11,500 matches
-
în CIV. j) Rezervor Se verifică a) Modificare neautorizată a unității de comandă │ │ X Se vor face verificări și │corespunzător. c) Întărituri podea fisurate, deformate sau corodate │ │ X 6.2.6.│Alte scaune (inclusiv scaun │Inspecție vizuală 6.2.9.│Apărători de noroi, aripi, │Inspecție vizuală 7.1. Centuri de siguranță/catarame și sisteme de reținere a) Cu termen de valabilitate expirat sau lipsește │ │ X a) Incomplete/lipsă │ X b) Nu corespunde reglementărilor. │ X 7.6.│Cale de roată (dacă sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189410_a_190739]
-
militare, în creșterea vigilenței, pentru întărirea combativității și ridicarea capacității de luptă a Unităților și Formațiunilor Ministerului de Interne. Trăiască 23 August, marea sărbătoare națională a poporului român! Trăiască soldații, matrozii, sergenții, ofițerii și generalii Unităților și Formațiunilor M.A.I. apărători de nădejde ai Patriei noastre! Trăiască și înflorească scumpa noastră Patrie, Republica Populară Română! Trăiască Partidul Muncitoresc Român, forța conducătoare și îndrumătoare a poporului muncitor, inspiratorul și organizatorul victoriilor noastre! Trăiască Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român și Guvernul Republicii
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a ordinelor și dispozițiilor de muncă ale conducerii Departamentului Securității Statului. Aceste trăsături moral-politice ale ofițerilor din Direcția de securitate și gardă își au izvorul în: -înalta conștiință și răspundere politică față de cauza partidului și poporului, mândria de a fi apărătorul celor mai reprezentative valori ale societății noastre socialiste; -dragostea și devotamentul față de patrie, partid și popor, credința în cauza socialismului și a victoriei ei; -ura neîmpăcată față de toți cei care ar încerca să atenteze la aceste valori politice și sociale
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
apostolat public al binerânduielii omului în istoria lui, și înțelegerea modernității teatrului ca apostazie față de comunicarea publică. În disputa de acum mai bine de cincisprezece ani, dintre noua direcție a Teatrului Național din București, orientată spre experiment și "risc", și apărătorii tradiției celei vechi, de realism, divertisment și melodramă, omul acesta a cărui gândire dislocă continuu locul comun demonstrează briant că cele două poziții pot coabita cultura teatrului. Dar tocmai acesta este locul comun pe care îl dislocă: te legitimezi fals
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Alexa Visarion) angajarea actorilor și a sălii era absolută. Acesta e cred spectacolul cel mai puternic al stagiunii, manifestul uman cel mai categoric, sau, mai exact, cel la care am reacționat cel mai adânc. Dintre noi se ridică acuzatorii și apărătorii, ei ne continuă pe scenă viața. Teatrul politic eficace este cel care discută existența reală a unui public, de aceea răsună atât de diferit de la țară la țară. Nu condiția umană o comentează el, ci raporturile cu o societate, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dintr-o dată... Ras cu totul... Un adevărat delict împotriva unei instituții și a unui artist. M-am adresat președintelui Emil Constantinescu nu pentru a cere repunerea în drepturi și nici măcar pentru a renaște teatrul, ci din respect pentru domnia sa, un apărător al valorii și demnității. Nimic... Până acum... Nimic. In timp ce luptăm pentru democrație, în timp ce ne vrem luminați, democrația e confundată cu avantaje și prea puțini știu că ea reprezintă mai multe responsabilități. Interviu realizat de Irina COROIU 1997 Visez
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
domnia dreptului și realizarea justiției; gradul de dezvoltare a societății, nivelul de civilizație și de cultură, statul de drept în ultimă analiză, sunt în mod necesar determinate de criteriul legalității și al legitimității. "Acolo unde încetează vigoarea legilor și autoritatea apărătorilor ei nu poate exista nici libertate și nici siguranță pentru nimeni" (W. Shakespeare). Ordinea de drept și gradul de realizare a justiției indică nivelul de dezvoltare a societății, constituie barometrul evoluției omenirii și elemente esențiale ale calității vieții ființei umane
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Europene și chiar a popoarelor lor că procesul complex și profund al integrării, conceput de Constituția Europeană, ar fi de natură a le "periclita" nu numai suveranitatea, dar și identitatea națională. De altfel, chiar și unii dintre cei mai vehemenți apărători ai Uniunii Europene 33 și ai procesului de pretinsă constituționalizare a dreptului european ajung la o concluzie sceptică, afirmând că "indiferent cât de strânsă va fi Uniunea, ea va rămâne una formată din persoane distincte, cu identități politice distincte și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
