13,806 matches
-
RONDELUL MEDIOCRITĂȚII Cînd prețuiești culoarea cenușie În munca, arta, modă, căsnicie, Consider că-i curată miopie, Că-ți place a banalului domnie. Din colorată lumii panoplie De ce să crezi că tinzi spre armonie Cînd prețuiești culoarea cenușie În munca, arta, modă, căsnicie? Un lucru aș dori eu să se știe: Nuanță asta, orice-ar fi să fie De-o afli în a craniului cutie, În cazu-acesta nu-i o inepție Cînd prețuiești culoarea
RONDELUL MEDIOCRIT??II by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84332_a_85657]
-
nu mai știu exact încotro se îndreaptă omenirea e simplu: deschid televizorul și mă uit cu ce se mai îmbracă Madonna.Oare anul ăsta suntem spirituali? Citim filosofii orientale, ne pictăm mâinile cu henna și ne dorim să fim în armonie cu vibrația Vieții? Poate că este anul emancipării feminine, când bărbații sunt plimbați cu zgardă la gât. Sau s-ar putea să fie la modă un lifestyle simplu, în care blugii spălăciți și cămașa de bumbac în carouri sunt suficiente
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
a seducției dintre natură și om, dintre natură și omenescul pe care l-am întâlnit e greu de decis ce a fost mai mișcător pentru noi, dar probabil că, în cele din urmă, conjunctul lor este ceea ce rămâne, această extraordinară armonie și potențare între ceea ce înseamnă natura cu frumusețea ei cu totul magică și omenescul care este viu și cordial și pe care l-am reîntâlnit cu mare drag.“ Antonio Tabucchi - Emoțiile lui Norman ne aparțin tuturor, fac parte din memoria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
perfectă și rezonanță grandioasă. Dinamica furtunoasă poate fi (dar nu este!Ă rezultatul orelor de mixing & mastering la studio. Ceea ce contează e rezultatul. Iar acesta ține foarte puțin de audio-tehnica modernă și mai mult de frumusețea melodică (meritul compozițieiă, de armonia ansamblului, de tușeul claviaturiștilor și, prin extensie, de feeling-ul tuturor instrumentiștilor. Și ca în destule alte înregistrări de concert, chitara lui FZ - un Gibson Les Paul Deluxe - seamănă (ca sonoritate soloă cu vioara Guarnieri a lui Paganini, așa cum a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
și psihică; Limbajul corpului exprimă permanent și nuanțat starea de sănătate sau de boală a persoanei. Simbolica corpului este extrem de bogată și specifică în transmiterea trebuințelor, dorințelor, stărilor resimțite și trăite atât în sfera somatică, cât și în cea psihică. Armonia mișcărilor, expresiilor, gesturilor unei persoane este afectată și exprimată diferit atunci când aceasta se îmbolnăvește. În cazul unei suferințe fizice, apar gesturi care indică ce parte a corpului este bolnavă, prin punerea mâinii pe umăr, pe frunte, pe picior etc., iar
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
etc. (vezi tablourile)67. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Goya aduce un plus de sinceritate, o trăire autentică, o preferință pentru manierele populare (cu dezinvoltură în purtări) a straturilor de jos ale societății spaniole. Muzicalitatea liniilor, armonia mișcărilor, ritmul, gesturile pline de grație creează în operele pictorului spaniol o ambianță de suavă poezie. Marele creator de spațiu pictural, Hamenszoon Rembrandt se servește de gesturi și de mișcarea personajelor pentru a sublinia adâncimea sau înălțimea. În lucrarea ,,Îngerul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de rezolvare plecând de la elevi, factori perturbatori și context, ajungând la ideea de intervenție educațională în funcție de situație. Având în vedere scopul facilitării învățării, rezonanța afectivă și motivațională a elevilor, trezirea conștiinței și implicării acestora, eficacitatea semiozei didactice este dată de armonia dintre substratul rațional, tematic și performativ al comunicării didactice. Asumarea semnificațiilor unităților de învățare cu ajutorul virtuților comunicative (dimensiunea semantică) implică logica internă a comunicării (dimensiunea sintactică) și depinde de impactul/rezonanța comunicării asupra elevilor (dimensiunea pragmatică). Unitatea și integralitatea analizei
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și testului arborelui relevă un număr destul de mare a profesorilor (76 din 227) cu reactivitate accentuată la stres. Acest lucru este îngrijorător dacă ne gândim la relația de interdependență dintre starea de sănătatea fizică, mentală și emoțională a formatorului și armonia comunicării didactice. Profesorul comunică nu numai prin ceea ce spune sau face, ci și prin ceea ce este, ca om, în primul rând, și ca profesionist. Calitatea identității personale, imaginea și respectul de sine, echilibrul/dezechilibrul psihic de care dă dovadă își
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
coroană, frunze, flori etc. Impresia de ansamblu a desenelor profesorilor cu reactivitate accentuată la stres trădează rigiditate, iritabilitate, dezordine, vulnerabilitate, instabilitate, impulsivitate, neliniște, oboseală [Anexa 4], iar a celor cu reactivitate scăzută la stres transmit calm, stabilitate, vigurozitate, expresivitate, claritate, armonie [Anexa 5]. Elementele arborilor care ne-au dirijat în constituirea grupei profesorilor cu reactivitate accentuată la stres au fost: • trăsăturile apăsate puternic sau variațiile de presiune în trasarea liniilor: denotă o stare de tensiune psihică a subiectului [Anexa 4 A
