11,407 matches
-
continentul se Înțelegea pe sine și nici cea mai importantă. Europa mediteraneană era foarte diferită de nord-vestul Europei; religia jucase un rol mai important decât politica În definirea granițelor istorice interși intrastatale. În Europa antebelică, diferențele dintre Nord și Sud, bogăție și sărăcie, urban și rural contau mai mult decât cele dintre Est și Vest. Astfel, În anumite privințe, impactul stăpânirii sovietice asupra teritoriilor de la est de Viena a fost mai mare chiar decât asupra Rusiei. Imperiul Rus, la urma urmei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
diferite despre război. Eșecul reformelor agrare postbelice a condus guvernele italiene la o abordare nouă a spinoasei „chestiuni a Sudului”. În august 1950, parlamentul italian a Înființat Cassa per il Mezzogiorno, un Fond al Sudului, cu scopul de a canaliza bogăția națională spre Sudul sărăcit. Nu era În sine o idee nouă: primele demersuri de la Roma pentru a atenua sărăcia și deznădejdea Sudului au fost Întreprinse la Începutul secolului XX de guvernele reformiste ale lui Giovanni Giolitti. Dar eforturile anterioare nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
să fie niciodată pus În practică, Germania promitea să preia exporturile agricole franceze În schimbul deschiderii de către Franța a pieței sale interne pentru produsele chimice și industriale germane (În timpul războiului, o expoziție din Parisul ocupat dedicată „Franței europene” punea accentul pe bogăția agrară a Franței și pe beneficiile posibile prin participarea la Noua Europă a lui Hitler). Agricultura modernă n-a fost niciodată ferită de protecționism motivat politic, Într-o formă sau alta. Chiar Statele Unite, ale căror tarife comerciale externe au scăzut
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
noi Europe ce putea fi acuzată că reproducea trăsăturile cele mai negative ale statului-națiune la scara unui Întreg subcontinent: nu era de neglijat riscul ca prețul plătit pentru renașterea Europei de Vest să fie un anumit provincialism eurocentric. Cu toată bogăția ei În continuă creștere, lumea Comunității Economice Europene era destul de limitată. În anumite privințe, era de fapt cu mult mai mică decât lumea pe care francezii sau olandezii o cunoscuseră pe vremea când statele lor națiuni se deschiseseră spre populații
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
transportul acestora, Suedia era lider mondial. În vreme ce social-democrația norvegiană consta În mobilizarea, raționalizarea și distribuția unor resurse limitate Într-o societate săracă, Suedia era deja, În anii ’60, una dintre cele mai bogate țări din lume. Acolo, social-democrația Însemna alocarea bogăției și serviciilor În spirit de egalitate, pentru binele tuturor. În toată Scandinavia, dar mai ales În Suedia, proprietatea privată și exploatarea mijloacelor de producție nu au fost niciodată periclitate. Spre deosebire de stânga britanică, a cărei doctrină de bază era, din 1918
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o conștiință colectivă aparent fără pată. În afara Scandinaviei, o altă țară mică, neutră, situată la marginea Europei de Vest, aproxima idealul social-democrat: Austria. Similaritatea era atât de mare la suprafață, Încât mulți vorbeau despre „modelul austro-scandinav”. Austria, o țară fără bogății, predominant rurală, ca și Suedia sau Norvegia, devenise o oază prosperă și calmă de bunăstare asigurată de stat. și În Austria se Încheiase un adevărat pact - Între socialiști și conservatorii din Partidul Popular - pentru a evita Întoarcerea la conflictul deschis
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
se spunea, printre care Mozambic În sud-est și Angola, Guineea-Bissau și Insulele Capului Verde În vest. Dintre acestea, Angola, cu aproape 500.000 de locuitori europeni la o populație de mai puțin de 6 milioane, era de departe cea mai importantă. Bogățiile ei neexploatate (fier, diamante și petrolul recent descoperit În zona de coastă) l-au făcut pe Salazar să Îngăduie cu reticență investițiile străine (printre care compania americană Gulf Oil); În cursul anilor ’60, teritoriul devenise un atu economic pentru Portugalia
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mult În urma prețurilor. Pentru prima oară după multă vreme, Portugalia s-a confruntat cu un val de greve. Oamenii din suburbii (mulți sosiți recent din regiunea sărăcită Alentejo) erau afectați nu doar de propria sărăcie endemică, ci și de spectacolul bogăției recente și ostentative etalate În Lisabona Învecinată. Armata, obligată să poarte „războaie murdare” În ținuturi Îndepărtate În numele unui guvern nepopular condus de tehnocrați, fierbea de resentimente, iar nemulțumirea ei avea acum un larg ecou În țară. Doleanțele tinerilor ofițeri (ale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Danemarca și Marea Britanie erau bogate, ceea ce Însemna un aport net pozitiv la bugetul comunitar. Ca și la următoarea rundă de extindere din 