KorAP: Find »[drukola/base=ban & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4535 4536 4537 ...4598 >

114,931 matches

Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157

provocator pentru domeniul psihologiei sociale contemporane. Banul este, așa cum Îl numește S. Moscovici (1994, 149) „marele absent din științele umane”. „S-ar spune că se știe prea multe despre acest lucru, pentru a risca să-l mai discute, că „acest ban care reprezintă (după expresia lui Ernst Junger), unul dintre cele mai mari mistere ale lumii”, Închide În sine prea multe secrete ale societății noastre pentru ca ele să fie scoase la lumină”. În 1889, G. Simmel a prezentata o comunicare intitulată

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
ale lumii”, Închide În sine prea multe secrete ale societății noastre pentru ca ele să fie scoase la lumină”. În 1889, G. Simmel a prezentata o comunicare intitulată „La psychologie de l’argent”, iar În 1990, același autor publică lucrarea „Filosofia banului”. Banul este un indice al tipului uman - homo economicus. Pentru Simmel enigma banului nu rezidă În economie, ci În propria noastră psihologie. Simmel conchide ca interpretarea faptelor sociale În termeni economici trebuie să fie Îmbogățită de o interpretare În termeni

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
lumii”, Închide În sine prea multe secrete ale societății noastre pentru ca ele să fie scoase la lumină”. În 1889, G. Simmel a prezentata o comunicare intitulată „La psychologie de l’argent”, iar În 1990, același autor publică lucrarea „Filosofia banului”. Banul este un indice al tipului uman - homo economicus. Pentru Simmel enigma banului nu rezidă În economie, ci În propria noastră psihologie. Simmel conchide ca interpretarea faptelor sociale În termeni economici trebuie să fie Îmbogățită de o interpretare În termeni psihologici

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
să fie scoase la lumină”. În 1889, G. Simmel a prezentata o comunicare intitulată „La psychologie de l’argent”, iar În 1990, același autor publică lucrarea „Filosofia banului”. Banul este un indice al tipului uman - homo economicus. Pentru Simmel enigma banului nu rezidă În economie, ci În propria noastră psihologie. Simmel conchide ca interpretarea faptelor sociale În termeni economici trebuie să fie Îmbogățită de o interpretare În termeni psihologici. Același lucru ne propunem și noi În cele ce urmează, delimitând tendințe

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
sociale În termeni economici trebuie să fie Îmbogățită de o interpretare În termeni psihologici. Același lucru ne propunem și noi În cele ce urmează, delimitând tendințe actuale În comportamentale de consum ale oamenilor, care se manifestă sub imperiul atitudinilor față de bani. Există concepte, metode și teorii psihosociologice care Încearcă să descrie comportamentul oamenilor cu privire la bani. A. Furnham și M. Argyle (1998), În lucrarea „The psychology of money” discută câteva aspecte edificatoare: cum relaționează salariul cu alegerea locului de muncă, satisfacția și

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
Același lucru ne propunem și noi În cele ce urmează, delimitând tendințe actuale În comportamentale de consum ale oamenilor, care se manifestă sub imperiul atitudinilor față de bani. Există concepte, metode și teorii psihosociologice care Încearcă să descrie comportamentul oamenilor cu privire la bani. A. Furnham și M. Argyle (1998), În lucrarea „The psychology of money” discută câteva aspecte edificatoare: cum relaționează salariul cu alegerea locului de muncă, satisfacția și productivitatea la locul de muncă, care sunt factorii monetari În intenția de a cumpăra

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
money” discută câteva aspecte edificatoare: cum relaționează salariul cu alegerea locului de muncă, satisfacția și productivitatea la locul de muncă, care sunt factorii monetari În intenția de a cumpăra, factori de influență În comportamentul de consum, de ce unii oameni economisesc bani, de ce alții, altruiști, sunt caritabili. Sunt prezentate deasemenea, o serie de studii și rezultatele obținute care configurează structura atitudinilor față de bani. J. Luft (1957) a descoperit că venitul săptămânal al unei persoane influențează modul În care ceilalți o percep. Astfel

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
sunt factorii monetari În intenția de a cumpăra, factori de influență În comportamentul de consum, de ce unii oameni economisesc bani, de ce alții, altruiști, sunt caritabili. Sunt prezentate deasemenea, o serie de studii și rezultatele obținute care configurează structura atitudinilor față de bani. J. Luft (1957) a descoperit că venitul săptămânal al unei persoane influențează modul În care ceilalți o percep. Astfel, o persoană bogată era văzută În America la acea vreme ca fiind relativ sănătoasă, fericită și adaptată social, În timp ce o persoană