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și spirituală, conștiință de sine, entuziasm, pasiune [Anexa 5 A, C, E, F, H]; • liniile curbe: semnifică sociabilitate, bunăvoință, blândețe, adaptare, jovialitate, entuziasm, exaltare [Anexa 5 A, B, C, D, E, F, G]; • ramurile simetrice și armonioase: denotă sensibilitate, echilibru, armonie, tact, simț estetic [Anexa 5 A, B, C, D, E, F, G]; • formele deschise: transmit flexibilitate, abilități de comunicare, adaptabilitate, sociabilitate [Anexa 5 B, C, D, E, H]; • coroanele sferice cu arcade: exaltare, sentimentalism, spirit de copil [Anexa 5 A
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mic și galben, uscat ca niște moaște. Cu ochi holbați trecutul se uită lung la mine, Uimit mă cercetează și nu mă mai cunoaște. (Sosesc codrii) Apăreau acum în poezia poetului muzicalitatea, modernismul timpului ivit, sonoritățile verbului îl înlănțuiau în armonii ne mai întâlnite până acum: Posomorâri înalte ori pasări. Aiurare. Miraje scoase-n calea însetoșatei nopți, Sclipind prin somnul stepei dospită de visare, Amurgu-n fund e-o geană de crâng cu vișini copți. În 1932 primise o lovitură din care
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
priză de conștiință cu caracter non-conceptual, fără conținut științific sau moral; teoria organicistă definește arta ca o clasă de organe constând în elemente discernabile, prinse într-o relație de cauzalitate eficientă; iar teoria voluntaristă definește arta în funcție de instrumentalizarea imaginației, limbajului, armoniei. Această serie de teorii, care definesc atât de diferit arta, îl determină pe Weitz să realizeze că nu ar trebui să se pornească de la întrebarea "ce este arta?", ci de la întrebarea "de ce fel este conceptul de artă?", adică de la evitarea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
devine o experiență semnificativă, nu doar legată de senzație, și dimensiunea demarcațional-definițională, în care ajunge să fie înțeleasă ca reprezentând scopul principal al artei. În urma deprecierii analitice a experienței estetice, a apărut necesitatea articulării unui discurs critic 17. Calități precum armonia comunicării facultăților în jocul liber al imaginației (Kant)18, unitatea și completitudinea experienței apreciative (Dewey)19, fenomenalitatea obiectului, coerența în continuitatea dezvoltării experienței, intensitatea și concentrarea (Beardsley)20 formează cadrul de studiu al experienței estetice. Criticile aduse "mitului" experienței estetice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
raport de coexistență între artă și cultura pop. Privilegind juxtapunerile neașteptate dintre arta înaltă și cultura populară, critica culturală se manifestă ca un gen de critică relaxată, detașată de abordarea chestiunilor "serioase". Conferința conservativă ar fi realizată, în schimb, în numele "armoniei și tradiției", utilizând efectele discriminării judecăților de valoare făcute pe baza unor lucrări de artă realizate prin demonstrarea unor aptitudini artistice. În ceea ce privește eseul filosofic, acesta ar presupune, de pildă, pentru Thomas Crow abordarea unui ton adecvat elevat și o precizie
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
altă discuție 1, profesorul González deține un statut cu totul privilegiat, domnia sa contribuind, prin eforturi inestimabile, la conturarea unui profil al disciplinei de o reprezentativitate exemplară în ce privește aproprierea spațiului discursiv de către o multitudine de "voci", aflate într-o perfectă, democrată, armonie, profesorul González, deci, îmi da de știre, în momentul conversației noastre de acum câteva luni că, zece ani după plecarea mea din State, orientările umaniste și cele social-științifice au declarat armistițiu! Au declarat armistițiu, în baza observației de bun simț
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
amândoi vor muri în aceeași zi de 4 iulie 1826, la aniversarea a exact 50 de ani ai Declarației de independență, rodul muncii lor comune în vederea realizării celui mai pretios țel al omului: dreptul de a se autoguverna. Lewis apreciază: "Armonia cosmică a acestei povești funcționează perfect în sensul prezervării cadrului mitic al discursului"548, în timp ce povestea transformă istoria însăși într-o "lecție ce transcende circumstanțele contingente"549, transmițând tuturor un mesaj atemporal. Însă, continuă Lewis, America înseamnă mai mult decât
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
și povestea americană pe care Reagan o relatează în cel de al doilea discurs al său inaugural integrează piedici sau obstacole, care însă, în logica narativă, nu înseamnă altceva decât tot atâtea ocazii în care eroul individul, aflat în perfectă armonie cu poporul, în această situație își dovedește calitățile. Reagan se referă la aceste "impedimente" într-o manieră, iarăși, particularizată: pentru americani, nu întâmplător, singurele posibile piedici pe cale pot fi generate numai din interior. Reagan descrie perioade de "stres economic și
