12,418 matches
-
Cu aceaste ocazii s-a ocupat de arta veche, arta populară și naivă precum și de cea profesionistă. A fost inspector - șef la Direcția pentru Cultură (1990) și inspector la Inspectoratul Școlar (1997 - 2000). Gheorghe Pantelie a fost membru fondator al Galeriei de Artă "Metopa" din Pitești, membru fondator al Filialei piteștene a Uniunii Artiștilor Plastici din România (1976) și inițiatorul Cenaclului „"Ioan Andreescu"” (1976). Se poate spune ca Gheorghe Pantelie a fost formator de opinie și a fost beneficiarul de importante
Gheorghe Pantelie () [Corola-website/Science/328883_a_330212]
-
studiul pământurilor decolorante din R.P.R."; "Valorificarea gazelor din craking"; "Aditivi pentru uleiurile minerale pe baza de rășini acrilice"; Studiul compoziției chimice a țițeiului în R.P.R.". Contribuția sa la cercetarea bogățiilor minerale ale României îi asigură un loc de cinste în galeria marilor figuri ale științei naționale, europene și mondiale. În paralel, a activat și ca profesoară de fizică și chimie la Școala de fete „Pitar Moș” și la Școala de electricieni și mecanici din București, condusă de fratele ei Dimitrie. Mulți
Elisa Leonida Zamfirescu () [Corola-website/Science/328935_a_330264]
-
bărbați, oameni simpli și intelectuali, tineri și mai puțin tineri, practic goblenul este cusut pentru că este un mod plăcut de a folosi timpul, este o relaxare, o terapie. Goblenul este considerat o artă, multe goblenuri fiind expuse spre vânzare în galerii de artă internaționale.
Goblen () [Corola-website/Science/325365_a_326694]
-
, (n. 2 februarie 1897, București — d. 8 octombrie 1946, București) a fost un violonist român din galeria lăutarilor din prima jumătate a sec. XX, așezat între violoniștii și șefii de orchestră valoroși, a căror moștenire artistică a intrat în anonimatul specific virtuozilor de muzică populară și lăutărească. Deși rar menționat (pe mai puțin de 10 discuri), arcușul
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]
-
lor expoziții în Occident. În 1967, Giulio Carlo Argan îl invită ca asistent la Universitatea din Roma. În 1968 îl întâlnește la București pe Richard Demarco, promotor al unei noi conștiințe europene, cu care va colabora de-a lungul anilor. Galeria sa din Edinburgh dedică importante expoziții artiștilor din țările care au suferit cel mai mult din cauza războiului și a comunismului, printre care România. La Paris Radu Varia îi cunoaște pe Eugen Ionesco în 1966, pe Emil Cioran în 1967, iar
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
Muzeul Dali din Figueras (1974), Muzeul de Artă Modernă din Rio de Janeiro (1975), The Solomon R. Guggenheim Museum din New York (1976), Centrul Pompidou din Paris (1980), Grand Palais din Paris (1983), Documenta IX, Kassel(1992), Bienala de la Veneția (1993), Galeria Karsten Greve din Paris (2002), Palatul Mogoșoaia (2009). La începutul anilor ‘70, desfășurându-și activitatea mai ales la Paris și New York, participă activ în Spania alături de marele pictor Salvador Dali la crearea muzeului din Figueras ce poartă numele acestuia, și
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
acum în relații bune. Cu toate acestea, imediat după acest moment, vampirii parizieni îi răpesc pe toți trei. Că pedeapsa pentru uciderea lui Lestat, Louis este închis într-un sicriu de metal, iar Claudia și Madeleine sunt blocate într-o galerie de ventilație cu un acoperiș deschis. În dimineața următoare, razele soarelui le transformă pe Claudia și Madeleine în cenușă. Armând îl eliberează pe Louis, care o caută pe Claudia și este îngrozit și îndurerat atunci cand găsește rămășițele ei transformate în
Interviu cu un vampir (film) () [Corola-website/Science/325497_a_326826]
-
sau ceea ce alții au considerat lipsit de importanță. „Cărăbușul de aur” l-a inspirat pe Robert Louis Stevenson în scrierea unui roman despre o vânătoare de comori intitulat "Comoara din insulă" (1883). Stevenson a recunoscut această influență: „Am intrat in galeria domnului Poe... Fără îndoială, scheletul [în romanul meu] este preluat de la Poe”. Poe a jucat un rol major în popularizarea criptogramelor în ziarele și revistele din vremea sa și ulterior. William F. Friedman, primul criptograf al Americii, a devenit interesat
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
se caracterizează și de apariția în creația lui Coulin a lucrărilor și studiilor de nud. Dintre picturile sale cele mai cunoscute sunt: "Mireasa pictorului" (1896); În fața samovarului" (1898); "Cap de copil" (1900); "Din Italia", "Fata cu fluturele" (1911, aflat la Galeria Națională a Ungariei, Budapesta); "Țărănci din Țara Bârsei" (1903, din colecția Brukenthal, Sibiu); "Portret Pucheria Smigelschi" (1904); "Țărancă româncă" (1905); "Violonista Olga Coulin" (1908); "Autoportret" (1910); "La cămin, țărancă italiancă" (1911, inclus în Galeria Brukenthal, Sibiu); "Împărtășanie, biserica evanghelică din
