumatorului (de medicamente, bani și servicii bancare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
medicamente; consumul de bani și produse bancare; consumul de alcool și alte droguri; consumul de program tv, reclame; consumul de sex; consumul de spectacole sportive, teatru. Dintre acestea ne-am propus să ne orientăm atenția asupra comportamentului consumatorului (de medicamente, bani și servicii bancare, sex, droguri) pentru a delimita obiceiuri și atitudini specifice, dar și posibilități de evaluare, prevenire și modelare a acestuia. 6.1. Atitudini ale consumatorului de medicamente Ultimele decenii ale secolului XX au reorientat oamenii spre tratamente și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de consultanți și consilieri angajați de firme care prin promovarea produselor firmei erodează și slăbesc capacitățile oamenilor de Încrede În forțele proprii (F. Furedi, 2002) sau Îi pune pe consumatori În dileme dacă iau și nu au efect și cheltuie banii fără folos sau dacă nu iau și pot să mă Îmbolnăvesc mai tare, mai bine iau. Cine mai monitorizează efectele? Cei doi Prevenirea efectelor nocive ale manifestării comportamentului lui „homo consumericus” În planul consumului de medicamente este o sarcină ce
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
acte antisociale, dezinserții sociale; Dubla abordare a acestei duble entități nosoologice care este denumită „dublu diagnostic” a dovedit și dovedește un interes deosebit În această combinație atât nosoologică cât și de multiple modalități de abordare terapeutică. 6.3. Atitudinile față de bani și consumul de servicii bancare O abordare a problematicii factorilor de influență a comportamentului consumatorului din perspectiva psihologiei banului, sau a atitudinilor față de bani este un demers necesar și provocator pentru domeniul psihologiei sociale contemporane. Banul este, așa cum Îl numește
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dovedește un interes deosebit În această combinație atât nosoologică cât și de multiple modalități de abordare terapeutică. 6.3. Atitudinile față de bani și consumul de servicii bancare O abordare a problematicii factorilor de influență a comportamentului consumatorului din perspectiva psihologiei banului, sau a atitudinilor față de bani este un demers necesar și provocator pentru domeniul psihologiei sociale contemporane. Banul este, așa cum Îl numește S. Moscovici (1994, 149) „marele absent din științele umane”. „S-ar spune că se știe prea multe despre acest
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
această combinație atât nosoologică cât și de multiple modalități de abordare terapeutică. 6.3. Atitudinile față de bani și consumul de servicii bancare O abordare a problematicii factorilor de influență a comportamentului consumatorului din perspectiva psihologiei banului, sau a atitudinilor față de bani este un demers necesar și provocator pentru domeniul psihologiei sociale contemporane. Banul este, așa cum Îl numește S. Moscovici (1994, 149) „marele absent din științele umane”. „S-ar spune că se știe prea multe despre acest lucru, pentru a risca să
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
6.3. Atitudinile față de bani și consumul de servicii bancare O abordare a problematicii factorilor de influență a comportamentului consumatorului din perspectiva psihologiei banului, sau a atitudinilor față de bani este un demers necesar și provocator pentru domeniul psihologiei sociale contemporane. Banul este, așa cum Îl numește S. Moscovici (1994, 149) „marele absent din științele umane”. „S-ar spune că se știe prea multe despre acest lucru, pentru a risca să-l mai discute, că „acest ban care reprezintă (după expresia lui Ernst
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]