15,628 matches
-
tehnician, vicepreședinte, Consiliul popular, Fătăuții-Noi (operator chimist) Burciu Gheorghe, tehnician Lungu Dragoș, inginer proiectant Lungu Arcadie, tehnician agricol Cernovschi Arcadie, învățător Grigoraș Elena, profesoară de biologie Grigoraș Margalina, asistentă medicală Vespasian Lungu, pictor Cernovschi Trandafira, învățătoare Drehuță Elena, educatoare Covașă Doina, educatoare Repta Arcadie, preot Repta Octavian (Titi), inginer Cazacu Emanuil, cantor Lavric Chirilă, primar Popescu Pamfil, învățător (primar) Lichian Ion, viceprimar Nastase Gheorghe, învățător (inspector școlar) Nastase Elisabeta, învățătoare Nastase Virgil, inginer Nastasi Niculai, inginer Nastasi Zina, avocat Ion Costea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Contribuții originale la biografia poetului Mihai Eminescu, dovedindu-se un redutabil eminescolog. Îngrijitor de volume. Premiul Eminescula festivalul M. Eminescu, Drobeta Turnu Severin, 1998; Premiul pentru publicistică, 1997, la zilele presei bănățene; Volume: Răboj (poezii, 1976); Mândră floare-i norocu; Doine și cântece. Antologie, prefață și bibliografie de I.F. (1985); Și pietrele curg (legende și povestiri, 1985); Moara din Costișa (Stanțe, 1996, ed.II); Asupra cuvântului "noroc" (Studiu de stilistică, 1998), Înspre ale Eminescu (Culegere de articole tipărite prin reviste, 1999
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la Moara "8 Mai" din Dornești. Luminița și Daniel au urmat cursurile Școlii Gen. Nr. 5 apoi Liceul "Eudoxiu Hurmuzachi". În Rădăuți prieteni de suflet le-au fost familiile: Șerban Vasile și Nicolaică Ilie (nașii fetei de cununie) apoi Covașă Doina și Dragoș, Luchian Vasile și Oltea, Olinici Ghică și Maria, Colban Gh. Și Rodica, Visarion (Sony) și Răduța Vasilovschi, Oltea Cepuc (nașa de botez). A decedat Visarion, Oltea și mama ei Maria, lăsând-o pe Răduța foarte îndurerată. Între ei
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
acest lucru? Și, mai ales, de ce? Aaa, aici e o poveste... Înainte de toate, numele meu de familie inițial nu mi se părea deloc un nume potrivit de poetă. Apoi, în 1996, când am publicat prima mea carte, editoarea și scriitoarea Doina Uricariu a gândit ca și mine și mi-a zis: "Cartea ta este valoroasă, eu o public, dar va trebui să îți găsesc un pseudonim, un nume adevărat de poetă, cu rezonanță!". Și, după o noapte de căutări, a doua
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de personalități românești atât din sfera culturală cât și din alte domenii importante ale societății (medicină, învățământ, religie, politică, armată și securitate națională): Radu Bărbulescu, Ana Blandiana și Romulus Rusan, Al. Cistelecan, Dragoș Galgoțiu, Sorin Ilieșiu, Irina Mavrodin, Sergiu Anghel, Doina Cornea, Aurelian Crăiuțu, Alexandru Paleologu, Oana Pellea, Dan Puric, Geo Saizescu, Ioan Tugearu, Matei Vișniec, Annie Bentoiu, Barbu Cioculescu, Eleodor Focșeneanu. Ioan V. Argatu, Iuliana Avadanei, Victor Boștinaru, Gigi Căciuleanu, Adrian Cioroianu, Constantin Degeratu, Sabin Drăgulin, Paul Dumitrescu, Marcela Monica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
desfășurător și în legătură cu spațiile-avatar sau epigonice ale Piteștiului: Brașov, Târgu Ocna, Gherla și Canal, astfel încât fresca ororii programatice să fie completă. Impresionant este, de asemenea, dicționarul alfabetic de personaje-cheie (un mic 'lexicon negru' înrudit cu bogatul Lexicon negru propus de Doina Jela; cel de față cuprinde și numele unor victime nemaculate de la Pitești), demn, uneori, de un ospiciu-carusel. Iar studiul de caz din final, legat de inventarierea schingiuirilor, este, la rându-i, o hartă elaborată și o suprafișă despre patologia creierului
