11,729 matches
-
restrictive pulmonare, ci numai diverse alterări obstructive ale tractului respirator. La explorarea scintigrafică a ventilației pulmonare, circa 77% dintre pacienții investigați nu au prezentat modificări, în timp ce la ceilalți s-au înregistrat deficite minore ale ventilației ca expresie probabilă a pahipleuritei dezvoltate postoperator [137]. Pe lângă suferința pulmonară cronică, pacienții operați pentru hernii congenitale ale cupolei diafragmatice au mai prezentat deficiențe în creștere (mai ales cei care au beneficiat de ECMO), precum și apariția refluxului gastroeso-fagian [75]. În statistica personală dintre pacienții operați pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
cazurile din statistica proprie intraoperator. Este de semnalat faptul că, chiar și după explorarea intraoperatorie, deși este identificat angajat în hernie alături de stomac și colonul sau chiar colonul și intestin subțire, deși pilierul drept este descris ca fiind practic slab dezvoltat sau absent, diagnosticul pus de mulți dintre chirurgi este tot de hernie hiatală. Acest lucru este explicat de confuzia clară ce se face între cele două entități cu manifestări clinice și, uneori, cu imagini radiologice asemănătoare, dar absolut distincte, atât
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
lărgesc un hiatus esofagian alcătuit dintr-un pilier drept prezent, care poate fi uneori hipotrofiat (dar nu hipoplazic sau aplazic) și să determine alunecarea sau rostogolirea stomacului în torace. În condițiile în care pilierul drept și/sau stâng sunt slab dezvoltați sau absenți, practic nu mai putem vorbi despre hiatusul esofagian, ci despre un defect congenital diafragmatic. Atunci când explorarea intraoperatorie a unui caz diagnosticat cu hernie hiatală, chiar și la adult, pune în evidență un așa zis hiatus comun esoaortic, conduce
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
comentată de Leon Levițchi. Note de Virgiliu Ștefănescu-Drăgănești, București, Editura Univers, 1988). 1993 Maurice Charney, profesor la Universitatea Rutgers, SUA, publică All of Shakespeare (Totul despre Shakespeare), Columbia University Press, New York: "Pe linia Poeticii lui Aristotel, Lear este cel mai dezvoltat dintre protagoniștii tragici ai lui Shakespeare.El trece de la orbirea tragică și hubris la suferință și nebunie, trăind astfel experiență recunoașterii tragice. Deși Lear este cu totul diferit la sfîrșitul piesei cînd își revine din nebunie și se împacă cu
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
pe respectul față de beneficiarul produsului organizațional. 3.2 Profesionalizarea managementului organizațional Complexitatea macro și micromediului, caracteristicile de specificitate, diversitate și concurențialitate ale activităților organizațiilor sportive sunt argumente în favoarea promovării proceselor de profesionalizare a managementului. Profesionalizarea managementului este considerată în țările dezvoltate ca un element al reformei, al schimbării, care vizează crearea și dezvoltarea unui corp profesionist de manageri. Analizele de management comparat realizate de specialiști ai domeniului au evidențiat un obiectiv comun în ce privește profesionalizarea managementului și anume acela al eficientizării formării
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
1. Primul tip de abordare strategică menționat, cel de apărare prin păstrarea (menținerea) unor domenii stabile și oarecum restrânse, are următoarele caracteristici: * se bazează pe buna cunoaștere a propriei activități și a mediului organizațional (a pieței); * se realizează prin acțiune dezvoltată pas cu pas (politica pașilor mici); * cheia succesului acestui tip de strategie constă în rezolvarea problemei tehnice centrate pe activitățile de bază și orientată pe asigurarea eficienței activității; * este concentrat în sloganul „să faci ceea ce știi să faci mai bine
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
nivelul anului 1997 (tabelul 10.2.). În contextul datelor prezentate în tabel, considerăm că se manifestă cel puțin două tendințe de interes pentru managementul activității sportive din țara noastră: * tendința de lărgire și diversificare a surselor de finanțare, majoritatea țărilor dezvoltate asigurând finanțare din toate cele patru categorii de surse menționate în studiu; 107 * creșterea semnificativă a ponderii unor surse de finanțare, în condițiile delimitării ponderii finanțării de la bugetul de stat: autorități locale (Germania - 82,8%, Suedia - 67,2%, Franța - 65
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
populația țării (milioane ECU / 100mii loc.), vom observa că România înregistra, la data studiului, cea mai mică pondere a finanțării sportive în comparație cu țările europene luate în studiu. Situația prezentată în tabelul 10.2. evidențiază faptul că o serie de țări dezvoltate realizează ponderi semnificative de finanțare raportată la numărul de locuitori - mii ECU / 1000 loc. (Germania 8,25, Suedia 7,28, Italia 5,03, Marea Britanie 3,18), aspect ce poate constitui o explicație pertinentă a dezvoltării bazei materiale și a numărului
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