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
percep. Astfel, o persoană bogată era văzută În America la acea vreme ca fiind relativ sănătoasă, fericită și adaptată social, În timp ce o persoană săracă era văzută ca neadaptată și nefericită. Rim Y. A studiat relația dintre personalitate și atitudini față de bani: extraverții stabili păreau a fi mai deschiși, mai siguri și mai laisse-faire cu propriii bani decât introverții. Totuși, aceste variabile sunt slabi predictori ai atitudinilor și comportamentelor față de bani. Rezultate similare a obținut și W. D. Rubinstein (1981) referitor la

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
sănătoasă, fericită și adaptată social, În timp ce o persoană săracă era văzută ca neadaptată și nefericită. Rim Y. A studiat relația dintre personalitate și atitudini față de bani: extraverții stabili păreau a fi mai deschiși, mai siguri și mai laisse-faire cu propriii bani decât introverții. Totuși, aceste variabile sunt slabi predictori ai atitudinilor și comportamentelor față de bani. Rezultate similare a obținut și W. D. Rubinstein (1981) referitor la cei cărora le face plăcere să cheltuie bani și să meargă la cumpărături. El a

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
nefericită. Rim Y. A studiat relația dintre personalitate și atitudini față de bani: extraverții stabili păreau a fi mai deschiși, mai siguri și mai laisse-faire cu propriii bani decât introverții. Totuși, aceste variabile sunt slabi predictori ai atitudinilor și comportamentelor față de bani. Rezultate similare a obținut și W. D. Rubinstein (1981) referitor la cei cărora le face plăcere să cheltuie bani și să meargă la cumpărături. El a constatat că aceștia aveau un profil al satisfacției de sine la cote ridicate. Ceilalți

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
mai siguri și mai laisse-faire cu propriii bani decât introverții. Totuși, aceste variabile sunt slabi predictori ai atitudinilor și comportamentelor față de bani. Rezultate similare a obținut și W. D. Rubinstein (1981) referitor la cei cărora le face plăcere să cheltuie bani și să meargă la cumpărături. El a constatat că aceștia aveau un profil al satisfacției de sine la cote ridicate. Ceilalți aveau stimă de sine scăzută, satisfacție scăzută față de bani, față de creșterea și dezvoltarea personală, prieteni și job; mai pesimiști

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
1981) referitor la cei cărora le face plăcere să cheltuie bani și să meargă la cumpărături. El a constatat că aceștia aveau un profil al satisfacției de sine la cote ridicate. Ceilalți aveau stimă de sine scăzută, satisfacție scăzută față de bani, față de creșterea și dezvoltarea personală, prieteni și job; mai pesimiști În ceea ce privește viitorul țării și mai predispuși la anxietate, dureri de cap sau lipsa atracției sexuale. Datele furnizate de Rubinstein pot fi valoroase pentru formularea și testarea de noi ipoteze, având

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
valoroase pentru formularea și testarea de noi ipoteze, având În vedere că nu au beneficiat de o foarte atentă și amănunțită analiză statistică. Totuși, după cum se poate observa, cultura consumului este o puternică forță socială. G. Ritzer (1995) subliniază că banii și puterea de consum reprezintă aspecte importante pentru tinerii care au crescut Într-o societate a cardului de credit. Juliet Schor (1998) evidențiază o altă fațetă a corelației Între anxietate și comportamentul de cumpărare. Dacă Rubinstein dovedea că absența investiției

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
comportamentul de cumpărare. Dacă Rubinstein dovedea că absența investiției În cumpărături corelează cu nivel crescut al anxietății, Schor aduce În atenție comportamenul de cumpărare ca formă de compensare a anxietății. Cei care manifestă nivel Înalt al stresului și anxietății cu privire la bani sunt mai predispuși la comportamente compulsive de cumpărare. Ei cumpără pentru a reduce stresul. Se remarcă Însă, apariția unui cerc vicios, cheluielile făcute putând deveni un contributor la creșterea anxietății. Aceeași autoare a fost interesată de comportamentul studenților față de utilizarea

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
satisface o deficiență la nivelul stimei de sine. Alte studii aduc În prim plan aspecte legate de evaluarea timpului și comportamentul de cumpărare. Erica Mina Okada și S.J. Hoch (2004) au evidențiat că oamenii sunt dispuși mai curând să cheltuie bani decât șă ofere din timpul lor În locul banilor. Evaluarea banilor este fixă, În timp ce valoarea timpului este flexibilă. Toate aceste precizări care reliefează corelații existente Între atitudinea față de bani și comportamentul de consum pot fi diagnostice pentru o serie de tendințe

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
Alte studii aduc În prim plan aspecte legate de evaluarea timpului și comportamentul de cumpărare. Erica Mina Okada și S.J. Hoch (2004) au evidențiat că oamenii sunt dispuși mai curând să cheltuie bani decât șă ofere din timpul lor În locul banilor. Evaluarea banilor este fixă, În timp ce valoarea timpului este flexibilă. Toate aceste precizări care reliefează corelații existente Între atitudinea față de bani și comportamentul de consum pot fi diagnostice pentru o serie de tendințe ale societății contemporane. Și societatea românească, asemenea altor

