15,499 matches
-
a raporturilor dintre om și mașină din unghiuri originale. Obiectele cele mai comune pot fi totodată, într-un univers ultraliberal, lipsite de "reflexe umane". În Ubik, ușa frigiderului lui Joe Chip refuză să se deschidă dacă nu o plătește. Ea amenință că-l dă în judecată dacă o deschide cu forța. Nu este vorba aici de un robot cu formă antropomorfă (un robot asimovian), ci de un obiect furios, ceea ce schimbă perspectiva. Într-adevăr, acum obiectul își arogă statutul de subiect
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
„Civilizația umană este amenințată din exterior de barbaria violenței și din interior de barbaria uitării.” R. Rieman Cuvânt înainte Trăim într-o lume anomică și debusolată, în care violența proliferează malign, primejduindu-i integritatea. De aceea, orice carte centrată pe un asemenea subiect se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
majore asupra victimei, dar există și aspecte adiacente, particulare, care sunt specifice unor situații de violență și sunt absente în alte circumstanțe caracteristice violenței. în ceea ce privește agresorul, în afară de intenție, definiția violenței ia în calcul forța fizică sau puterea cu care acesta amenință sau atacă victima. Accesul agresorului la victimă, așa cum se petrece în cazul violenței în familie, ar fi un element de luat în considerare în definirea violenței, căci, fără nici o îndoială, accesul la victimă sporește gradul de pericol și de traumă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nebunie”și trecea în grijă și sarcina psihiatriei. Discursul lui Ceaușescu din 1968, de la deschiderea anului universitar, este relevant în acest sens: ” există oare unii care mai pot crede că în România de astăzi ar mai fi forțe capabile să amenințe sistemul socialist? Eu cred că nu mai există. Nici țăranii colectiviști, nici muncitorii, nici intelectualii, nimeni nu-și mai poate permite să se îndoiască de soliditatea și forța socialismului. Bineînțeles, mai există nebunii, și nebuni sunt peste tot în lume
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
condițiilor de viață curentă din perioada comunistă face impresia unei liste lungi de factori de risc afectând majoritatea populației. Adversitățile vieții curente din acel timp, acționând simultan, de durată, pot fi calificate ca traumatice (Nutt, Davidson, Zohar, 2000), căci ele amenințau viața, integritatea fizică a individului, precum și a persoanelor semnificative cum ar fi părinții, copiii, și puteau declanșa răspunsuri de frică, neputință sau chiar oroare. Putem spune că societatea românească în perioada comunismului, în marea ei majoritate, era expusă unor condiții
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
înjunghiere, arsuri sau chiar împușcare. Există femei care au fost victime ale unor parteneri agresivi și care relatează despre violuri cu obiecte sau cu diverse părți ale corpului. Aceste suferințe fizice sunt acompaniate constant de cele psihologice, căci victimele sunt amenințate, manipulate, private adesea de resurse economice sau de relații cu alte persoane care ar putea să le vină în ajutor. Agresorul impune victimei izolare socială, chiar și față de alți membri ai familiei, pentru ca aceștia să nu afle suferințele care îi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de alcool, droguri, fumatul, experiențele sexuale precoce, atacarea altor persoane, precum și alte devianțe comportamentale sunt considerate în strânsă legătură cu scăderea autocontrolului. Perspectiva teoriei atașamentului aduce explicații diferite asupra cauzelor comportamentelor violente ale partenerului, accentuând sentimentul acestuia că relația este amenințată de comportamentul celuilalt sau că pierde controlul asupra disponibilității celuilalt în relație. Acest sentiment de indisponibilitate a partenerului poate fi generat de: „indisponibilitatea fizică a partenerului, amenințări ale partenerului de a dizolva relația, implicarea partenerului într-o altă relație (sexuală
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sau că pierde controlul asupra disponibilității celuilalt în relație. Acest sentiment de indisponibilitate a partenerului poate fi generat de: „indisponibilitatea fizică a partenerului, amenințări ale partenerului de a dizolva relația, implicarea partenerului într-o altă relație (sexuală sau platonică) ce amenință unicitatea și legăturile strânse ale relației cu partenerul, distanțarea emoțională în relație cu partenerul și dobândirea unei puteri mai mari în relație, ceea ce-l face mai puțin dependent și legat de celălalt în relație”(Mayseless, 1991, p. 22). Când partenerul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
