113,551 matches
-
descoperite, încă din 1971, resturi ceramice de la vase ce pot fi raportate epocii de sfârșit a bronzului, cultura Noua-Coslogeni, un fragment de topor-ciocan din piatră, cu urmă de perforație pentru coadă. S-a găsit și ceramică de la vase ce aparțin secolelor IV-II î. Hr., precum și feudalismului timpuriu. Pe Bahnă, la o distanță de 500 - 600 m vest de Casadie, a fost pus în evidență un punct cu vestigii arheologice la excavarea canalului de regularizare a Bârladului, în 1978. Cu această ocazie a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din rocă conglomerat și alte vestigii. În partea de vest a acestui punct, pe terasa inferioară de apus a Bârladului, s-au găsit numeroase și felurite urme ceramice în stare fragmentară, de sorginte dacică, din perioada numită clasică, precum și din secolele III-IV, aparținând culturii Sântana de Mureș, și din epoca prefeudală, atribuită culturii Dridu, torți și fragmente de amfore grecești și romane contemporane culturii Sântana de Mureș. Ceramica modelată cu mâna ne îndrituiește să presupunem că teritoriul a fost locuit încă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu a rezultat nici un fel de inventar sepulcral în vreunul din mormintele răvășite. Cercetătorul ieșean Dan Gh.Teodor, căruia i-am expus mai târziu situația, considera că mormintele fără inventar și cu orientări diverse pot fi atribuite unor așezări din secolele V-VII, perioadei de început a creștinismului în zona noastră, respectiv sudul Moldovei, când nu se mai îngăduiau practicile păgâne de depunere în mormânt a anumitor obiecte, așa cum se întâlnesc în necropolele din perioadele anterioare. Ar mai fi de adăugat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a inginerului, neavizați de importanța și valoarea istorică a acestor vestigii. Au fost recuperate și adunate, mai târziu, bucăți mai mari și mai mici, din studiul cărora ne-am putut da seama că aparțin unei așezări ce a ființat în secolele III-IV, încadrându-se în cultura Sântana de Mureș. Cele mai multe vase au fost de producție locală, predominând acelea de culoare cenușie și cu nuanțe spre negru, existând însă și fragmente de culoare gălbuie. Multe sunt ornate cu benzi de incizii circulare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au găsit și câteva râșnițe întregi, altele fiind în stare fragmentară, obținute din rocă conglomerat, perfect plane. La Tămășeni, pe dealul vechii biserici și pe terenul aparținând locuitorului Vasile Dascălu, sunt presărate mici fragmente ceramice, provenite de la vase datând din secolul I î. Hr.-I d. Hr., așadar aparținând culturii geto-dace și daco-romane. Pe hotarul Torcești-Ivești, teritoriu ce se afla în vechime în stăpânirea satului Torcești, sat component al comunei Umbrărești, pe un promontoriu al terasei estice, de unde se deschide o largă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dacic, de păstrat provizii, au fost strânse din cimitirul satului Condrea de către profesorul de istorie-geografie din localitate, Costel Bosoi, cu prilejul unei dezgropări; cu această ocazie au fost descoperite cioburi mai mici, de la vase contemporane cu vasul mare, datate în secolele III-IV; - o cană de lut din pastă de proastă calitate, modelată cu mâna în mod rudimentar, a fost scoasă întreagă din pământ (data descoperirii: 25 aprilie 1979) în timpul efectuării lucrărilor de desecări, de la circa 1,5-2 m adâncime, din canalul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de contribuție pentru o cât mai deplină informare și elucidare a respectivei problematici. Acest deziderat este cu atât mai necesar cu cât unii istorici au crezut și au scris că „Sudul stepic al Moldovei n-a fost intens populat până în secolul al XIX-lea”, afirmație în totală contradicție cu realitățile din zona în care ne includeam. Am putut constata, din datele înfățișate mai înainte, cât de intens și de durabil a fost locuită vatra teritoriului comunei Umbrărești în vremurile străvechi. Deși
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
necercetată sistematic. Iată locuri, aproape compacte, din punct de vedere teritorial, pe care se întâlnesc vestigii materiale ale acestei culturi, este vorba de cultura Dridu, considerată de către specialiști ca având „legături directe cu aspectele culturale de caracter provincial-romanic, atestate anterior (secolele IV-VII)”, cu continuitate ascendentă și absorbind „multiple influențe bizantine manifestate pregnant în conținutul ei”, conferindu-i-se, în mod indubitabil „un caracter local băștinaș, deci românesc”. Eugenia Zaharia prezintă cultura Dridu ca fiind „cultura materială provincial-bizantină în regiunile de la Dunărea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