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
nu știa nimeni, în București, cum arăt. Și așa ajunsese, să am foarte mulți cititori. Când zic foarte mulți, gândiți-vă că revista avea peste 100.000 tiraj în toamnă. V.A. : Iar voi aveați și un corespondent la București. Doina BĂeșu o cheamă pe domnișoara aceea drăguță ? A.M.P. : Dorina. Exact, v-am trimis-o dumneavoastră, v-am infiltrat-o pe Dorina. Noi aveam niște ziariști tineri foarte drăguți. V.A. : Ea era ieșeancă sau era o corespondentă a voastră
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
spon‑ tan de oameni, care invadaseră pur și simplu clădirile autorităților în 22 decembrie și care nu erau întâmplător acolo... MĂ rog, ei au încercat să se legitimeze, i-au numit, în CPUN, fărĂ să-i întrebe dacă vor, pe Doina Cornea, Ana Blandiana, pe Gabi Andreescu și pe Andrei Pleșu, cred. V.A. : Pe Caramitru, Pleșu, Mircea Dinescu. A.M.P. : Doina Cornea și Zub au refuzat ; au înțeles de la început ce urmează. Era același mecanism. Peste tot au încercat să
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
rog, ei au încercat să se legitimeze, i-au numit, în CPUN, fărĂ să-i întrebe dacă vor, pe Doina Cornea, Ana Blandiana, pe Gabi Andreescu și pe Andrei Pleșu, cred. V.A. : Pe Caramitru, Pleșu, Mircea Dinescu. A.M.P. : Doina Cornea și Zub au refuzat ; au înțeles de la început ce urmează. Era același mecanism. Peste tot au încercat să invite și oameni care aveau un trecut de opo‑ zanți ai regimului, ca să dea înscenării o spoială de legi‑ timitate revoluționară
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
pierdut ? CĂ totuși România a pierdut nu numai din simpatie, ci cred că și relațiile economice au fost blocate, mult timp, iar ajutoarele economice de care ne bucuraserăm, au încetat. A.M.P. : Bine, știți cum e cu ajutoarele economice, că Doina Cornea, de exemplu, cerea să nu vină ajutoarele economice, ceea ce a fost o mare greșeală ; Iliescu ne-a arătat cu degetul că nu vrem binele poporului. Când știi că ai atâția săraci în țară, să ceri să nu fie trimise
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
armă contra noastră ? Revista lui a repri‑ mat din greu opoziția mulți ani și a jucat un rol mai mare decât ce se vede în procentele lui electorale. Rolul lui a fost de demolator, de exemplu, de a face din Doina Cornea un personaj odios ș.a.m.d. Acolo i-au adus ei, extremiștii, mari servicii lui Iliescu. Revenind, Iliescu a ratat cu desăvârșire momentul acesta cu Republica Moldova. Dar, având în vedere ce se pregă‑ tea în Transnistria și în GĂgăuzia
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Luceafărul; N.Iorga - texte din Neamul Românesc”; Ionel Teodoreanu - „Bunicul” - din „Însemnări ieșene”; D. Anghel - „Fata din Dafin”; St. Petică - „Poeme în proză”; Ilarie Chendi, la rubrica Critică literară, documentarul „La moartea lui Ștefan Petică”; „Unui viteaz”, „Alarma”, „Tranșeea cântă”, „Doina”, „Pentru țară”; „Grigorescu”, sunt doar câteva din poeziile care poartă semnătura poetului bârlădean George Tutoveanu, dar se publică și recenzii ale revistei „Florile Dalbe” editată de același la Bârlad... Alte nume de autori în Bucovina: St. Vlădescu, D. Spânu, Valentin
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
