113,551 matches
-
colecția autorului: trei monede de tip Sadagura din 1771, mai multe din 1773, monede rusești din timpul Ecaterinei a II-a, una - fără an din cupru, și alta din 1770, din argint. Un țechin venețian din aur, datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, i-a fost confiscat autorului, în timpul dictaturii ceaușiste, de către milițianul Furtună, care a afirmat că l-a predat Băncii Naționale. Cântărea în jur de 2 grame. Monezile enumerate, alături de alte categorii de dovezi arheologice, sunt mărturii și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se va afla obștea umbrăreșteană, în vremea succesivelor reorganizări administrativ-teritoriale din perioada modernă. Am exprimat deja opinia că, la începutul trasării limitelor teritoriale în zonă, făcea parte din comunitatea familială a Umbrăreștilor și satul Torcești, și satul atestat documentar în secolul al XVII-lea sub nume de Boziești (și cu variantele Bozăești, Bozăeni, Bozieni, Buzoesci), situat pe malul de est al rîului Bârlad, față în față, sau cum ziceau consătenii, mal în mal cu Umbrăreștii. Satul respectiv, potrivit unui plan topografic
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
până foarte recent Slobozia. Bozieștii se vor fi desprins din obștea umbrăreșteană într-o fază de avansată disoluție a devălmășiei absolute, după ce anterior se rupsese din obște comunitatea Torceștilor. Bozieștii, ca și Torceștii, a devenit stăpânire boierească cu mult înainte de secolul al XVII-lea, când este atestat ca atare, adică stăpânire boierească. Există câteva date, ce reprezintă argumente demne de invocat, pentru a demonstra aserțiunea privitoare la includerea ab initio a Bozieștilor în vechiul hotar al obștii umbrăreștene, cum ar fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Crăciun Cioașcă până în Sirețelul muntenesc”, Bârlovița și moara lui Cioașcă identificându-se și localizându-se pe hotarul sudic al Umbrăreștilor, după cum aflăm din alte surse documentare scrise și orale. Acesta este perimetrul străbătut de hotarele umbrăreștene în ceea ce privește teritoriul pe care secole de-a rândul au viețuit oamenii comunităților familiale și sătești din zona aflată în discuție. Ei au practicat, desigur, forma de viață definită prin conceptul continuitate mobilă, formă surprinsă cu intuiție sigură și acuitate de către cercetătorii perioadei medievale timpurii, Mircea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ușor aici elementul de fabulație). Mai credem că nu se are în vedere goana continuă a unui călăreț, ci mersul firesc, inclusiv necesarele opriri. Astfel reconstituite, hotarele umbrăreștene prezintă interes științific prin aceea că probează aserțiunea lui Costache Conachi din secolul trecut, când definea „însorărirea între două sau mai multe moșii ca o legiuire pe care s-au întemeiat pururea judecățile în Moldova, în lipsă de scrisori vechi” și ca dovadă de „stăpânire învechită și pacinică”, nefiind moșie dată din „locuri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
al obștii Umbrăreștilor, și ceea ce vom face, în continuare, discutând despre faze de existență prelungită a devălmășiei din respectiva obște sătească. 4. Devălmășia, ca entitate în timp Devălmășia a fost forma cea mai durabilă de organizare social-economică a oamenilor pe parcursul secolelor, formă ce a izvorât din îmbinarea intereselor și nevoilor individuale cu cele obștești, satisfăcând, în bună măsură, și partea, și întregul social. Atât prin unele realități străvechi ajunse până la noi, cât și cu ajutorul numeroaselor mențiuni documentare, se poate dovedi că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sătești. Așa cum am arătat mai înainte, comunitatea Umbrăreștilor a avut la începutul existenței sale o singură vatră, situată la est de biserica satului actual Siliștea, urmele arheologice de aici prezentînd indicii sigure de locuire ce a durat neîntrerupt timp de secole. De pe vatra aceasta s-a desprins treptat (nu știm precis când a început desprinderea și nici care a fost motivul ei) o colectivitate de oameni, care și-au alcătuit locuințele în grupuri, prin poienile din pădurea aflată pe malurile Bârladului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care să rezulte cum, când și din ce motive concrete au ieșit din devălmășia absolută și au ajuns stăpâniri individuale, exceptând, într-o oarecare măsură, Torceștii. În schimb, pentru cea din urmă se știe că separarea s-a făcut în secolul al XVII-lea și a devenit efectivă, prin act scris, în anul 1704. Așadar, în perimetrul hotarelor descrise mai sus apar două categorii de comunități sătești: Torceștii, Bozieștii, Tămășenii și partea de sus a Umbrăreștilor ca stăpâniri feudale, cu obligații
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
