24,313 matches
-
fizică suferind modificări în funcție de imaginea pe care indivizii o au. Practic, planul simbolic metamorfozează planul fizic, prin puterea extraordinară pe care o exercită asupra minții și proceselor cognitive, a imaginii de sine și a felului cum este privită lumea exterioară. Amenințarea este denumită în literatura de specialitate drept pericolul stereotipizării, pe care Beate Seibt și Jens Föster îl explică prin faptul că performanța subiecților în cadrul unor experimente este semnificativ redusă în cazul în care sunt enunțate, și implicit activate, stereotipuri negative
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
istoriei și au creat la rândul lor istorie prin felul cum au dat semnificație diferitelor obiecte. Atunci când se referă la expansiunea imperialistă, identitatea și alteritatea sunt definite în primul rând în termeni ca rasă și etnie. Atunci când se referă la amenințarea teritoriilor și schimbarea sistemelor guvernamentale, sunt definite ca naționalitate (...) Cu alte cuvinte, identitatea și alteritatea aparțin unor situații istorice concrete (...) Simplul fapt că aceste concepte au un trecut al lor evidențiază că ele sunt construcții mai degrabă decât categorii ontologice
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
apelează și la continuitatea neîntreruptă între primul și ultimul stadiu al dezvoltării a ceea ce socotim a fi același individ. Un asemenea criteriu domină în cazurile în care creșterea, îmbătrânirea operează ca factori de deosebire și, în consecință, de diversitate numerică. Amenințarea pe care o reprezintă timpul pentru identitate nu poate fi complet înlăturată decât dacă la baza similitudinii și a continuității neîntrerupte a schimbării putem pune un principiu al permanenței în timp: de pildă, structura invariabilă a unui aparat căruia între
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
eșec. și l asumă, pe nedrept, adâncindu-se în suferință, în zvârcoliri, în greșeli repetate, zdrobindu și liniștea și Văvârșind multe greșeli. Nu ascultă nici de sfatul lui Bogdan (un bun prieten al lui Vlad), nici de vrăjitoare, nici de amenințări, de nimeni și de nimic. Ea coboară-n infernul sinelui, prăbușindu-se. De ce dorește totuși să devină „mâna care să șteargă lacrima” unui necunoscut? Prin natura sa originară, ființa Sământeană SĂFătuiește pentru că este păFătoasă. Invocă și Divinitatea, dar si puterile
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de se potolește, acele urlete, acele țipete ale vînzătorilor de zarzavaturi, fructe, apă, boarfe, mături, nisip. Aceste scrîșnete de căruțe care se ciocnesc, se agață între ele pe străduțele strîmte, se încîlcesc și se fac grămezi, de unde se aud înjurături, amenințări și lovituri de bici. Și această mizerie, acest noroi care mustește peste tot de cum dă ploaia, făcînd caldarîmurile alunecoase, adevărate capcane ale morții. Și gunoaiele care putrezesc prin canale și pe la colțuri, mirosul de putrezicine și de urină pe care
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Interpretarea lui Alain Touraine asupra acestor reacții de rezistență identitară este foarte relevantă "Această apărare a unei tradiții culturale este cât se poate de departe de afirmarea unei identități care altfel nu s-ar defini decât prin opoziția față de o amenințare străină și prin fidelitatea față de o ordine socială. O astfel de afirmare se regăsește mai adesea la dominați decât la dominanți, aceștia (dominanții, n.n.) tinzând mai degrabă să se identifice cu universalul. Cei care se simt amenințați, care au eșuat
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
nu avea efectele pozitive așteptate forțele pieței nu produc în mod necesar efecte pozitive și descentralizarea nu conduce în mod necesar la mai multă autonomie locală. În alt plan, globalizarea antrenează riscurile dominării culturale și tehnologice care pot constitui o amenințare la adresa identităților locale. Descentralizarea și autonomia locală pot fi răspunsuri pozitive pentru ocrotirea identității și culturii locale, însă trebuie cercetat în ce măsură controlul local al educației va accentua fracturile sociale, va genera alte tipuri de inegalități datorită resurselor distribuite inegal sau
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
pentru a avea de-a face cu schimbarea tehnologică constantă. Universul prezent al schimbării tehnologice rapide creează anxietate publică și șomaj. În locul celebrării schimbării tehnologice, susține Carta Albă, "opinia publică percepe adeseori aventura științifică și progresul tehnologic ca pe o amenințare" (European Commission, 1996 25). Documentul a afirmat că, într-o societate educațională în care populația este angajată constant în învățarea despre noile tehnologii, va fi mai puțină anxietate și insecuritate. În plus, muncitorii vor fi constant angajați în învățarea de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de șanse, vor cea mai bună educație pentru proprii copii și fac alegerile în consecință. Așa se explică și faptul că, reformele pentru promovarea egalității educaționale prin egalizarea fondurilor au intrat rapid în declin, fiind percepute ca un fel de amenințare la adresa controlului local al fondurilor școlare. Pe de altă parte, o serie de analize referitoare la sistemul american pun sub semnul întrebării premisa că școala ar trebui să contracareze în totalitate efectele trecutului familial și sărăciei, precum și capacitatea sa reală