stăpânirii pământului conform dreptului de preemțiune în Moldova și reflectarea lui în documentele referitoare la Bucovina (sec. XVIII); Simion Gociu cu „Omniprezentul simț al datoriei”, de vorbă în doi, simțind savoarea discuției la o cafea; Nicolae Șapcă: „La Ionică și doina neamului?”, dar și Opinii „Ar fi bine și frățește”; Vadim Bacinschi: „De la Tisa pân' la Mare. Sate, sate neuitate.” Mai semnează în rubrici diverse, interesante: Simion Gociu la „Accente economice cu...; Ion Mihalca la „Concordia inform” Ivăr Siminoc la ”Divanul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Brillouin, Eisstrimet, autorul conchide că „ e singura evoluție a civilizației omenești în care scepticismul nu are ce căuta, realizările întrecând de multe ori visurile celor mai optimiști.” Cuvântul Adevărului Cuvântul Adevărului, 1906, Cernăuți (Din rubrica „Reviste și ziare” primită la „Doina”; revista Societății Tinerimii Române Răsăritul din Burdujeni, județul Botoșani, nr.2 august 1906. *Cuvântul Țărănimii este ziarul care apare la Cernăuți, anunțat de Glasul Bucovinei nr.920 din 17 februarie 1922, „redactat de un oarecare domn Aurel Hutu, tatăl său
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care vă rămânem recunoscători. Președinte D. Hobjilă, învățător - directorul școlii Sălceni - Tutova; secretar T. Nechifor.” La Foița s-au publicat și alte rânduri care generau emoții: Semănătorul și sfânta muncă - versuri de Alexandru Vlahuță, Pâinea - după Maurice Bouchor de Sarvary, Doine, de George Coșbuc, Liniște de Șt. O. Iosif, Sluga, de Mihail Sadoveanu, Justiție - numele tău e o minciună de D. Călinescu, Figuri din trecutul Bucovinei (Alexandru Petina la 20 iulie 1924, de exemplu), O vizită la principele Carol - de Ion
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
se proceda așa cum făcea Leo Claretie în 4 și 5 ianuarie 1922, referinduse la întreaga gamă a existenței acestuia: „Țăranul român în cadrul României Mari; împroprietărirea; industria și comerțul; România pitorească; costumul național românesc, sărbătorile, bâlciurile și târgul moșilor; poezia populară, doinele...” „Țăranul român este artist din instinct”, concluziona autorul și perora în continuare: „Trebuie să vezi pe țăran acasă la el, în fundul satelor depărtate, ascunse în văgăunile întunecate ale munților Carpați, unde legendele vechi mai plutesc încă în întunecimile tăcute ale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Vlahuță, care apreciază că: „editorul n-a știrbit nimic din podoabe și arta lor pentru că n-a căutat să le dreagă, ci le-a scris sobru, natural, așa cum le-a gândit și spus autorul.”; Jipii - povestea Peleșului - de Carmen Sylva; Doina de George Coșbuc, „Soacră, soacră poamă acră”, de Sofia Nădejde - luate din volumul „Din chinurile vieții”; „De-a baba oarba” de Al. Vlahuță din „Novelele” apărute în editura Frații Șaraga din Iași; „Legendele privighetoarei” de Simion Florea Marian din Biblioteca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și alte studii de istorie și filologie nesemnate. Devenind o publicație fără răsunet, Aurora, ca și Foaia Societății, își dă sfârșitul și din lipsă de fonduri. În raport cu „Foaia Societății”, Aurora Română n-a fost un pas înainte. * După ani, revista Doina nr. 4-5, octombrie-noiembrie 1906 (Burdujeni, Suceava) aducea mulțumiri „eruditului scriitor bucovinean C.S. Preotul Const. Morariu pentru următoarele volume donate bibliotecii „Răsăritul” din Burdujeni: Istoria Școalei Greco - orientale Cernăuți; Istoria lumii - în 3 volume; Părți din istoria Românilor din Bucovina; Herman
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
despre ortodoxism în Orientul apropiat, prigoana creștinismului în veacul al XXlea, semnate de R. Cândea, Antim Nica, Ion Negură, I. Agârbiceanu, Adrian Lupăștianu, Ion Zugrav ș.a. Publicau versuri, cu semnătură: A. Cotruș, Teofil Leanu, Vasile Alecsandri (Dulce Bucovină), Mihai Eminescu (Doina), preot Gh. Antonovici, Mircea Streinul, Vasile I. Posteucă, George Drumur, E. Ar. Zaharia, G. Coșbuc (Sus inima români!), Octavian Goga (Părăsiții), George Tutoveanu (Fii gata!), Șt. O. Iosif (Rugăciune), Nichifor Crainic (Cântecul pământului), Vasile Voiculescu (Sântem ai mântuirii...), Radu Gyr