s-au statornicit cu locuințele la apus de Siret, în partea vestică a întinsei moșii strămoșești, întemeind ori contribuind la urzirea noilor așezări cu nume diferite, dar păstrând și denumirea moșiei și obștii lor de origine până destul de târziu, în secolul al XIX-lea, obștea fiind aceea care le asigura dreptul de stăpânire și de folosință moștenit de la înaintașii lor, în special dreptul de folosință devălmașă asupra structurilor aducătoare de venituri de care nu se puteau înstrăina. În acest scop au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acei oameni și acele familii cu părți consistente și cu poziție socială proeminentă în obște, oameni cu atribuții de conducere locală, fără acces la funcțiile mari de stat. Disoluția obștii Umbrăreștilor, a devălmășiei, intră în faza sa maximă la începutul secolului al XIX-lea, ca urmare a puternicilor transformări social-economice, a sporului demografic, cu toate consecințele ce decurg din acest proces transformator. Se înregistrează acum, în restrânsa obște umbrăreșteană ce se păstrase ca atare, un fenomen frecvent menționat în documentele timpului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se face pe malul de est al apei Siretului; -a patra „pe despre apus de Siret”; -iar a cincea și ultima, „la apa Dimaciului, prin dreptul vadului morii Oprii și prin podul lui Dumitru”, repere hotarnice și în mărturii din secolul XVII, regăsite, iată, și în prima parte a secolului al XIX-lea neschimbate. Moșia a fost împărțită pe bătrânii anteriori, 34 la număr, fiecare cu numele său și cu neamurile descendente, eliberându-se pentru fiecare ceată ce se prezintă cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-a patra „pe despre apus de Siret”; -iar a cincea și ultima, „la apa Dimaciului, prin dreptul vadului morii Oprii și prin podul lui Dumitru”, repere hotarnice și în mărturii din secolul XVII, regăsite, iată, și în prima parte a secolului al XIX-lea neschimbate. Moșia a fost împărțită pe bătrânii anteriori, 34 la număr, fiecare cu numele său și cu neamurile descendente, eliberându-se pentru fiecare ceată ce se prezintă cu spița de neam (în scris sau verbal) câte o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aceștia au fost urmași ai bătrânilor de început pe care i-au înlocuit și urmat. Fenomenul poate fi dovedit și cu documente din alte sate. Pe un Oardă îl aflăm cumpărător de moșie la Umbrărești abia în prima parte a secolului al XIX-lea. În consecință, existența reală a bătrânilor, ca persoane fizice, trebuie privită și analizată de la caz la caz, deoarece nu putem exclude cu totul posibilitatea viețuirii reale a multor bătrâni ai satelor noastre, menționați în documente și păstrați
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rămână același pe toate punctele de hotar măsurate. Ar fi fost și greu și nepractic. Prima diviziune în cele 34 părți egale e posibil să fi avut loc, după calculul de 30 de ani între generații, în prima parte a secolului al XVII-lea. Așadar, încă din acel timp, pe partea de moșie rămasă răzeșească, după separarea Torceștilor și a Bozieștilor ca stăpâniri boierești, pe exact jumătate din întregul hotar al Umbrăreștilor, situat între apa Bârladului și a Dimaciului, existau 34
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
livezi, o mare suprafață cu pășune și fâneață, înlesnind creșterea unui apreciabil număr de animale (bucate, în documentele timpului), sursă importantă de venituri și de satisfacere a nevoilor traiului. Pentru datarea primei împărțiri a moșiei satului în prima jumătate din secolul XVII pledează și mențiunea că doi dintre bătrânii umbrăreșteni au, pe lângă numele de botez, și funcția deținută, iuzbașa Dima și iuzbașa Epure. Or, se știe, termenul iuzbașă, asimilat celui de sutaș sau hotnog, comandant al unui steag = corp de oaste
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au, pe lângă numele de botez, și funcția deținută, iuzbașa Dima și iuzbașa Epure. Or, se știe, termenul iuzbașă, asimilat celui de sutaș sau hotnog, comandant al unui steag = corp de oaste cu 100 ostași, se întâlnește în Moldova la începutul secolului al XVII-lea. Ca prezență demografică, de locuitori devălmași, la care putem adăuga și familiile de pe cealaltă jumătate de moșie aservită, ținând seama că unele dintre familiile înstărite și deținătoare de slujbe, fruntașii și privilegiații, aveau pe lângă casele sau pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe acel loc”, adică locul dat/luat în folosință de la stăpânul său de drept, putem aprecia că satul întreg număra la acea vreme în jur de 80 familii, un număr destul de mare pentru timpul respectiv. Împărțirea pe bătrâni de la începutul secolului al XVII-lea nu a reprezentat efectiv și o împărțire pe teren între familii și ieșirea totală din indiviziunea impusă de regulile devălmășiei, ci, așa cum a demonstrat istoricul P. P. Panaitescu în lucrarea sa privitoare la obștea românească, doar „subdiviziuni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