arhicunoscută a negării de către agresor a severității injuriilor produse victimei (Makepeace, 1986). Negarea și minciuna sunt mecanisme defensive și intră în funcție pentru a proteja agresorul de iminența pedepsei și poate și pentru a salva imaginea de sine a agresorului, amenințată de oprobiul celorlalți. Pe de altă parte, această evitare a confruntării cu realitatea a agresorului se conjugă adesea cu compasiunea sau simpatia victimei față de agresor sau cu spaima acesteia de consecințele ce vor apărea în viața ei din cauza penalizării agresorului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în timp ce copiii se înspăimântă! Simțul umorului copilului este altul decât al adultului, este în acord cu nivelul lor de dezvoltare cognitivă. Spaima și nesiguranța care o induc părinții folosind amenințările îl fac pe copil, pentru moment, „cuminte”. Mama care a amenințat (sau educatoarea, sau învățătoarea etc.) nu știe însă prețul emoțional pe care îl plătește copilul. Amenințările pot fi și prin gesturi. Atunci când cuprins de furie adultul nu-l lovește pe copil, dar lovește în obiecte, în pereți, în masă, trântește
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
orice vrea, imediat, și incapacitatea lui de a veni în întâmpinarea dorințelor și a intențiilor altor copii. La adolescență, incapabil de a accepta frustrări legate de imposibilitatea părinților de a-i pune la dispoziție tot ceea ce își dorește, ajunge să amenințe cu suicidul. 1. Raport alternativ întocmit de FONPC. Toate situațiile în care copilul trăiește sentimente de umilință, spaimă și frică, neliniște, amenințare, confuzie, gelozie și lipsă de valoare, sentimentul că nu e iubit, batjocorire sau marginalizare, sunt situații de abuz
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un nou incident de abuz în scopul de a colecta dovezi care să-l incrimineze pe agresor. Copiii nu povestesc ușor despre abuzul căruia îi cad victime, fie pentru că nu au cuvinte, fie că le este rușine sau că sunt amenințați de agresor pentru a păstra secretul. Chiar dacă îndrăznesc să o facă, ei sunt în general întâmpinați cu neîncredere și discreditați de către ceilalți adulți. Dacă în general, a cere copilului să păstreze în secret situațiile în care s-a simțit în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lume cu scopul de a evita separarea cuplului. O mamă, părăsită de soț, reproșează fiicei adolescente că nu a intervenit pentru a-l convinge pe tată să nu plece, să rămână cu ele. Ea spune: „ar fi putut să-l amenințe că se sinucide și atunci în mod sigur el nu pleca!”. Parentificarea e o formă mai subtilă de exploatare a copilului de către părinți. Exploatarea copilului poate lua însă forme severe, modificând și îngustând șansele de dezvoltare ale copilului. Legea 272
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fond reprezintă substitutele simbolice ale figurilor parentale). Deși adeseori sunt dotați cu o inteligență superior calibrată și au dobândit o consistentă formație profesională, nu tind spre performanțe înalte, complăcându-se în apele călduțe ale mediocrității. Mai apoi, mulți dintre cei amenințați cu avortul manifestă o atracție particulară față de activități (profesii) temerare, cu un mare coeficient de risc. Această caracteristică nu trebuie să ne surprindă din moment ce plăcerile respective evocă esența dulce-amară a traumei lor prenatale: dulce, pentru că angajarea în asemenea activități, prin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
manifestări de tipul stresului posttraumatic sau al unei varietăți de manifestări psihopatologice, de tipul depresiei severe, a alcoolismului, a comportamentelor dependente în general, a unei proaste dispoziții permanente (Dohrenwend, 2000). Confruntată cu evenimente ce-i dau sentimentul pericolului acut, care amenință viața proprie sau a celor dragi, apropiați, persoana rezilientă face față fără ca ulterior dezvoltarea ei să fie frânată sau chiar stopată de evenimentul advers și fără a-și pierde bucuria de viață. Ceea ce se schimbă la persoană ca urmare a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și a funcționării umane este determinat de reziliența persoanei, precum și de modul lor de manifestare privind cumularea, durata și profunzimea manifestării lor. 3.5.8. Adversitate și stres, intervenții terapeutice Termenul adversitate se aplică „condițiilor de mediu care interferează sau amenință realizarea sarcinilor de dezvoltare corespunzătoare vârstei”(Ionescu, 2010, p. 276). Adversitățile se recunosc prin stresul pe care îl induc victimelor. Adversitățile sunt factori și condiții externe la confluență cu vulnerabilitatea individului. Conceptul de stres a fost introdus în fiziologie de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
factorii stresori Persoana a fost expusă unui eveniment traumatic având următoarele caracteristici: 1. persoana a trăit, a fost martoră sau s-a confruntat în vreun fel cu un eveniment sau evenimente care i-au pus în pericol sau i-au amenințat viața sau care erau periculoase, cu un potențial mare de a produce injurii serioase sau care-i amenințau integritatea fizică a persoanei sau a altora. 2. Răspunsul persoanei la situație a fost de teamă intensă, neputință, oroare. în cazul copiilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
