13,415 matches
-
filme reprezintă viziuni mitice ale eroismului masculin care încearcă să recupereze ce se putea din virtuțile salvatoare după înfrîngerea din Vietnam, eludînd într-un mod lipsit de onestitate cauzele, istoria și traiectoria reală a conflictului. În timpul perioadei Reagan, asemenea fantezii ideologice precum Rambo, Zorii roșii, Dispărut în misiune, Top Gun, mini-serialul de televiziune Amerika și alte produse ale culturii media reprezentau pozițiile unei drepte agresive asupra războiului, militarismului, comunismului etc. Aceste filme și altele precum An officer and an Gentleman, Star
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în ciuda lipsurilor, Platoon dă dovadă de cîteva viziuni critice impresionante cu privire la implicarea Statelor Unite în Vietnam. Scena brutalităților cu care a acționat plutonul american în satul vietnamez este o scenă crîncenă, atipică pentru filmele de război hollywoodiene, asemenea scene erodînd maniheismul ideologic propriu filmelor de război americane. Scena bătăliei finale ilustrează modul în care unele plutoane au servit drept momeală pentru atragerea vietnamezilor în luptă directă, lucru care ducea inevitabil la măcelărirea atît a forțelor vietnameze, cît și a celor americane, într-
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Appendix la Camera Politica care ia în discuție interviuri cu audiențe referitor la mesajele politice și consecințele filmelor de masă. Cercetarea dezvăluie o gamă largă de reacții la politica filmelor de succes (Kellner și Ryan, 1988). Multe reacții urmăresc decodările ideologice ale filmelor, în timp ce altele nu le iau în seamă, oferind propriile interpretări. 5 Asupra prezentării pe care Hollywoodul o face Vietnamului, vezi Britton, 1986; Wood, 1986; Kellner și Ryan, 1988. 6 Majoritatea cronicilor au subliniat presupusul realism al filmului Platoon
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lucru considerînd că existența îi este controlată de forțe aflate în afara sa, el începe să fie atras de ocultism. În consecință, în perioadele de criză socio-economică, cînd oamenii nu reușesc să facă față realității sociale, elementul ocult devine o orientare ideologică eficace, care contribuie la explicarea unor circumstanțe neplăcute sau de neînțeles prin apelul la mitologiile religioase sau supranaturale. În timpul crizei din societatea germană, după Primul Război Mondial, de exemplu, s-a putut remarca o proliferare a filmelor de groază; în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ca pe o sursă a acestor apariții teratologice, fapt ce apare ca un ecou al criticilor feministe aduse familiei de tip patriarhal. În filme precum Poltergeist însă, sînt prezentate familii decente atacate de monștri; asemenea filme funcționează drept o pledoarie ideologică în favoarea familiei tipice clasei de mijloc care codifică în limbaj cinematografic discursurile conservatoare ale anilor '80. Cu toate acestea, o interpretare diagnostică arată că și filmele de groază de orientare conservatoare dezvăluie anxietățile contemporane legate de familie, de regres, de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
realist, filmele sale din 1980 tind să proiecteze temeri reale asupra unor spirite malefice și îndreaptă speranța salvării spre personaje precum extratereștrii binevoitori (Întîlnire de gradul III, E.T.) sau super-eroi precum Indiana Jones din Raiders of the Lost Ark. Aparatul ideologic al lui Spielberg recurge mult prea adesea la fantezii evazioniste, la afirmarea de nuanță conservatoare a valorilor burgheze, la eroi mitici din panteonul tradițional și la forme ale culturii populare tradiționale. Spre deosebire de cineaștii mai critici de la Hollywood, care fac o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de mituri care construiește bazîndu-se atît pe valorile și modul de viață burghez, cît și pe polul opus, aflat în contrast cu acesta, al ocultismului transcendent. Orientarea spre ocultism din peliculele hollywoodiene ce au urmat filmului Exorcistul (1973) fac dovada unei crize ideologice în societatea americană prin faptul că prezintă o lume în criză, ale cărei instituții sînt amenințate de o multitudine de forțe. Unele din filmele de groază extrem de populare (Exorcistul, Prevestirea, Carrie, Teroarea din Amityville, Shining și altele) prezintă o societate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