copite cu părți din picioarele calului, precum și câteva resturi metalice, ce s-au dovedit a fi piese de harnașament și ale unei găleți de lemn. S-a considerat că mormântul a aparținut unui călăreț de neam turanic și datează din secolul al XI-lea. Anticipând, trebuie observat că poate fi stabilită o relație între prezența turanicilor de aici și originea numelui satului Torcești din imediata apropiere. Pentru cititorii mai puțin avizați asupra problemelor de istorie din perioada în discuție, facem necesara
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o relație între prezența turanicilor de aici și originea numelui satului Torcești din imediata apropiere. Pentru cititorii mai puțin avizați asupra problemelor de istorie din perioada în discuție, facem necesara precizare, anume că civilizația numită Dridu se încadrează cronologic între secolele VIII-XI. Așadar, românii din această perioadă conviețuiau cu populații alogene, dar pe vetre diferite. Reputatul cercetător de la Institutul de Arheologie din București, dr. Eugen Comșa, a realizat o periegheză „de-a lungul terasei Bârladului”, între Drăgănești și Ivești, și i-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de ars ceramică sau de redus lentilele feruginoase din malul apei. Din jur am cules fragmente de vase din lut, dintre care două, prin decor și calitatea pastei, au analogii cu fragmentele de ceramică de la Hudum (Botoșani) și datate în secolul al XIV-lea. Tot din acest secol credem că sunt și două securi din fier, de mici dimensiuni, diferite între ele ca tipologie, dar asemănătoare prin mărime și realizare tehnică. Prin analogie cu alte unelte de acest gen, descoperite prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
feruginoase din malul apei. Din jur am cules fragmente de vase din lut, dintre care două, prin decor și calitatea pastei, au analogii cu fragmentele de ceramică de la Hudum (Botoșani) și datate în secolul al XIV-lea. Tot din acest secol credem că sunt și două securi din fier, de mici dimensiuni, diferite între ele ca tipologie, dar asemănătoare prin mărime și realizare tehnică. Prin analogie cu alte unelte de acest gen, descoperite prin săpături sistematice, aflate acum în inventarul Muzeului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dimensiuni, diferite între ele ca tipologie, dar asemănătoare prin mărime și realizare tehnică. Prin analogie cu alte unelte de acest gen, descoperite prin săpături sistematice, aflate acum în inventarul Muzeului de Istorie din Bacău, s-a stabilit că sunt din secolele XII-XIV. Pe această bază, considerăm că și uneltele de la Umbrărești sunt din această vreme. Una din securi a fost găsită în apropiere de locul numit Dealul Bisericii din satul Tămășeni, la o adâncime de circa 0,50 m, iar cealaltă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
I. Emandi, când resping afirmațiile acelora care „văd anume pete albe pe harta demografică a Țării Românești și a Moldovei ca fiind lipsite de fundament”, explicând just că numai cunoașterea nesatisfăcătoare a situației demografice reale a Moldovei, în perioada dintre secolele al XII-lea și finele celui de-al XIV-lea, consecință a insuficientelor cercetări arheologice, a putut da impresia că au existat perioade ori momente când s-au produs masive goluri de populație în unele zone, în speță a noastră
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care au fost incluse cele două sate, plus satul Siliștea care, de fapt, este unul și același cu Umbrărești din vechime, adică matca din care „au roit” celelalte. Desprinderile acestea s-au produs succesiv și observăm că ceea ce documentele din secolul al XVII-lea ne arată ca fiind Bozieștii, cu dihotomia jos-sus, și Tămășenii să fi fost cândva o singură unitate, Bozieștii. La această concluzie am ajuns tot în baza documentului din 1687 care, într-un loc, spune că Ionașco Corpaci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cel Frumos, după care va urma bătălia de la Soci, toponimic localizat de către unii cercetători pe Siret, destul de aproape de Umbrărești, unde se află acum satul Vadu Roșca. Asemenea particularitate, construirea caselor pe la margine de pădure, se probează și documentar, chiar în secolul al XIX-lea. Astfel, la data de 30 iunie 1818, Vasilache Istrati cu soția și fiii săi dau zapis prin care „să se știe că am vândut via noastră din Condrea... cu pomii și cu pădurea care se află întrânsa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vremea respectivă pe lângă casă. Mai târziu, în 1861, Florea Bulai din Umbrărești primea de la socrul său „un loc de casă care se găsește îngrădit la un loc cu pădure” unde își va alcătui apoi gospodăria, ce s-a păstrat până în secolul următor. De altfel, până în zilele noastre, o prelungire a Umbrăreștilor din dreapta râului Bârlad avea locuințele răsfirate la margine de pădure. Încă mai există câteva case din acest cătun, gospodării ce cuprind, în îngrăditura ogrăzilor și țarcurilor, pâlcuri