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
vor fi un factor în viitoarea depresiune a pieței meseriei de profesor. De asemenea, în condițiile în care casa devine un loc de educație în așa fel încât fiecare casă să fie o "școală în miniatură", ea va deveni o amenințare la sistemul școlar ca loc fizic în care învățarea este controlată și sancționată oficial. Dincolo de orice încercare de a surprinde atitudini și manifestări tipice, cei mai mulți cercetători constată un etnocentrism al cadrelor didactice, care nu acceptă punerea în discuție și negocierea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
susținută de profesorii preparandiei în jurul clerului (Preparandia a fost prima școală pedagogică românească, înființată în 1812). Deoarece Aradul nu putea oferi un teren benefic pentru acțiunile revoluționarilor români, episcopul Gherasim Rațiu și-a mutat reședința la Cuvin după mai multe amenințări la adresa conducătorilor mișcării revoluționare din Arad. Acest fapt a însemnat că satul Cuvin a devenit centrul de acțiune revoluționară a românilor din Crișana. Între anii 1848 și 1866 Imperiul austriac a trebuit să mențină pacea între populația maghiară și cea
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
km de fânâna „Cânepiște”. Ioan Drecin menționează că ruinele cetății erau vizibile în anul 1970. Cetatea a fost construită sub Imperiul austriac, la începutul secolului al XVIII-lea de către Leopold I. Deși au suferit multe înfrângeri, turcii încă reprezentau o amenințare pentru Imperiul austriac. De aceea, Leopold I a organizat o graniță militară peste ținutul Mureșului superior. De-a lungul acestei granițe a construit cetăți cu scopul de a supraveghea trupele turcești și la nevoie să avertizeze. Apărarea acestor cetăți era
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
a răsfrânt asupra bisericii din Cuvin prin confiscarea locașului de cult de către stat între anii 1941-1943. Acest lucru este menționat și în istoricul relatat la deschiderea clădirii bisericii după renovarea din anul 1999. Un alt mod de persecutare a fost amenințarea credincioșilor cu deportarea în Transnistria la Bug, împreună cu țigani și evrei. Prin această metodă se dorea alungarea „sectanților” de pe teritoriul României întrucât era de cunoscut faptul că acel teritoriu dintre Republica Moldova și Ucraina nu ar fi aparținut niciodată României. O
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
mod spiritual la dezvoltarea bisericii. În contextul “reglementării” s-a menționat de faptul că a produs tulburare în biserica baptistă din Cuvin. Diaconul Gheorghe Gaga a luptat într-un mod agresiv (anunț în plen în biserică de mai multe ori, amenințarea cu denunțare la primărie) pentru ca biserica să se supună reglementării. După aceste frământări a fost nevoie ca frații de la Comunitatea de Timișoara să se implice în aceste probleme. În acea perioadă Comunitatea de Arad a fost desființată, de aceea Comunitatea
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
acțiune și a independenței. Supraprotejarea duce de asemenea la crearea unei imagini despre sine falsă, care nu are nici o legătură cu posibilitățile reale ale copilului. De aici apar atitudinile de supra sau sub evaluare a propriilor posibilități. Severitatea excesivă și amenințările privează copilul de bucuriile vârstei și induc apatie, oboseală cronică și indiferență, ca urmare a epuizării resurselor energetice. De asemenea, neexercitarea niciunui control asupra copilului duce la influențe nefaste din partea anturajului. Astfel de copii au libertate deplină în organizarea programului
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
sunt de foști deținuți politic. Așa cum am mai spus, eu pe deținuții politic nu-i judec, pentru că, din fericire pentru mine, nu am fost în situația lor și habar nu am cum aș fi reacționat la tortură ori numai la amenințarea cu tortura! Dorin Popa: Eugen Uricaru nu a fost deținut politic, ci președintele Uniunii Scriitorilor, după Mircea Dinescu și Laurențiu Ulici. Vizibilitatea lui ca scriitor nu a crescut datorită funcției deținute, în mod ilegitim, pe baza unei declarații de necolaborare
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