1995, când Austria, Suedia și Finlanda au intrat În ceea ce devenise Între timp Uniunea Europeană, noii membri au sporit bogăția și influența Comunității aflate În expansiune, fără a-i mări costurile sau a intra În competiție cu membrii existenți În domenii sensibile. Cu totul alta era situația noilor membri din sud. Grecia era, ca și Irlanda, mică și săracă, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mai existau granițe - doar pentru „barbarii” ținuți cu vigilență afară 28. XVIItc "XVII" Noul realismtc "Noul realism" Societatea nu există. Există indivizi, bărbați sau femei, și există familii. Margaret Thatcher Francezii Încep să Înțeleagă că afacerile sunt cele care aduc bogăție, determină nivelul de trai și ne stabilesc poziția În clasamentele mondiale. François Mitterrand La sfârșitul experimentului Mitterrand, stânga franceză era mai lipsită de idei, speranțe și sprijin decât În toată istoria ei anterioară. Donald Sassoon Orice revoluție cu semnificație politică
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pentru bunurile definite social. Ceea ce s-a și Întâmplat: Marea Britanie a dobândit treptat câteva dintre trăsăturile cele mai respingătoare ale modelului american atât de admirat de Doamna de Fier. Serviciile rămase În sectorul public erau lipsite de fonduri, În timp ce o bogăție semnificativă se acumula În sectoarele „emancipate” ale economiei - mai ales la Londra, unde agenții de bursă și specialiștii din domeniul investițiilor bancare au beneficiat enorm de big-bang-ul din 1986, când piețele financiare britanice au fost dereglementate și deschise competiției internaționale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
să Împrumuți bani din Vest. Vestul abia aștepta. Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și băncile private erau dornice să Împrumute bani țărilor din blocul sovietic: Armata Roșie era o garanție a stabilității, iar oficialii comuniști mințeau convingător despre producția și bogățiile țării 15. Numai În decursul anilor ’70, datoria În valută a Cehoslovaciei a crescut de douăsprezece ori. Cea a Poloniei a crescut cu 3.000% după ce prim-secretarul Gierek și colegii lui au acaparat bunuri occidentale subvenționate, au introdus pensii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
amărâții din sud nu avea substrat etnic și se baza nu pe naționalitate, ci pe situația economică. Ca și În Italia, nordul prosper antipatiza populația mizeră din sud, care trăia, aparent, din subvenții asigurate de concetățenii mai harnici. Contrastul dintre bogăție și sărăcie se accentua În Iugoslavia și se corela provocator cu geografia. Deși Slovenia, Macedonia și Kosovo reprezentau fiecare aproximativ același procent din populația totală (8%), În 1990 micuța Slovenie asigura 29% din totalul exporturilor iugoslave, În timp ce Macedonia genera doar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din media națională; În Calabria, În vârful „cizmei” italiene, el era de 56%. Rata sărăciei În Mezzogiorno la sfârșitul anilor ’80 era de trei ori mai mare decât cea din nordul țării. În vreme ce nordul și centrul Italiei erau comparabile ca bogăție și servicii cu Franța sau Marea Britanie, sudul rămăsese și mai mult În urmă, iar prăpastia nu putea fi acoperită decât prin transferuri masive de bani lichizi. În anii ’80, o nouă alianță politică, Liga Lombardă (devenită apoi Lega Nord), a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
s-a retras, statele din vestul Europei au rămas intacte. În anii ’90, văile și orașele valone erau cufundate În crepusculul postindustrial. Extracția de cărbune, fabricarea oțelului, industria metalurgică și a materialelor de construcții, producția de textile - sursele tradiționale ale bogăției industriale În Belgia - practic dispăruseră: În 1998, producția belgiană de cărbune scăzuse la două milioane de tone pe an, de la 21 milioane de tone În 1961. În zona care fusese cândva cea mai profitabilă regiune industrială din Europa nu mai rămăseseră
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Agricol Comun, se estima că subvenționarea prețurilor la produsele agricole tot va reprezenta mai mult de o treime din cheltuielile UE În al doilea deceniu al secolului, afectând serios bugetul. Problema nu era că Uniunea e săracă. Dimpotrivă: luate Împreună, bogăția și resursele statelor membre rivalizau cu cele ale Statelor Unite. Dar bugetul UE era, În cuvintele unui raport independent comandat de Bruxelles În 2003, o „relicvă istorică”. Uniunea Europeană debutase cu o jumătate de secol În urmă ca uniune vamală - „piață comună
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
