12,391 matches
-
după 150 m, culoarul lat de peste 20 m are tavanul suspendat la 25 m înalțime. La partea terminală peștera pierde treptat din dimensiuni înfundându-se într-un culoar scurt, după 270 m de la intrare. Podeaua este tapisată cu un strat gros de argilă bogată în humus fosfatic, provenit din distrugerea scheletelor de ursus spelaeus. Aici, în acestă peșteră, în cel de-al II-lea Război Mondial, odată cu pătrunderea Armatei Roșii, s-au refugiat copii, femeile și tinerii satului din fața „binefacerilor” ocupantului
Fânațe, Bihor () [Corola-website/Science/300854_a_302183]
-
pe ultima sută de metri punct roșu - Peșteră Coliboaia se află în apropiere de peșteră Măgura, având o intrare mai mică de 1,5 metri înălțime; are mai mult de 1 km lungime; podeaua peșterii este acoperită cu un strat gros de - aceste 4 peșteri sunt populate de colonii de lilieci; colonii protejate - nu faceți gălăgie în peșteri, nu purtați făclii aprinse și nu faceți foc în peștera sau la intrare
Sighiștel, Bihor () [Corola-website/Science/300867_a_302196]
-
sau harnașament (centuri, saltaleoni, tutuli, pandantive caliciforme, falere, butoni, verigi de picior, brățări din bară de bronz, inel de prindere, ace,) fragmente de ceramică. Fragmentele de ceramică au fost găsite lângă o vatră de foc de la care pornește un strat gros de cenușă spre pârâul peșterii, ceea ce indică o folosire îndelungată a cuptorului care a servit, probabil, unui atelier de turnătorie a obiectelor de bronz . În sprijinul acestei ipoteze vine configurația naturală a peșterii cu o boltă semicirculară, de 33/20
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
sat titularizat, din anul 1893. Pitorească era fosta bisericuță din bârne de pe Vale. Din descrierile contemporanilor, aceasta era construită într-un pâlc de stejari retezați și care au ținut loc de furci, masa altarului fiind construită dintr-un stejar foarte gros, retezat la înălțimea de un metru, iar podeala făcută din scândură cioplită cu barda, era la distanță de o jumătate de metru de pământ, astfel că dedesubt era gol, copiii din sat căutând ouăle găinilor care cuibăreau sub biserică. Ușa
Bajura, Botoșani () [Corola-website/Science/300889_a_302218]
-
Valea Neagră din anii 70.Exemplare ceramice aparținând acestui centru mai pot fi văzute la Muzeele din Beiuș și Oradea sau în colecții particulare.Ceramica de Valea Neagră era individualizată,față de celelalte centre din zonă,prin preferința pentru pasta mai groasă și mai ales prin verdele închis utilizat la smălțuirea "olurilor,cănților și a blidelor"precum și a decorului zimțat al buzelor blidelor. Un alt meșteșug prezent în acest sat a fost prelucrarea artistică a lemnului în confecționarea crucilor de cimitir și
Valea de Jos, Bihor () [Corola-website/Science/300879_a_302208]
-
de apă sărată. Cu toate acestea, , cel mai nordic punct al masei continentale eurasiatice, a fost depășit la 10 septembrie. Zece zile mai târziu, când "Fram" s-a apropiat de zona în care fusese distrusă "Jeannette", s-a observat banchiză groasă pe la 78° latitudine nordică. Nansen a urmat linia banchizei către nord până la o poziție înregistrată ca fiind 78°49′N, 132°53′E, înainte de a ordona oprirea motoarelor și ridicarea cârmei. Din acest punct a început deriva lui "Fram". Primele
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
bazilica în stil gotic, însă lucrările nu au continuat dincolo de supraetajarea turnului-clopotniță, care cu cei 32 de metri ai săi devenea cel mai înalt din Țara Bârsei. La parter, turnul-clopotniță se prezintă ca un portic boltit în cruce cu nervuri groase cu profil tipic cistercian. Nivelul al treilea are trei nișe cu metereze, ca și următorul, clopotele aflându-se la nivelul al cincilea. Nivelurile superioare au fost adăugate două secole mai târziu și sunt construite din tuf calcaros. Drumul de strajă
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
pe culmea dealului Vârful și după ce trece de cele trei vârfuri și de poieni, ajunge la un podiș, aici e Podul Gogoronii, unde va da de zidurile surpate ale Casei Uriașilor. Să scormonească puțin prin dărâmături și va găsi cioburi groase de vase de lut ars și poate chiar resturi de unelte de fier. Aceste ruine sunt rămășițele Casei Uriașilor. Turnuri romane din sec II-III se semnalează în locurile: Caramida, Homorasa, Hotroapa, Dealul lui Galoș, Casa Uriașilor (Podul Gogoronii), făcând parte
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
în trupurile dealurilor, denumiri ( încă păstrate de localnici ) ale unor grinduri, pâraie, lacuri, etc. cum sunt: „Grindul Ciorii”, „Limba Ciorii”, „Vadul Văzluiului”, „Vadul Racilor”, „Gârla Vidrouiului”, „Gârla Lungă”, „Pretvac”, Lacurile: „Amzei”, „Părușelului”, „Căpitanului”, „Comișanului”,„Lacul cu Nisip”, „Lacul cu trestia groasă”, „Roșia”, „Dinte Negru”, etc. Toate acestea sunt semne că pe aceste locuri au trăit oameni în vremuri trecute cu vechime întinsă peste mii de ani. La Ciuperceni, Teleorman, la 10 m adâncime, au fost identificate unelte din piatră cioplită cu