obștească putea fi transformată prin ceea ce ei numesc înbunătățiri, un fel de investiție, de fapt străvechiul principiu de muncă, în stăpânire locurească, fenomen frecvent practicat în perioada Evului Mediu, în cadrul stăpânirilor locurești și pe care, iată, îl regăsim și în secolul al XIX-lea, el fiind un anacronism juridic, ce urma să se respecte în virtutea dreptului cutumiar. Căci, în viziunea celor doi răzeși întreprinzători, stăpânirea de tip devălmaș urma să se bucure de prioritate față de noua formă de stăpânire, proprietatea individuală
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
răzeș fiind, deci, și Sandu Avram și nimic altceva în ochii dregătorilor. Se putea o exprimare mai clară pentru a se surprinde starea de devălmășie a locuitorilor din obștea umbrăreșteană, cel puțin în unele din structurile sale teritoriale în plin secol al XIX-lea ? Iată surse documentare, pe care se sprijină afirmația, potrivit căreia devălmășia din satele noastre nu a fost un fenomen social-economic efemer și pasager, impus de cineva cu forța, cum a fost colectivizarea, ci un mod de existență
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fost sistematic și amănuțit cercetată și studiată, în timp ce obștea umbrăreșteană este foarte puțin cunoscută, urmare a lipsei de investigații la vremea potrivită, adică atunci când multe vestigii ale devălmășiei puteau fi surprinse „pe viu”. Acțiunea era încă posibilă până către sfârșitul secolului trecut și chiar la începutul secolului al XX-lea. Ne mulțumim acum să relevăm doar ceea ce puținele documente, sărace și schematice în informații, ne oferă. Dar și așa se poate înțelege și percepe tenacitatea cu care cea mai mare parte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
studiată, în timp ce obștea umbrăreșteană este foarte puțin cunoscută, urmare a lipsei de investigații la vremea potrivită, adică atunci când multe vestigii ale devălmășiei puteau fi surprinse „pe viu”. Acțiunea era încă posibilă până către sfârșitul secolului trecut și chiar la începutul secolului al XX-lea. Ne mulțumim acum să relevăm doar ceea ce puținele documente, sărace și schematice în informații, ne oferă. Dar și așa se poate înțelege și percepe tenacitatea cu care cea mai mare parte a țăranilor răzeși își apărau și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
tot pentru abuzuri prin care urmărea să spolieze cu viclenie pe țăranii de aici de drepturile și libertățile lor seculare. Dar ceea ce trebuia să se întâmple în mod inexorabil s-a produs. Căci sporul populației din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, implicit micșorarea continuă a părților de moșie și a veniturilor, pe de o parte, și creșterea vertiginoasă a dărilor către stat, județ, comună și a altor obligații, pe de altă parte, i-au determinat pe locuitorii răzeși
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și mai târziu decât: 1- sate puse sub administrația ocoalelor domnești; 2- sate încredințate boierilor, indiferent dacă boierii sunt pani sau simpli slugi, puse sub administrația ținuturilor; 3- sate mănăstirești sau episcopale și; 4 - slobozii, numai mănăstirești, la început, în secolul al XIV-lea și abia mai târziu și boierești, către sfârșitul celui de-al XVI-lea și în secolele următoare”. Autorul citat nu acceptă existența satelor libere, de genul celor considerate ca atare de către alții, și scrie: „Așezări omenești în afară de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pani sau simpli slugi, puse sub administrația ținuturilor; 3- sate mănăstirești sau episcopale și; 4 - slobozii, numai mănăstirești, la început, în secolul al XIV-lea și abia mai târziu și boierești, către sfârșitul celui de-al XVI-lea și în secolele următoare”. Autorul citat nu acceptă existența satelor libere, de genul celor considerate ca atare de către alții, și scrie: „Așezări omenești în afară de această împărțire administrativă nu există. Mult trâmbițatele obști teritoriale libere considerate ca locuite de răzeși, așa cum li s-a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care îl fac, moșia lor „Torceștii cu toate siliștile ei, Țiganeii, Sineștii, și Agapii”. Prin urmare, locul numit Agapie, după numele stăpânului de dinainte de 1448 ori al întemeietorului mănăstirii, „o chinovie”, apreciază istoricul gălățean Paul Păltânea, a aparținut timp de secole familiilor ce s-au perindat la stăpânirea Torceștilor, nume de care se leagă toate fragmentele documentare reproduse. Cum satul Torcești, atât cel propriu-zis, cât și Slobozia-Torcești despre care am mai vorbit, se află actualmente, ca și în străvechime, pe teritoriul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]