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
Fata cu fluturele" (1911, aflat la Galeria Națională a Ungariei, Budapesta); "Țărănci din Țara Bârsei" (1903, din colecția Brukenthal, Sibiu); "Portret Pucheria Smigelschi" (1904); "Țărancă româncă" (1905); "Violonista Olga Coulin" (1908); "Autoportret" (1910); "La cămin, țărancă italiancă" (1911, inclus în Galeria Brukenthal, Sibiu); "Împărtășanie, biserica evanghelică din Henndorf" (1911); În livada de măslini" (1911, Galeria Brukenthal, Sibiu). Asemenea multor artiști Arthur Coulin s-a preocupat de decorațiuni interioare și proiecte de mobilier, inspirându-se în acest sens din creația și tradiția
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
Bârsei" (1903, din colecția Brukenthal, Sibiu); "Portret Pucheria Smigelschi" (1904); "Țărancă româncă" (1905); "Violonista Olga Coulin" (1908); "Autoportret" (1910); "La cămin, țărancă italiancă" (1911, inclus în Galeria Brukenthal, Sibiu); "Împărtășanie, biserica evanghelică din Henndorf" (1911); În livada de măslini" (1911, Galeria Brukenthal, Sibiu). Asemenea multor artiști Arthur Coulin s-a preocupat de decorațiuni interioare și proiecte de mobilier, inspirându-se în acest sens din creația și tradiția sașilor transilvăneni. În anul 1908 cu ocazia bazarului de Crăciun organizat de Asociația Sebastian
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
consumate. Uneori pot apărea lupte pentru gogoașe, între gândacul care a fabricat-o și alții mai „leneși”. Gogoașele de bălegar pot fi fabricate în perechi, formându-se cupluri care încep să acumuleze hrană împreună pentru urmași. Ponta este depusă în galerii cu adâncimi de 10-30 cm ce se termină cu o cameră specială. În această cameră are loc și acuplarea. Stadiul de ouă durează 5-12 zile, larvar - 30-3 zile, pupa - două săptămâni. În Egiptul Antic, "" a fost un simbol al zeului
Scarabaeus sacer () [Corola-website/Science/325943_a_327272]
-
exact ca și gogoașa de bălegar, este rostogolit pe cer de scarabei care nu se văd și seara dispare în pâmânt. Analogia provine de la faptul că în lunile de primăvară scarabeul sacru este activ ziua, iar noaptea se ascunde în galerii Scarabeul sacru este răspândit în statele mediteraneene (Franța, Italia, fosta Iugoslavie, Albania, Grecia, Bulgaria, Turcia, Africa de Nord), în sudul Ucranei, unele țări caucaziene și în Arabia.
Scarabaeus sacer () [Corola-website/Science/325943_a_327272]
-
înconjoare Franța. Suprafața ocupată de Marea Piramidă poate înghiți Catedrala Sf. Petru din Roma, catedralele din Florența și Milano și Catedralele Westminster și Sf. Paul din Londra, toate laolaltă. Pe fațeta din nord se află intrarea în piramidă. Coridoarele și galeriile duc fie spre camera mortuară a regelui, fie au avut alte funcții. Camera regelui se află în inima piramidei, putând fi accesată numai prin Marea Galerie și un coridor ascensional. Sarcofagul regelui este făcut din granit roșu, ca și pereții
Marea Piramidă din Giza () [Corola-website/Science/325962_a_327291]
-
Londra, toate laolaltă. Pe fațeta din nord se află intrarea în piramidă. Coridoarele și galeriile duc fie spre camera mortuară a regelui, fie au avut alte funcții. Camera regelui se află în inima piramidei, putând fi accesată numai prin Marea Galerie și un coridor ascensional. Sarcofagul regelui este făcut din granit roșu, ca și pereții interiori ai camerei. Cea mai impresionantă este piatra cu laturi foarte fin șlefuite de deasupra intrării, lungă de peste 3 m, înaltă de 2,4 m și
Marea Piramidă din Giza () [Corola-website/Science/325962_a_327291]
-
transportă spre uzinele de la Govăjdia respectiv Hunedoara. Construcția Căii Ferate Miniere Ardelene a determinat și schimbarea drastică al sistemului de transport din mina centrală de la Ghelari. Așa s-a dovedit necesar ca tot minereul exploatat să se coboare la orizontul galeriei de coastă „Kerpely” unde ajutau mult și rostogolurile și planurile înclinate existente. Tot atunci orizontul galeriei de coastă „Kerpely” a fost legată cu cale ferată de orizontul galeriei de coastă „Lukács László” iar prelungirea galeriei cu un tunel se putea
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
drastică al sistemului de transport din mina centrală de la Ghelari. Așa s-a dovedit necesar ca tot minereul exploatat să se coboare la orizontul galeriei de coastă „Kerpely” unde ajutau mult și rostogolurile și planurile înclinate existente. Tot atunci orizontul galeriei de coastă „Kerpely” a fost legată cu cale ferată de orizontul galeriei de coastă „Lukács László” iar prelungirea galeriei cu un tunel se putea realiza cu costuri reduse. Săparea tunelului „Lukács László” a fost început în anul 1898 din două