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
dacă", trăiau pe margini de lacuri, râuri, populații migratoare. O parte din aceste populații a fost asimilată de populația băștinașă și împreună cu localnicii au adoptat creștinismul. Primele biserici pe locurile mai sus numite, au fost construite cu pereți din trestie groasă și acoperite cu stuf. Astfel de biserici au existat în aceste locuri până în a doua parte a secolului al XVIII-lea. În Cioara a existat biserica din trestie alături de izvorul de apă al Cișmelei, până în vremea lui Alexandru Ioan Cuza
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
încadrează în zona vegetației de stepa, plantele spontane find atât ierboase Vegetația ierboasa se întâlnește în zonele necultivate și în zona canalelor de irigații nefolosite, speciile representative fiind: iarbă scaioasa, colții babei, troscot, știr, coada șoricelului, lumânărica, trifoiul sălbatic, pirul gros, etc. AFACERI Din totalul de 5026 ha cât are suprafață agricolă, cea mai mare parte, 3972 ha este teren arabil, 408 ha pășune și 54 ha vii. Efectivele de animale din comuna se prezintă astfel : 25000 păsări, 1800 ovine, 780
Comuna Traian, Teleorman () [Corola-website/Science/301845_a_303174]
-
de stejar. Aceasta este numai una din acțiunile acestui turc prin care sprijinea construcția bisericii. Construcția bisericii începe prin anul 1860-1865 de către obștea satului. Biserica în formă de cruce este construită în întregime din lemn. Temelia este construită din butuci groși de stejar. Distanța de la pământ la dușumeaua bisericii a fost de cel puțin un metru. Bătrânii spun că cei mici se jucau sub dușumeaua bisericii. Temelia bisericii este în pământ atât din cauza inundațiilor care au împotmolit terenul, cât și din cauza
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
pe rit vechi, începea cu ornarea felinarului special construit pentru colindat. Acesta este de formă octogonală ale căror laturi sunt din sticlă iar scheletul prezintă o frumoasă dantelarie metalică. În centru, se află un dispozitiv ce permite introducerea unei lumânări groase. Acest felinar auriu era purtat de ceata de colindători în scopul de a ilumina cât mai bine drumul. Prevăzut cu un un băț lung de aproape 3 metri, acesta era frumos împodobit cu ștergare, busuioc, flori nemuritoare sau crenguțe de
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
teritoriul comunei Viișoara, fac parte din sistemul de micro-terase asimetrice din cadrul văii Călmățuiului, de la confluența cu pârâul Urlui. Aceste micro-terase sunt slab dezvoltate, sub forma de petece (Harta geologică, Foaia Giurgiu, Institutul de Geologie, 1966) cu depozite aluvionare și pătură groasă loessoidă. În partea de nord-vest a vetrei satului sunt prezente două micro-terase locale, slab dezvoltate ce se continuă pe teritoriul comunei Piatra, acolo unde sunt mult mai dezvoltate. Aceste micro-terase se deschid parcă în evantai pe direcție NE-N-NV începând de la
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
lea de către comunitatea monahilor ce trăiau în această parte a locului. La început de proporții reduse Schitul "Precista", monument istoric Cod LMI VN -II- m- B-06515, cum s-a numit la început, are forma de arcă, fără turlă, cu pereți groși de aproximativ 1 metru prevăzută cu ferestre mici în firidele pereților. După secularizarea averilor mănăstirești de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, ulterior anului 1864, biserica devine enorie. La intrarea dinspre sud în satul Lespezi se găsește o ciușmea, monument înregistrat în
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
materială, a fiecăruia astfel: fruntașii aveau case din pari pe două rînduri, lipite cu lut amestecat cu paie, iar acoperișul din rogoz sau paie; cei nevoiași, făceau bordeie în pământ, acoperit cu loazbe sau butuci peste care puneau, un strat gros de pământ. Pentru geamuri, nu era sticlă și se folosea, beșică de porc sau de bou. Mai apoi, a apărut hârtia de pus în geam, dar 24 coli de hârtie, costa cât un car de lemne. În casă se făcea
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
case particulare închiriate. Prima învățătoare a fost Dna Maria Irimescu-Oescu. În primul an au învățat aici 73 de fete. 1928 - Profesorul Ion D. Ștefănescu descoperă în pronaosul Bisericii portretul votiv al Hatmanului Sendrea. Acest portret era acoperit de un strat gros de văr alb, datat din secolul al XIX-lea. 15 octobre 1933 - se înființează corul din Dolhestii Mari 8 noiembrie 1933 - s-a inaugurat o casă de sfat și citire într-o casă particulară pusă la dispoziție de un cadru
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