câțiva; În anumite locuri - Londra sau Barcelona, de exemplu -, consecințele ei erau izbitoare. Distanțele se reduceau și viteza de comunicare creștea (datorită calculatoarelor și media electronice), iar informațiile despre viața altora erau imediat accesibile pe scară largă. Contrastul strident dintre bogăție și sărăcie, prosperitate și nesiguranța zilei de mâine, bunăstarea privată și mizeria publică a alimentat un scepticism tot mai accentuat În Europa față de mult trâmbițatele virtuți ale piețelor libere și globalizării fără opreliști - aceasta chiar În timp ce mulți europeni erau ei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Democratic Național, o grupare neonazistă, a obținut 9% din voturi, adică 12 fotolii de deputat În parlamentul saxon. Un abis al ranchiunei Îi separa pe Wessies de Ossies În Germania și el nu ținea doar de slujbe sau șomaj, de bogăție sau sărăcie, deși, din perspectiva esticilor, acestea erau simptomele cele mai vizibile și mai dureroase. Germanii, ca toți ceilalți În noua Europă, erau din ce În ce mai scindați de o nouă serie de distincții care sfidau diviziunile geografice sau economice convenționale. De o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
americană 722 Stepinac, Alois (cardinal) 58 Stikker, Dirk 146 Strang, William 113 „strategia Morgenthau” 109, 126 Strauss, Franz Josef 234, 384, 747 Stresemann, Gustav 151 structuralism 369-371 Suárez, Adolfo 477, 480-481 subvenții publice pentru arte 708 Suchocka, Hanna 657 Suedia; bogăția 341; Constituția 338; membră a Uniunii Europene 654; proprietatea privată a afacerilor 341; simpatizanți ai nazismului 90; stat asistențial 341; statistici ale populației 307 Summitul de la Geneva (1955) 230 supermarketuri 314 Svoboda, Ludvík 405 Syberberg, Hans-Jürgen 434 Szálasi, Ferenc 59
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
naturii și cea a omului se află mereu în legătură. Chiar și cel mai modest dintre oameni, atunci când gustă sau oferă vin, duce mai departe milenarele tradiții, săvârșind astfel actul ritualic. Istoria vinului, scrisă de Jean-François Gautier, reprezintă toată această bogăție culturală care scoate la iveală din subconștientul nostru unul dintre ingredientele ce se regăsesc în personalitatea noastră profundă. Dacă în timpul amplei sale călătorii de la est la vest, mergând de-a lungul mai multor milenii pe cursul obișnuit al soarelui, vinul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de calitate, conștienți și demni. Totul este pospăială și goană după bani. Trăim într-o încrâncenare, între muncă și nemuncă, între moralitate și amoralitate. Unii trăiesc numai pentru a mânca. Suntem o țară binecuvântată de Dumnezeu și înzestrată cu toate bogățiile pământești, dar „Munții noștri aur poartă / Noi cerșim din poartă-n poartă” așteptând. „De veacuri mă cobor pe negre plaiuri Spre un noroc și o dreptate ciungă Și-mi par toți munții otrăvite raiuri Cu îngeri ce mă scuipă și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
tineret și de valori intelectuale, pregătite cu cheltuiala românului, grăbesc moartea națională a României. Suntem conduși de un Babilon de oameni fără scrupule, parlamenatari vicleni, perfizi și fără de idei. Producția scade în timp ce haosul inflației crește. Munții sunt dezgoliți, pământurile aride, bogățiile înstrăinate. Ne-am autodistrus prin votul dat de inconștienți lupilor, lupi ai beznelor, care au transformat societatea românească într-o junglă. Libertatea la cuvânt e dreptul la viață al omului, libertatea la cuvânt e o cucerire a civilizației. Nu o
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și duce la marea strălucire națională. Din fiecare cetățean trebuie să emane acel spirit de jertfă și dăruire, dusă până la sacrificiu, ca o reacție conștientă și constructivă întru împlinirea unui ideal măreț: dragostea de Neam și iubirea de Dumnezeu. Nu bogățiile pământești, nu iubirea de arginți trebuie să fie scopul omului, ci iubirea semenului, lăsată nouă de Hristos, prin răstignirea Sa pe lemnul Crucii, care se dobândește prin dăruire și virtute. Orice român de oriunde, trebuie ajutat atunci când e căzut în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
legionari. Altfel, nu mai ești tu cel dorit. Dacă viața insului nu-i așezată pe baze puternice credința, nădejdea, dragostea atunci vom avea și o societate debilă, pândită de surprize neplăcute, catastrofale, poate și iremediabile, precum crimele politice, jefuiri de bogății din avutul național, și multe altele. Să nu deznădăjduim, căci deznădăjduirea îți macină puterile, îți roade sufletul și te duce la moarte nemântuit. Vremea ce o trăim acum e gravă. Ea cere luptă și sacrificii. Dușmanii Crucii și ai neamului
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de nopți” fără de zori, în cavouri umede, cu bolți înghețate. Să ne întoarcem la matca străbună, la firescul uman. Noua democrație a devastat ultimele „rezerve” spirituale, morale și materiale ale neamului. Așa zisa „privatizare” înseamnă jefuirea avutului național și trecerea bogățiilor statului în mâinile nomenclaturiștilor și a străinilor ce se declară patroni. Comunismul de ieri mai scotea la suprafață câte un vinovat, dar noua democrație nu numai că a ascuns pe vechii și noii vinovați, ci îi și protejează cu abilitate
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]