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
a dovedit necesar ca tot minereul exploatat să se coboare la orizontul galeriei de coastă „Kerpely” unde ajutau mult și rostogolurile și planurile înclinate existente. Tot atunci orizontul galeriei de coastă „Kerpely” a fost legată cu cale ferată de orizontul galeriei de coastă „Lukács László” iar prelungirea galeriei cu un tunel se putea realiza cu costuri reduse. Săparea tunelului „Lukács László” a fost început în anul 1898 din două direcții, finalizat în anul 1899, tunelul avea o lungime totală de 504
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
să se coboare la orizontul galeriei de coastă „Kerpely” unde ajutau mult și rostogolurile și planurile înclinate existente. Tot atunci orizontul galeriei de coastă „Kerpely” a fost legată cu cale ferată de orizontul galeriei de coastă „Lukács László” iar prelungirea galeriei cu un tunel se putea realiza cu costuri reduse. Săparea tunelului „Lukács László” a fost început în anul 1898 din două direcții, finalizat în anul 1899, tunelul avea o lungime totală de 504,9m iar împreună cu galeria de coastă „Lukács
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
László” iar prelungirea galeriei cu un tunel se putea realiza cu costuri reduse. Săparea tunelului „Lukács László” a fost început în anul 1898 din două direcții, finalizat în anul 1899, tunelul avea o lungime totală de 504,9m iar împreună cu galeria de coastă „Lukács László” a ajuns la 754m. Cele două intrări al tunelului erau armate cu piatră, restul tunelului trecea prin șist solid și nu s-a pus problema armării tunelului. Tunelul se află mai jos cu 20m față de tunelul
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
anul 1863. Din cauza înclinației tunelului, apele din tunelul superior se scurgeau în tunelul inferior. Prin tunelul „Lukács László” până la planul înclinat de la Retișoara s-a amenajat o cale ferată electrificată, iar calea ferată cu tracțiune animală ce lega tunelul de galeria de coastă „Kerpely” la rândul ei s-a convertit în cale ferată electrificată. Astfel minereul de fier ajuns la galeria de coastă „Kerpely” ajunge pe o cale ferată cu ecartament de 633mm, o declivitate de 0,4% care trece prin
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
înclinat de la Retișoara s-a amenajat o cale ferată electrificată, iar calea ferată cu tracțiune animală ce lega tunelul de galeria de coastă „Kerpely” la rândul ei s-a convertit în cale ferată electrificată. Astfel minereul de fier ajuns la galeria de coastă „Kerpely” ajunge pe o cale ferată cu ecartament de 633mm, o declivitate de 0,4% care trece prin tunelul „Lukács László” ajungând la planul înclinat din valea Retișoarei, care la rândul ei i-a fost mărit capacitatea de
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
De Luca a reușit să propună o viziune diferită asupra ideii de cetate eternă. Expoziția sa de la Camera Deputaților, Italia (Roma), din 1995, a atras puternic atenția Din acest moment este publicată în numeroase magazine și albume și expune în galerii din întreaga lume. Începe să lucreze asupra elementelor structurale pure ale vederii, acționând cu o personalitate frapantă, prin alăturări de culori neobișnuite: roz, albastru, violet. Un străin de oraș e impresionat de elementul exotic, pitoresc, de culoare; De Luca percepe
Augusto De Luca () [Corola-website/Science/324480_a_325809]
-
anilor ‘70 și care se regăsesc în colecția Muzeului de Artă Iași. A avut numeroase expoziții personale și de grup în Franța, Mexic, Statele Unite, Italia, Germania, Cehia, Iugoslavia, Polonia, Spania, Japonia etc. În 1964 a expus la Paris, la renumită Galerie du Passeur, una dintre galeriile care au găzduit expozițiile lui Picasso. Obține numeroase premii și distincții: Premiul al II-lea la Festivalul Internațional de Tineret din Varșovia, în 1955, Premiul Ion Andreescu decernat de Academia Română în 1976, Premiul internațional Colosseum
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
regăsesc în colecția Muzeului de Artă Iași. A avut numeroase expoziții personale și de grup în Franța, Mexic, Statele Unite, Italia, Germania, Cehia, Iugoslavia, Polonia, Spania, Japonia etc. În 1964 a expus la Paris, la renumită Galerie du Passeur, una dintre galeriile care au găzduit expozițiile lui Picasso. Obține numeroase premii și distincții: Premiul al II-lea la Festivalul Internațional de Tineret din Varșovia, în 1955, Premiul Ion Andreescu decernat de Academia Română în 1976, Premiul internațional Colosseum, în 1979, la Nuova Figurazione
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]