sud a satului pe hartă este marcat amplasamentul unui conac (“Schloß”). Pe teritoriul satului există un izvor cu apă sărată concentrată (“mărătoare”), dovada prezenței în adâncime a unui masiv de sare. Izvorul este captat într-un puț, căptușit cu scânduri groase, nivelul saramurii ajungând la suprafața solului. Satele din jur (Tureni, Ceanu Mic, Rediu, Mărtinești, Comșești, Vâlcele, Petreștii de Jos, Deleni, Livada, Plaiuri, Agriș, Crăești, Săliște) se aprovizionau sistematic cu saramură de aici, utilizată în alimentație si pentru conservarea cărnii de
Micești, Cluj () [Corola-website/Science/300340_a_301669]
-
apar în prima parte a lunii decembrie, ținând până în luna martie. Umiditatea medie e aerului este de 6,5 la sută. Flora este una caracteristică silvostepei, cu specii de stejar, arțar, carpen, frasin, salcâm și vegetație ierboasă formată din pirul gros, păiuș, coada șoricelului, colilia, rogoz, coada vulpii, trestie. La granița dintre satul Boteni și comuna Suatu se află o rezervație botanică de 4 hectare, unde se găsesc specii pontico-mediteraneene, xerofilo-pontice, ș.a. În rezervație crește și Cocoșul lui Peterfi (Astragalus peterfi
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
80 piese, Ungaria 9 piese, Austria o singură piesă, Polonia 1019 piese, Elbing 95 piese, Riga 16 piese, Prusia 80 piese și Pomerania 3 piese. Tipurile de monedă ce compun tezaurul: 1160 piese de 1, 5 groși, respectiv 85 piese groși mari. De asemenea tezaurul mai cuprinde un numar de 33 monede de 3 groși, 11 monede de cîte 1 gros și 14 monede a câte 6 groși. Se presupune că data îngropării tezaurului este perioada 1650-1651. Atât vasul cât și
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
conglomerate cenomaniene de tip Bucegi. Socotind perimetrul Biborțeni ca o parte din marele bazin intramontan Baraolt, se poate constata că cele două mari unități geologice prezentate anterior sunt acoperite, pe alocuri - mai cu seamă in zonele joase - de un covor gros, de vârstă plio-pleistocenă. Acest pachet, dispus în mod discordant peste fundamentul cretacic, străpuns în mai multe locuri de andezitele Harghitei de Sud, este constituit din straturi groase (uneori foarte groase) de marne cenușii compacte fosilifere, reprezentând peste tot acoperișul complexului
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
sunt acoperite, pe alocuri - mai cu seamă in zonele joase - de un covor gros, de vârstă plio-pleistocenă. Acest pachet, dispus în mod discordant peste fundamentul cretacic, străpuns în mai multe locuri de andezitele Harghitei de Sud, este constituit din straturi groase (uneori foarte groase) de marne cenușii compacte fosilifere, reprezentând peste tot acoperișul complexului cărbunos din bazinul carbonifer al Baraoltului. Forajele au pus în evidență și intercalații permeabile, constituite din piroclastite, nivele nisipoase. Cele din urmă, fiind permeabile, formează adevărate borchișuri
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
alocuri - mai cu seamă in zonele joase - de un covor gros, de vârstă plio-pleistocenă. Acest pachet, dispus în mod discordant peste fundamentul cretacic, străpuns în mai multe locuri de andezitele Harghitei de Sud, este constituit din straturi groase (uneori foarte groase) de marne cenușii compacte fosilifere, reprezentând peste tot acoperișul complexului cărbunos din bazinul carbonifer al Baraoltului. Forajele au pus în evidență și intercalații permeabile, constituite din piroclastite, nivele nisipoase. Cele din urmă, fiind permeabile, formează adevărate borchișuri, conținând cantități mari
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
Peste depozitele pliocene este prezent pleistocenul și depozitele de pante, a teraselor apelor curgătoare. Datarea lor s-a putut face cu ajutorul fosilelor mamifere care au trăit pe aceste meleaguri în timpul cuaternarului. Holocenul este prezent peste tot, fiind compus din depozite groase de pietrișuri și nisipuri fluviatile. Cele din urmă conțin ape dulci, rar mineralizate, și în ele se poate măsura, aproape peste tot, nivelul hidrostatic al fântânilor. Prin perimetrul Biborțeni trece, pe direcția NE-SV, pârâul Baraolt, care are un debit
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
condiții favorabile dezvoltării localităților din jur. Pe văile mai largi apar luncile și terasele inferioare aluvionare alcătuite din depozite de pietrișuri și nisipuri. În general, relieful de câmpie colinară este unul de acumulare lacustră, format din prundișuri, nisipuri și cuverturi groase de luturi. În lungul văilor apar soluri aluvionare și soluri brune, favorabile dezvoltării culturilor agricole mari. Astfel, prin terasarea pantelor au fost înlocuite fostele pășuni neproductive cu suprafețe viticole întinse (155 ha) și pomicole (64 ha). În afară de acestea, pe teritoriul
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]