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
-l pot uita... pe marele meu prieten, care a știut în nopțile înstelate petrecute în cerdacul bojdeucii de la Iași să-mi cânte ca un rapsod din alte vremuri minunatele povești rupte din sufletul Moldovei, căci glasul lui avea ceva din armonia divinității... ” Din câte îmi dau eu seama, acel cerdac al Bojdeucii era fermecat, pentru că amândoi, atunci când depărtarea unuia de celălalt vă ardea sufletul, firul care vă lega și prin care comunicați era amintirea cerdacului. O altă dovadă că Eminescu nu
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
târgurilor noastre comune de altădată. Așadar, putem învăța din toate acestea că merită să ne concentrăm, români și evrei, pe ceea ce ne unește: istorii, biografii, idei. Împreună și alături de alții - greci, turci, armeni, maghiari, germani, țigani etc. -, nu întotdeauna în armonie, adesea în tensiune și uneori în conflicte și tragedii, românii și evreii sunt o parte dintr-o istorie comună, au o patrie comună - deși sunt inevitabil definiți înainte de toate de experiențele proprii fiecăreia, de lumile simbolice în care trăiesc separat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
căutări ce nu pot fi decât contradictorii și dramatice. Dacă ne raportăm la însemnările filosofice cuprinse în Fragmentarium (laboratorul gândirii sale), dar și la perspectiva deschisă de mari poeme precum Luceafărul (în care se impune ideea de echilibru, „ecvație”, pace, armonie), atunci se poate admite că, în zona frămîntărilor secrete, nedestinate publicării, modelul feminin divin, Maica Preacurata, răspunde pe deplin idealului eminescian. În același timp, este de înțeles faptul că Eminescu a avut onestitatea de a nu dori să-și afirme
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a autorului, vor fi dezamăgiți citind acum „liniște perfectă”, „senin ca amorul meu împăcat”, 42 „un gen cu totul nou”. Dacă punem confesiunea epistolară alături de alte constante din versuri și proză, să le zicem cuvinte cheie: „pace”, „eterna pace”, „somnul”, „armonia”, „echilibrul”, „cumpăna gândirii” etc., vom înțelege cât de greșită a fost absolutizarea contradicției (romantice !) din gândirea poetului, în defavoarea armoniei, păcii și a echilibrului dintre termeni, adică, aici, dintre ființa terestră (Cătălina) și personajul cosmic din visul fetei (Hyperion); dintre dorul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
nou”. Dacă punem confesiunea epistolară alături de alte constante din versuri și proză, să le zicem cuvinte cheie: „pace”, „eterna pace”, „somnul”, „armonia”, „echilibrul”, „cumpăna gândirii” etc., vom înțelege cât de greșită a fost absolutizarea contradicției (romantice !) din gândirea poetului, în defavoarea armoniei, păcii și a echilibrului dintre termeni, adică, aici, dintre ființa terestră (Cătălina) și personajul cosmic din visul fetei (Hyperion); dintre dorul (sau desideratul) prințesei și norocul ei terestru. Etimologia latină a cuvîntului desiderat: lipsă de stea ! În limba română a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Și ca dânsa suntem noi” (Epigonii), poetul începe să exploreze, cu toate mijloacele, posibilitatea de a ieși din „cercul strâmt” al existenței, vizând 50 „întoarcerea la fire și dreptate”, ceea ce presupune satisfacerea Arheului, a necesității absolute. De la cântarea iubirii, în armonie cu o anume sfințenie a creației, poetul accede pe noi trepte ale trăirii întru spirit, una dintre ele fiind, după cum am spus ceva mai devreme, rugăciunea. Dar astfel intrăm într-o altă zonă de interes, aceea a raporturilor lui Eminescu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
căutări ce nu pot fi decât contradictorii și dramatice. Dacă ne raportăm la însemnările filosofice cuprinse în Fragmentarium (laboratorul gândirii sale), dar și la perspectiva deschisă de mari poeme precum Luceafărul (în care se impune ideea de echilibru, „ecvație”, pace, armonie), atunci se poate admite că, în zona frămîntărilor secrete, nedestinate publicării, modelul feminin divin, Maica Preacurata, răspunde pe deplin idealului eminescian. În același timp, este de înțeles faptul că Eminescu a avut onestitatea de a nu dori să-și afirme
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a autorului, vor fi dezamăgiți citind acum „liniște perfectă”, „senin ca amorul meu împăcat”, 42 „un gen cu totul nou”. Dacă punem confesiunea epistolară alături de alte constante din versuri și proză, să le zicem cuvinte cheie: „pace”, „eterna pace”, „somnul”, „armonia”, „echilibrul”, „cumpăna gândirii” etc., vom înțelege cât de greșită a fost absolutizarea contradicției (romantice !) din gândirea poetului, în defavoarea armoniei, păcii și a echilibrului dintre termeni, adică, aici, dintre ființa terestră (Cătălina) și personajul cosmic din visul fetei (Hyperion); dintre dorul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]