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
aduc În prim plan aspecte legate de evaluarea timpului și comportamentul de cumpărare. Erica Mina Okada și S.J. Hoch (2004) au evidențiat că oamenii sunt dispuși mai curând să cheltuie bani decât șă ofere din timpul lor În locul banilor. Evaluarea banilor este fixă, În timp ce valoarea timpului este flexibilă. Toate aceste precizări care reliefează corelații existente Între atitudinea față de bani și comportamentul de consum pot fi diagnostice pentru o serie de tendințe ale societății contemporane. Și societatea românească, asemenea altor țări foste

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
Hoch (2004) au evidențiat că oamenii sunt dispuși mai curând să cheltuie bani decât șă ofere din timpul lor În locul banilor. Evaluarea banilor este fixă, În timp ce valoarea timpului este flexibilă. Toate aceste precizări care reliefează corelații existente Între atitudinea față de bani și comportamentul de consum pot fi diagnostice pentru o serie de tendințe ale societății contemporane. Și societatea românească, asemenea altor țări foste comuniste, se conturează ca un mediu turbulent la nivel macro și micro economic și social datorită prefacerilor democrației

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
a hainelor scumpe și a accesoriilor (unii copii de zece ani au telefoane dotate cu mai multe opțiuni decât modelele părinților lor). De vreme ce cultura populară comercializată nu Încetează să le spună copiilor ce să poarte și unde să-și cheltuiască banii, a nu avea acasă sau În ghiozdan produsul momentului le poate provoca acestor consumatori impresionabili și imaturi o criză a sinelui. Așa se explică, spune Karl Albrecht „cum de copiii din cartierele nevoiașe se tânguiesc și imploră până ce unul dintre

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
probabil, și de ce Ronald McDonald și Mickey Mouse le sunt mai cunoscuți copiilor americani decât orice fost sau actual Președinte al Statelor Unite. Și tot așa se poate explica de ce copiii care nu au fost În stare, pentru un premiu În bani, să găsească Irakul pe harta lumii, reproduc cuvânt cu cuvânt versurile cântecelor situate pe primele locuri În clasamente.” În acord cu cele expuse mai sus, Gilles Lipovetsky susține ideea apariției „copilului hiperconsumator” (2007, p. 101-102): „Societatea de hiperconsum nu e

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
s-a angajat pe calea exaltării tinereții, deși opțiunile și deciziile cumpărării erau În esență de resortul părinților, conform culturii tradiționale fondate pe autoritatea suverană a părinților și pe supunerea necondiționată a copiilor. Abia prin 1950-1960 adolescenții Încep, odată cu practica banilor de buzunar, cu publicitatea și cu produsele culturale ce le erau destinate, să se afirme În calitate de consumatori „autonomi” și de țintă comercială specifică. Faza III marchează un pas Înainte În dezvoltarea acestei logici, copilul sau preadolescentul exercitând o influență tot

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
comercială specifică. Faza III marchează un pas Înainte În dezvoltarea acestei logici, copilul sau preadolescentul exercitând o influență tot mai importantă asupra cumpărăturilor pe care le fac părinții: el devine factor de decizie și cumpărător când Își pune la bătaie banii de buzunar, dar Îndeplinește și o funcție prescriptivă, conform noului său rol pe lângă părinți. Întrucât modelul autoritarist s-a descalificat, copilul de azi Își comunică preferințele, Își exprimă cererile și Își dă cu părerea În legătură cu alegerile făcute de părinți. Copilul

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
direct sau indirect o parte a cheltuielilor gospodăriei. Nu mai e vorba, ca În faza I, de eliminarea unor cutume ancestrale, ci de autorizarea exprimării unor dorințe subiective prin favorizarea comportamentelor autonome ale celor mai tineri cu ajutorul cumpărăturilor și al banilor de buzunar: În zilele noastre, consumul e conceput ca un instrument al plăcerii, al trezirii și al dezvoltării autonomiei copilului. Simultan, el ține, În ce-i privește pe părinți, de o logică experiențială, fiind, În mod esențial, un moment de

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263

la curtea sa. Destrăbălatul postelnic duce o viață plină de ticăloșie și destrăbălare. Încearcă totuși să intre În lumea „bună” printr-o eventuală căsătorie cu fiica unui boier de neam din țară. Pentru aceasta o cere În căsătorie pe fiica Banului C, dar acesta Îl refuză, deși știa că va suferi prigoana lui Caragea. Banul C dovedește curaj și demnitate, spunând că el nu-și va da fata după un „ciocoi mârșav”. Momentul este surprins În capitolul „Românul și fanariotul”, unde

Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]