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ș.a. Iată cât de frumoasă și măeastră era și este poezia Limba noastră a lui Mateevici și a noastră: „Limba noastră-i o comoară În adâncuri înfundată, Un șirag de piatră rară Pe moșie revărsată. Limba noastră-i numai cântec, Doina dorurilor noastre, Roiu de fulgere ce spintec' Nouri negri, zări albastre. Limba noastră-s vechi izvoade. Povestiri din alte vremuri; Și,citindule 'nșirate Te'nfiori adânc și tremuri. Limba noastră îi aleasă Să ridice slavă 'n ceruri, Să ne spuie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
proză de G. Topârceanu, Lucian Blaga, Gh. Voevidca, A.D. Herz, Ranetti-Roman etc., în traducerea reușită semnată de E. Marghita, B. Kahane, F. Klar, fragmente din „Manasse” și „Paianjenul”, eseuri literare, precum și felurite cronici. (Din Dreptatea nr.363/21 iunie 1922) Doina Nistrului, revistă de cultură generală și propagandă națională, organ al Societății „Doina Nistrului”, apare sub conducerea unui comitet, redacția Cernăuți, strada Lacăr Luția nr.2. Anul I, nr. 1, apare în luna mai 1936. În Cuvânt introductiv, comitetul arată că
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în traducerea reușită semnată de E. Marghita, B. Kahane, F. Klar, fragmente din „Manasse” și „Paianjenul”, eseuri literare, precum și felurite cronici. (Din Dreptatea nr.363/21 iunie 1922) Doina Nistrului, revistă de cultură generală și propagandă națională, organ al Societății „Doina Nistrului”, apare sub conducerea unui comitet, redacția Cernăuți, strada Lacăr Luția nr.2. Anul I, nr. 1, apare în luna mai 1936. În Cuvânt introductiv, comitetul arată că Societatea, cu sediul în prezent în colonia „I.G. Duca”, ce sprijină revista
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai 1936. În Cuvânt introductiv, comitetul arată că Societatea, cu sediul în prezent în colonia „I.G. Duca”, ce sprijină revista, urmărește în primul rând un plan național din care va răsări, desigur, și unul cultural: pedagogic, literar științific, artistic etc. Doina Nistrului este un răsunet al Doinei Oltului. Doina Oltului a bătut recordul în doină și aceasta se datorește faptului că suferința trăită intens de români a putut fi cristalizată în cele mai sublime accente muzicale redate prin Doina românească, în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
arată că Societatea, cu sediul în prezent în colonia „I.G. Duca”, ce sprijină revista, urmărește în primul rând un plan național din care va răsări, desigur, și unul cultural: pedagogic, literar științific, artistic etc. Doina Nistrului este un răsunet al Doinei Oltului. Doina Oltului a bătut recordul în doină și aceasta se datorește faptului că suferința trăită intens de români a putut fi cristalizată în cele mai sublime accente muzicale redate prin Doina românească, în genere și „Doina Oltului”, în special
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Societatea, cu sediul în prezent în colonia „I.G. Duca”, ce sprijină revista, urmărește în primul rând un plan național din care va răsări, desigur, și unul cultural: pedagogic, literar științific, artistic etc. Doina Nistrului este un răsunet al Doinei Oltului. Doina Oltului a bătut recordul în doină și aceasta se datorește faptului că suferința trăită intens de români a putut fi cristalizată în cele mai sublime accente muzicale redate prin Doina românească, în genere și „Doina Oltului”, în special. ... Nistrul își
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]