de proză, trebuie subliniat faptul că referatele asupra unor cărți supuse dezbaterii obștești au fost prezentate de scriitori de frunte cu o bogată experiență literară ca Cezar Petrescu și Zaharia Stancu, ceea ce constitue o inițiativă prețioasă care trebuie continuată și dezvoltată. În activitatea secțiilor s-a remarcat munca rodnică a unor scriitori ca Petru Dumitriu, Veronica Porumbacu, Mihu Dragomir, Nina Cassian. Laurențiu Fulga, Sütö Andras (...). Puținele discuții organizate de secțiile de creație nu au excelat prin calitatea lor. Aceste dezbateri s-
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
presă, prin urmare rețelele de informatori erau hipertrofiate în raport cu serviciile din țările normale, supravegherea telefoanelor și interceptarea corespondenței se puteau face la discreția securiștilor, fără opreliști legale reale și sfidând Constituția, iar tehnica operativă, deși mai modestă decât în lumea dezvoltată, era exploatată la sânge. Între timp, am citit și eu interviul acela și, am impresia că, pentru situația de dinainte de 1989, cifrele și proporțiile pe care le amintește sunt ori cel puțin par plauzibile. Dacă are dreptate însă și în privința
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
la studii în străinătate. Universitățile au făcut și marea prostie de a înființa secții noi de la an la an, fără să își dea seama că multe nu mai funcționau. S-a mers pe o dezvoltare de tip societate socialistă multilateral dezvoltată: facem cît mai multe și cît mai diverse, în loc să vină și să spună că fac doar pe trei domenii, care să atingă vîrful. Și rezultatul este colaps, facem multe și proaste. Rezultatul: nu sîntem în top 500. (....) Agenda Lisabona, prin
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
universitățile americane atât de performante pentru că societatea americană este la fel! Liviu Antonesei: Societatea americană știe, în primul rând, că fără competiție și cunoaștere nu există dezvoltare, în nici o direcție. Să nu uităm că tot acolo sunt și cele mai dezvoltate cercetări legate de human capital, deci preocupate de rentabilitatea investiției în educație, indiferent dacă este vorba despre investițiile pe care le face statul, le fac firmele ori indivizii. De altfel, la începutul anilor '90, Gary Backer a luat premiul Nobel
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
persoane flexibile, diplomate; în formă de spatulă = energie, inventivitate, persoane care gândesc rapid (proprie inventatorilor). Spațiul dintre degete arată calități și defecte: un spațiu mare între ele (risipă), un spațiu perfect unit (economie, avariție), un spațiu echilibrat arată facultăți bine dezvoltate, un spațiu cu anomalii (dezechilibru). RELAȚIA DINTRE DEGETE Degetul arătător este cel mai intim legat de vorbire, participând activ, alături de cuvântul rostit, la comunicarea în fața unei persoane, dar mai ales la disputele publice. Nu întâmplător, francezii îl numesc și mâitre
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
muntele lui Venus este mare (senzualitate, excese); dacă numărul de linii ce brăzdează muntele lui Venus sunt dese (rafinament sexual). MUNTELE LUI MARTE SUPERIOR muntele lui Marte superior (e plasat deasupra muntelui Lunii): dacă muntele lui Marte superior este bine dezvoltat (putere de a rezista, principii morale solide, prag înalt de sensibilitate la durere); MUNTELE MARTE, INFERIOR muntele Marte inferior (e plasat deasupra muntelui lui Venus), dezvoltă indicii cu privire la curajul fizic: dacă muntele lui Marte inferior este bine dezvoltat (curaj, luptător
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
este bine dezvoltat (putere de a rezista, principii morale solide, prag înalt de sensibilitate la durere); MUNTELE MARTE, INFERIOR muntele Marte inferior (e plasat deasupra muntelui lui Venus), dezvoltă indicii cu privire la curajul fizic: dacă muntele lui Marte inferior este bine dezvoltat (curaj, luptător); MUNTELE LUI NEPTUN muntele lui Neptun, este foarte rar dezvoltat, este plasat între muntele lui Venus și al Lunii; CÂMPIA LUI MARTE câmpia lui Marte, face legătura între Marte superior și Marte inferior: când câmpia lui Marte este
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
de sensibilitate la durere); MUNTELE MARTE, INFERIOR muntele Marte inferior (e plasat deasupra muntelui lui Venus), dezvoltă indicii cu privire la curajul fizic: dacă muntele lui Marte inferior este bine dezvoltat (curaj, luptător); MUNTELE LUI NEPTUN muntele lui Neptun, este foarte rar dezvoltat, este plasat între muntele lui Venus și al Lunii; CÂMPIA LUI MARTE câmpia lui Marte, face legătura între Marte superior și Marte inferior: când câmpia lui Marte este moale (semnifică lene, indolență). CE FORME GEOMETRICE APAR? Semnificația munților apare augmentată
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
economico-financiară să rezulte din simpla însumare a bugetelor de secție, centrelor de responsabilitate sau a unor activități. Prognozele furnizate bilanțului și contului de rezultate au ca sursă, conform unor autori de lucrări de specialitate din țările cu economie de piață dezvoltată, patru programe fundamentale. Acestor programe le corespund patru tipuri de bugete: 1. bugetul de venituri; 2. bugetul de cheltuieli; 3. bugetul de investiții; 4. bugetul financiar. Relația strânsă între controlul bugetar și sistemul costurilor se identifică în bugetul de venituri