copiilor lor" (Motru, 1996:68). Ea e slabă în timp de pace și se întărește în momentele de cumpănă. Ea poate fi mai largă decât cea de limbă și origine, putând coincide cu a altor popoare (de exemplu, misiunea de apărători ai creștinătății a popoarelor de la marginea Europei), și e amprentată de raționalitate. Cele trei tipuri de conștiință de care vorbește Motru ne amintesc de cele trei tipuri de orientări valorice de care se vorbește astăzi (vezi Inglehart, 1997). Dacă am
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a mai cerut scuze nici măcar în familie pentru gogoriță, chestiunea rămîne uitată în tomberonul cu pedeserisme. Recitativul cu dictatura gata-gata să pornească era destinat ziariștilor, cărora prim-vicele le cînta aria vulpoiului către cioroiul cu șvaițeru-n cioc, vezi doamne, aceștia, unicii apărători ai democrației ateniene de tip Dîmbovița, de alertat urgent la ceas de cumpănă. Ca să vedeți, boieri dumneavoastră, cine vorbește de dictatură! Tocmai progenitura care beneficiază azi de cu adevărat sîngeroasa dictatură roșie a înaintașilor pur-sînge care au decimat Regatul României
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
am descoperi în băiețică militantul de vocație. Cum, vai!, au existat atîția, ducă-se pe pustii!, în secolul roșu. Măi, drăguț și talentat băiețică i-aș spune, dacă l-aș întîlni lasă-te de goangele antimonarhice ale bunicilor tăi vajnici apărători ai republicii aduse de tancurile rusești și vezi-ți de pictura ta! Pentru că, realmente, e una bună. (Se-nțelege cred, de ce omiterea numelui expozantului de la Cupola nu are nici o relevanță particulară. Ci doar una general simbolică.) 20 decembrie Decît de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
putere, percepută ca fiind, da, de dreapta. Cea care, oroare!, fluturînd doctrina liberalismului, ar atenta la sănătatea nației, văzută ca același monolit muncitoresc al deceniilor colorate roșu. Culmea e că nu numai nostalgicii perdanți de-acum ai pesedismului pozează în apărători ai unui fantomatic pol de stînga, vezi doamne, slăbit în urma pierderii alegerilor, ci și minți pretins analitice ale prezentului cantonate într-o rudimentară lecție dialectică convinse, și ele, că numai confruntarea celor două extreme ar hrăni mecanismul gripat. Nevăzînd, aceste
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lui în rânduieli și cu puteri înfloritoare" (Miron Costin 264). De la acest personaj istoric care, "asemenea unui rege, a fost numit cel dintâi hospodar, întocmai ca un monah slăvit" (Miron Costin 265), începe glorioasa și neliniștita dinastie a domnitorilor creștini, apărători ai ortodoxiei și ai civilizației românești. Deși supuși destinului istoric, cei patru reprezentanți ai mitului întemeietorului (Traian, Dragoș, Negru-vodă și Alexandru cel Bun) sunt redați în cronici după un tipar impersonal și atemporal (spre diferență de portretele clasice ale antichității
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
constructori la eroii-model, de la o istorie sacră la mozaicul istoriei și al existenței se face datorită apariției unui cronotop particular, politic (noul spațiu statal, aflat într-un timp al fondării instituțiilor de drept), corelat cu o nouă tipologie voievodală, a apărătorului creștin. Fixarea în memoria colectivă a atâtor ipostaze ale regalității poate fi pusă tot pe seama faptului că medievalii români au trăit sub presiunea permanentei amenințări venite dinspre puterea otomană, asimilată în imaginarul popular, în cel istoriografic și în programele iconografice
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
anul 284, sfinții ajung să fie integrați în imaginarul puterii locale cu o nouă semnificație ideologică, cea a rezistenței naționale. Dacă ar fi să aleg un exemplu edificator pentru această tendință de integrare a modelelor vetero- și neo-testamentare, precum și a apărătorilor ulteriori ai credinței, cel mai nimerit ar fi poate Psalmul 11 ("Cum veți zice sufletului meu: Mută-te în munți, ca o pasăre?") în prelucrarea lui Dosoftei, în care efigia regelui David poate fi echivalată atât cu un sfânt-martir, cât
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o respectă omul medieval - divinitatea însăși −, menține în echilibru mersul lumii (creștine) și relația dintre laic și religios. Summum al modelelor voievodale, Alexandru Macedon − întemeietor de cetăți și civilizator, monarh "elin" convertit la creștinism (!) în urma unor apariții mirabile de sfinți, apărător al credinței, fiu și soț respectuos, autocrat drept, judecător imparțial - ocupă o poziție centrală în sistemul rolurilor emblematice proiectate în imaginarul medieval. Fondator de civilizație, figură foarte populară la nivelul comunității, el dublează într-o oarecare măsură modelul politico-religios și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
învățăturile christice, părăsind realitatea. Traseul comportamental al domnului îl urmează îndeaproape pe cel al lui Iisus și pe al apostolilor săi; ales de divinitate, tânărul voievod este așezat în imediata descendență a Mântuitorului, având menirea de a se dovedi (doar) apărător demn al dreptei credințe, apologet și zelos practicant ortodox. Toate aceste momente selectate de Neagoe în programul său inițiatic circumscriu topoï specifici, ce ordonează istoria vieții la Curte, pe care o transferă prin reprezentări arhetipale în imaginarul medieval. Masa, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