de copaci bătrâni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Iar aceasta pentru că satele Condrea, Salcia (multă vreme ambele având un singur nume, Condrea), Siliștea, Bozieștii și Tămășenii, Torceștii și Slobozia-Torcești — acesta identificându-se prin numele de familie purtate de locuitorii săi cu Cătunașii de mai târziu — toate au format, secole de-a rândul, o singură comunitate social-economică, într-un singur hotar de moșie cu numele de obștea Umbrăreștilor. În documentele medievale cu referire la hotarele acestei obști teritoriale — zapise, mărturii, cărți hotarnice sau cărți domnești, catagrafii etc. — nu vom găsi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a rândul, o singură comunitate social-economică, într-un singur hotar de moșie cu numele de obștea Umbrăreștilor. În documentele medievale cu referire la hotarele acestei obști teritoriale — zapise, mărturii, cărți hotarnice sau cărți domnești, catagrafii etc. — nu vom găsi până în secolul al XVIII-lea exceptând Bozieștii, Tămășenii și Torceștii, decât numele Umbrărești pentru întreaga comunitate din interiorul hotarului respectiv, cu toate că satele cu numele arătate mai sus existau pe vetre proprii, găsindu-se, cum se poate ușor constata, la distanțe mari între
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se afla cu strângerea dării vădrăritului în ținutul Tecuciului, precizând: “Și eram în satul Umbrărești, în deal la Condrea, șăzând la masă când s-au cutremurat”. Celelalte nume de sate apar scrise prima dată abia la începutul primei jumătăți a secolului al XIX-lea, unele în statistica din 1803, altele cu prilejul succesivelor organizări și reorganizări administrativ-fiscale produse în epoca modernă, menținându-se toate în limitele vechilor hotare, așa cum fuseseră trasate din vremuri imemoriale. Este acesta un aspect prin care se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lângă actuala biserică, este încă vizibilă temelia alteia anterioare, cum am mai arătat deja; -la Tămășeni, pe locul zis Dealul Bisericii se găsesc îngropate la aproximativ 0,60 - 0,80 m vestigii de la fosta biserică, ce a funcționat până pe la mijlocul secolului al XIX-lea, inclusiv cimitirul, cunoscută ca fiind biserica Corpăceștilor, despre care avem însemnări în Condicile Conăchești; - în satul Slobozia, biserica actuală suprapune o temelie a unei construcții de cult anterioare; - la Condrea, unde se află acum biserica, a fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
impus conștiința apartenenței la aceeași comunitate umană și moșie. Actele ce vor fi emanat de la autorități, la începuturile integrării satelor în formele de organizare statală medievală, s-au distrus ori s-au pierdut în urma nesfârșitelor adversități întâmpinate de-a lungul secolelor. Că satul a avut documente care nu s-au păstrat ne convingem din situații de mai târziu, când le găsim menționate în diverse mărturii hotarnice și procese, confirmând existența lor, dar fără să le putem afla în arhivele de stat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
oferă o datare sigură și reală. Astfel, au fost strânse din cadrul hotarelor obștii umbrăreștene următoarele materiale numismatice: -monedă bizantină de aramă, Follis = XXXX/40/ nummia din timpul împăratului Focas (602-610), menționată deja; -monedă tătărască din cupru, datată aproximativ la sfârșitul secolului XIII sau începutul celui următor; -monedă de o jumătate de gros, din aramă, emisiune de la domnitorul Alexandru cel Bun (1416); -patru monede transilvănene (firfirici) din argint, una fără an, iar trei cu milesimul înscris și anume: 1543 una, 1564 și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de o jumătate de gros, din aramă, emisiune de la domnitorul Alexandru cel Bun (1416); -patru monede transilvănene (firfirici) din argint, una fără an, iar trei cu milesimul înscris și anume: 1543 una, 1564 și 1578 celelalte două, deci toate din secolul XVI; -două monede din argint bine conservate, cu anul emisiunii 1614, respectiv 1623; -doi taleri din argint, emisiune Provinciile Unite, anii 1597 și 1655; -un tezaur monetar descoperit întâmplător de către locuitorul Mihalache Druță-Trandafir din satul Podoleni, în anul 1981, pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se cunosc amănunte legate de descoperire, numărul de monede. De la descendenții descoperitorului (nepoți), autorul a recuperat 47 piese, de patru tipuri și mărimi, dar toate din același aliaj metalic. Prin comparație cu descoperiri similare publicate, acestea de la Umbrărești datează din secolul al XVIII-lea. De la consăteni, prin elevii de școală sau în mod direct, au intrat în colecția autorului: trei monede de tip Sadagura din 1771, mai multe din 1773, monede rusești din timpul Ecaterinei a II-a, una - fără an
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]