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
masă" uniformă și omogenă, ci au existat grupări centrate în jurul unor personalități puternice uneori cu unele concepții și abordări diferite ce au concurat și au avut ca miză alegerea Papei, care să reprezinte viziunea respectivă 59. Tot ea a inițiat, dezvoltat și și-a "însușit" publicații, cu scopul stabilirii unui contact cu societatea, dar și pentru a-și transmite mesajul. Presa catolică a urmărit îndeplinirea a trei funcții: de informare, de propagandă și de evanghelizare . Mass-media a jucat un rol important
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolice, s-au înființat școli pentru instruirea jurnaliștilor. Don Alberione și cardinalul Ferrari în Italia, sau cardinalul Herrera Oria în Spania au încurajat un mod propriu de comunicare, folosindu-se de congresele organizate de către asociațiile profesionale catolice 167. Erau modalități dezvoltate în jurul unui fenomen aflat în plină evoluție. Nu pretindeau că au o formă teoretică definitivă, ci doreau a face cunoscută religia în sfera mijloacelor de informare și în consecință, în societate 168. Nici Sfântul Josemaría169 nu a dovedit o gândire
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
morală 252. În secolul al XX-lea, importanța mijloacelor media a devenit tot mai evidentă, motiv pentru care imixtiunile pontificale s-au înmulțit, ajungându-se la întocmirea unor documente precum enciclicele Vigilante cura și Miranda prorsus sau decretul Inter mirifica, dezvoltat mai târziu în Instrucția pastorală Communio et progressio. Analizând evoluția presei în raport cu realitățile politice din Franța, Spania și Italia, am putut observa că mijloacele media au contribuit la configurarea curentelor de opinie, oglindind în același timp situația societății. Anticlericalismul secolului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
au existat cele mai numeroase, profesioniste și răspândite publicații catolice. Ne-am referit la state precum Italia, Germania, Franța și Spania, care au reprezentat un model și au oferit posibilitatea de a se forma unor clerici din state mai puțin dezvoltate, sau unora care proveneau din țări unde confesiunea catolică era minoritară; aceștia din urmă, întorși în țările lor, au inițiat și dezvoltat o presă catolică locală, nu de puține ori cu sprijinul chiar și financiar, al Vaticanului 253. A existat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dușmanilor" Bisericii Catolice), Lumina creștinului (a urmărit "luminarea" și îndrumarea spre adevăr), Presa Bună (în opoziție cu cea "rea", dăunătoare Bisericii implicit societății în concepția acesteia) etc. Comparativ cu presa catolică din Occident, cea din România nu a fost la fel de dezvoltată, nu a avut aceeași amploare și nu a reușit să evolueze și să reprezinte un mijloc eficient de propagare a ideilor Bisericii Catolice în societatea românească, rămânând doar la nivelul comunităților catolice și fiind caracterizată de o lipsă de omogenitate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
circulă, greu de controlat chiar și printre enoriașii catolici"408. Un alt motiv al apariției revistei Buletin parohial a fost "dorința de a fi un prieten al familiilor catolice care să dea deslușirile necesare pentru o viață creștinească cât mai dezvoltată și confomă cu îndrumările Sfintei Biserici"409. Publicația și-a propus încă de la început să prezinte în paginile sale "orice manifestare a vieții sociale catolice parohiale, a tineretului și a celor adulți, să expună activitatea organizațiilor catolice, să-i puncteze
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
morală 1024. În secolul al XX-lea, importanța mijloacelor media a devenit tot mai evidentă, motiv pentru care imixtiunile pontificale s-au înmulțit, ajungându-se la redactarea unor documente precum enciclicele Vigilante cura și Miranda prorsus, sau decretul Inter mirifica, dezvoltat mai târziu în Instrucția pastorală Communio et progressio. Analizând evoluția presei în raport cu realitățile politice din Franța, Spania și Italia, am putut observa că mijloacele media au contribuit la configurarea curentelor de opinie, oglindind în același timp situația societății. Anticlericalismul secolului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
criză; o regiuni congestionate; regionalizarea structurală, cu o viziune mai amplă asupra dezvoltării regionale, folosind modele de dezvoltare în crearea regiunilor; Spre exemplu în Grecia au fost identificate următoarele categorii de regiuni: o regiuni - centru (amplasate în jurul capitalei și puternic dezvoltate); o regiuni semiurbane (orașe mici slab dezvoltate); o regiuni industriale specializate (structuri industriale dezvoltate); o regiuni agricole (caracterizate prin semiurbanizare, specializare agricolă și infrastructură slab dezvoltată). Pe baza caracteristicilor dezvoltării economico - sociale la nivelul României s-au formulat, în anul
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]