martoră sau s-a confruntat în vreun fel cu un eveniment sau evenimente care i-au pus în pericol sau i-au amenințat viața sau care erau periculoase, cu un potențial mare de a produce injurii serioase sau care-i amenințau integritatea fizică a persoanei sau a altora. 2. Răspunsul persoanei la situație a fost de teamă intensă, neputință, oroare. în cazul copiilor se poate manifesta printr-un comportament agitat, dezorganizat. Criteriu B: amintiri intruzive Evenimentul traumatic este retrăit cu persistență
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să se confunde în masă, individul este genial. Această opțiune îl va face pe Heliade Rădulescu să respingă orice definire a creativității colective pe baza unei noțiuni a "poporului". Așa cum subliniază în câteva împrejutări, unificarea societății într-o singură voință amenință latențele creatoare: criticul le va reproșa contemporanilor săi că prin gesturile lor de omogenizare pun în pericol existența "inteligențelor" și a "capacităților"55. Să privim alegerea "multitudinii" și din unghiul poeticii. În acel moment de început al culturii române există
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
plătește prin neliniștea trăită în fața puzderiei de obiecte. Și dacă sentimentele din gama negativă revin constant în exprimarea admirației în regimul monumentalității, asta se datorează acestui strâns atașament obiectual, care implică stupoarea în fața materiei și a haosului ei: uitarea care amenință vestigiile, amestecul pieselor disparate, imensitatea teritoriului parcurs de culegător, distrugerea iminentă a oricărui fragment de materie vorbesc neîncetat despre condiția periculoasă a acestui univers. În acest sens, al riscului, Benjamin spunea despre colecționar că "are relația cea mai profundă pe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de "aură", universul arheologiei se diferențiază net de cel al istoriei, atât prin reprezentarea trecutului, cât și prin obiectele sale. Pentru că privește ceea ce rămâne intact dintr-o prezență, ea vizează realitățile care subzistă ca fapt al vieții actuale: forme precare amenințate de pierdere și care continuă să trăiască - aproape împotriva șanselor - într-un prezent. Această interpretare a arheologiei se bazează pe posibilitatea contactului cu vestigiile și pe existența lor tangibilă în lumea noastră. Prezența lor marchează viețuirea lor, ca și cum, prin simpla
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
perisabile ale ființei: "Tot ce este prea frumos are scurtă epohă: buchetul de iasomie de la sânul vostru nu vede două baluri, femeia n-are două epoce. Toți aveți dreptate și nimini nu e vinovat - e timpul vinovat"88. Acest real amenințat de pierdere se conține integral în suprafețe și se ilustrează printr-o veritabilă ontologie a aparenței, care evocă "prezența" prin jocul luminilor, al nuanțelor și al pliurilor: "mătasea cea lucie și gaza cea ușoară a veșmintelor se lăsa impulsiei și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
formele nebuniilor sau ale plăcerilor". E foarte semnificativ faptul că miza acestei imaginații centrate pe prezență e înțelegerea unei caracteristici a timpului modern. Bolliac urmărește să se poziționeze în raport cu o anume viteză, o capacitate de a expune și de a amenința aparențele, o sensibilitate pentru stările tranzitorii care sunt caracteristice modernității. E aceași percepție care, într-o altă lume, avea să stimuleze reflecția lui Baudelaire în marginea fotografiei sau mai târziu, pe aceea a lui Walter Benjamin asupra "pasajelor" urbane. Măcar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nimic"93. Or, Bolliac ridică mizele discuției și încearcă să plaseze acest reproș foarte specific într-o noțiune teoretică a literaturii afectate de timp. În acest sens invocă epopeile naționale, pe care le vede ca imaginea prin excelență a operei amenințate de pierdere: în aceste corpusuri fragmentare trecerea timpului se răsfrânge dublu, prin alterarea integrității materiale și prin obscurizarea intențiilor. Poezia lui Bolliac e inegală, așadar, pentru că ceva din energia care a emanat-o s-a pierdut: versurile indiferente sunt cele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pentru că ceva din energia care a emanat-o s-a pierdut: versurile indiferente sunt cele care atestă perisabilitatea textului, fragilitatea sa, risipirea inerentă a investiției originare. Poezia nu e un act fericit al expresiei, ci o formă de viață incompletă, amenințată în permanență de pierdere, care ajunge la noi doar după ce a traversat catastrofa întâlnirii cu limbajul comun: "toată fapta ce-mi scapă mie din mână, toată ideea ce am voit să pui într-însa, mă întristează, mă mâhnește și adâncează
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]