enorm potul: și-au cumpărat "presa"? Liviu Antonesei: Cine știe? Poate că Scrisoarea... CTP-ului, demisia Corinei Dragotescu, alte gesturi pe care le simt în aer vor mișca opinia publică și vor obliga presa să devină ceva mai corectă sub amenințarea scăderii tirajelor și a audiomatului. Media publice, TVR și Radio România au devenit tot mai credibile și mai profesioniste și vor face, chiar involuntar, presiuni asupra celor private. Eu nu mă mai uit la știri decât la TVR la care
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
drumului și face chipul și gândul cel curat, și tăiat împrejur al purtării evlavioase netăiat împrejur și întinat. Când deci se oprește, vede îndată prin conștiință, rațiunea mustrătoare, ca pe un înger, amenințând-o cu moartea și mărturisind că pricina amenințării este oprirea pe calea virtuții, oprire care face gândul netăiat împrejur”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie. footnote>. Pe drumul virtuții, Hristos este lângă fiecare nevoitor, și fiind lângă fiecare, suferă cu fiecare, pe măsura suferinței fiecăruia. În viziunea
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
cu dușmanii săi (hostes)! Ce să facă bietul poet dacă și apropiații îl abandonează? Nu mai există ancoră care să-i țină în loc nava. Se gândește atunci să se refugieze personal la altarul sacru al împăratului (poate un fel de amenințare cu scop de șantaj), căruia îi aduce elogii pentru moderație și clemență. Ar merge bucuros de la Tomis în oricare alt loc din lume, până și în Styx; mai mult, s-ar resemna să fie ars de flăcările devoratoare ale Etnei
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
putea să nu aibă consecințe de lungă durată asupra raporturilor care-l legau pe Paulus de împărat. Dacă nu este posibilă iertarea, Ovidiu s-ar mulțumi și cu un schimb al locului de relegare. Insistențele devin din ce în ce mai presante 409, alternând amenințările mai mult sau mai puțin voalate cu cele mai umile implorări. Paulus trebuie să fi pledat cu fervoare cauza disperată a poetului, dacă la un moment dat, inima lui Augustus dădea semne că va ceda și că îl va rechema
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
explică de ce Augustus însuși era înclinat să-i favorizeze pe homines novi, cum am arătat la timpul potrivit, ducând la îndepărtarea nobilimii de viță veche și cu blazon, care s-a străduit să reintre în cercurile înalte prin lingușiri și amenințări. Unul dintre acești homines novi trebuie să fi fost Horațiu, care se lăuda că se trage dintr-un libert; un altul este M. Vipsanio Agrippa, cu care Augustus și-a împărțit puterea, coleg de Imperiu, și pe care tot el
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
pe care le formulam conțin cuvinte, dar acestea sunt însoțite, susținute și de componentă nonverbală (postura, mimica, intonație etc.) care indică modul în care trebuie înțeles sau interpretat mesajul în contextul relației: că o sugestie, un ordin, o glumă, o amenințare etc. Pe atare baza, în comunicare este nevoie să înțelegem conținutul mesajului, dar și să interpretăm manieră în care acesta este prezentat (pentru intenții, subînțelesuri: surâs, gest al mâinii etc.). Este ceea ce numim partea "meta" a mesajului, respectiv modul de
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
O combinație care ar putea părea nefirească este cea dintre fericire și frica; autorii exemplifică această prin situația în care ne-am eliberat de o sarcină/obligație, care ne-a provocat starea de frică. Unor oameni, frica le face plăcere: amenințarea produsă de un pericol la care expun voluntar îi încântă pur și simplu. Este cazul soldaților, al alpiniștilor, al piloților de curse etc. Mulți oameni trăiesc cu mare plăcere experiență pseudo-fricii, pe care o oferă rotirea într-un carusel din
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Unele cupluri pot trăi bucuria intimității și a pasiunii sexuale, doar dacă urmează un patern repetat de confruntare aproape, sau chiar violență. De menționat și categoria oamenilor care pot trăi starea de bucurie, doar pentru că a trecut furia, sau daca amenințarea/obstacolul a fost îndepărtat, ca urmare a exprimării stării de furie. În fine, există persoane care, pentru faptul de a nu-și fi putut controla furia într-o situație sau alta, devin de-a dreptul supărate, rușinate, sau chiar dezgustate
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
un reflex de impunere și menținere a unor tipare comportamentale diferențiate în funcție de sex, într-o lume în care există un vechi istoric de mediatizare a virtuților falocratice. Diminuarea potenței rămâne considerată ca un anunț al bătrâneții și, în consecință, o amenințare pentru prestigiul social. Infidelitatea. La întrebarea legată de numărul partenerilor pe care i-au avut de-a lungul vieții, nu am găsit nicio femeie care să răspundă ,,nu mai țin minte", ,,nenumărați", ,,mulți" așa cum au afirmat 25% din bărbați. De
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]