al „Foii Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina”, pe care a reușit să o transforme într-o revistă răspândită printre românii de pretutindeni. A contribuit la aceasta, în chip hotărâtor, și poziția sa în problemele limbii și ortografiei. Apărător al unității limbii române, s-a opus constant teoriilor lui Aron Pumnul. În special în „Foia Soțietății...”, H. a publicat articole și recenzii în care demonstra valoarea folclorului românesc (considerat „sufletul națiunii”), recomandând ca pe viitor să fie avut cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287469_a_288798]
-
Lugoj, Arad și la liceul din Beiuș. La Pozsony (Bratislava) și Budapesta a făcut studii universitare de drept. Avocat în Lugoj, a pledat în mai multe dintre procesele intentate de autoritățile maghiare publicațiilor și conducătorilor românilor; s-a aflat între apărătorii acuzaților în procesul Memorandumului. Timp de două decenii a fost membru în consiliul județului Caraș-Severin și în comitetul Partidului Național Român. S-a pronunțat pentru pasivitatea politică a românilor din Austro-Ungaria, crezând în avantajele pe care ei le-ar putea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285878_a_287207]
-
ale umanității abordate la scară mondială, impunând și soluții la nivel mondial. Ipostaza de stat regulator viza asigurarea cadrului de desfășurare a activității economice la nivelul fiecărui stat, Într-o măsură mai redusă, al uniunilor sau organizațiilor interstatale. Statul era apărătorul dreptului de proprietate, cel care veghea la păstrarea unui spațiu de stabilitate monetară, etc., fiind decident În crearea și funcționarea sistemului de impozite promovat prin politici fiscale proprii fondate pe suveranitatea națională deplină, În condițiile apartenenței la uniuni de state
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
vede că vă iubiți țara. Cu așa ostași, nu mă tem de nici un dușman, care ar Îndrăzni să ne calce hotarele ! MIRCEA CEL BĂTRÂN ȘI BAIAZID Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești, a domnit Între anii 1386 și 1418. Dârz apărător al pământului strămoșesc, Mircea cel Bătrân, În fruntea poporului său, a rezistat celei mai mari Împărății din vremea aceea, Împărăția turcească. Ajunși spaima popoarelor, turcii se credeau de neînvins, iar sultanii lor, plini de Îngâmfare, se visau cuceritorii lumii. Numai
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
nu îngăduie cuiva să cugete nici cel mai mic interval în care să nu fi fost Cuvântul. Căci dacă orice interval se măsoară în veacuri, iar Împăratul tuturor veacurilor și 32 De la Părinții participanți la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, apărători ai Ortodoxiei - n.n. 33 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Dacă n-ar fi o Rațiune din veci, cum ar fi putut apărea peste tot o rațiune înțelegătoare? Iar acea Rațiune din veci nu poate fi decât personală, căci nu poate exista o
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
funcționării naturale a pieței. Începând cu anii '90, liderii Reformiștilor, activiștii și intelectualii partidului deveniseră convinși de faptul că instituțiile juridice ale Canadei intraseră într-o amicală conspirație cu bine structuratele coaliții de interese (este vorba de populațiile autohtone, feministe, apărători ai multiculturalismului și susținători ai drepturilor homosexualilor), socotind că interpretarea Cartei Drepturilor era făcută ostentativ în favoarea acestora. Astfel, atât Curtea Supremă cât și cei care recurgeau la litigii în baza Cartei, au fost trecuți pe lista neagră a Reformiștilor, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
serie de intervenții scrise ale intelectualilor care susțineau Partidul Reformei au angajat o critică a "Partidului Curților" într-un stil anti-elitist și majoritarist, negând astfel legitimitatea democratică a oricăror "drepturi speciale" acordate minorităților și incriminându-i în același timp pe apărătorii acestora, proveniți din spațiul academic, din rândul partidelor politice sau din interiorul sistemului de justiție, că subminează voința poporului (Knopff & Morton, 2000; Morton, 1998). Care să fie atunci moștenirea populismului plebiscitar și a celorlalte teme și proiecte ale Partidului Reformei
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și harnici, fără opțiuni politice, care au fost neglijați și desconsiderați de elitele privilegiate, incluzând aici atât nomenclatura comunistă, cât și intelectualitatea disidentă. Deja, în 1990, Miroslav Sládek a rezumat acest punct de vedere, vorbind despre partidul său ca despre apărătorul: oamenilor obișnuiți, care sunt sarea pământului, care muncesc și care au grijă de familiile lor, care au fost aici în cele mai dificile momente, fără alt sprijin decât cel al salariilor lor mizerabile. Aceștia nu au emigrat și nici nu
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]