din societatea prezentă și indică prezența unei crize de legitimitate în societatea americană contemporană (Habermas, 1973). E drept că filmul Poltergeist încearcă să creeze o imagine pozitivă a familiei și modului de viață burghez, dar filmul lui Spielberg prezintă contradicții ideologice între încercarea de a valorifica instituțiile și valorile burgheze existente și tendința de a căuta soluția și salvarea în ființe extraterestre sau în spiritism. Filmul sugerează și faptul că instituțiile și valorile menționate sînt lipsite de vitalitate. În Întîlnire de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
prezintă o imagine neobișnuit de puternică a familiei ca instituție viabilă, aici celelalte instituții dominante și în special trusturile private sînt prezentate într-o lumină extrem de critică. Așadar, cu toate că ideologia familiei apare cu claritate în Poltergeist, filmul nu conferă legitimitate ideologică politicii economice americane. Din această perspectivă, orientarea spre elementul ocult și spre valorile transcendent-spirituale în peliculele produse în ultima vreme la Hollywood dezvăluie eșecul industriilor de cultură de a conferi o legitimitate ideologică reală capitalismului american contemporan. Cu toate acestea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
claritate în Poltergeist, filmul nu conferă legitimitate ideologică politicii economice americane. Din această perspectivă, orientarea spre elementul ocult și spre valorile transcendent-spirituale în peliculele produse în ultima vreme la Hollywood dezvăluie eșecul industriilor de cultură de a conferi o legitimitate ideologică reală capitalismului american contemporan. Cu toate acestea, indiferent de opinia despre elementul ocult din producțiile lui Spielberg, de modul în care el susține valorile burgheze, opera sa reprezintă o contribuție valoroasă în vederea mai bunei înțelegeri a societății americane, revelînd angoasele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
abordare în genul realist social. Însă, în vreme ce genul horror și fantastic pot fi folosite pentru a critica instituțiile existente, ele pot, în același timp, devia atenția de la sursele reale ale problemelor contemporaneității spre elementul ocult. Aceasta este în fapt funcția ideologică a filmelor gen Poltergeist, filme ce prezintă un triumf al normalității burgheze conservatoare care, într-o interpretare de diagnoză, poate revela amenințările la adresa familiei, amenințări pe care filmul își propune să le disimuleze. Obiectivul acestor filme este, în final, acela
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
vezi Grossberg, 1992). Capitolul 6 O ANALIZĂ A RĂZBOIULUI DIN GOLF: PRODUCȚIE / TEXT / RECEPTARE* În capitolele anterioare am indicat cîteva din modurile prin care studiile culturale pot urmări minuțios modul în care textele scrise pe această temă au transcodificat discursurile ideologice și politice, atît la nivelul macro, al luptelor și al evenimentelor politice principale, cît și la nivelul micro, al vieții cotidiene. Am arătat cum studiile culturale se pot folosi, de asemenea, de texte pentru a explica realitățile și evenimentele socio-politice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pot procesa imaginile propagandistice și șovine ale armatei și ale intervenției Statelor Unite sugerează că imaginile și discursurile TV pot avea efecte contradictorii și că publicul poate rezista manipulării prin media. Utilizînd o perspectivă deconstructivistă, s-ar putea susține că natura ideologică și propagandistică externă a televiziunii ar putea fi interpretată ca o probă că populația nu "a înghițit" motivele prezentate de administrația Bush în favoarea războiului și a trebuit în mod permanent îndoctrinată pentru a avea siguranța că va accepta politica de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
este la fel de importantă. Voi demonstra în paginile ce urmează că imaginile, fragmentele și povestirile culturii media sînt saturate de ideologii și semnificații polisemice și, ca urmare, detașîndu-mă de anumite poziții postmoderne (Foucault, 1977; Baudrillard, 1981; Deleuze și Guattari, 1977) critica ideologică continuă să fie o armă indispensabilă în arsenalul critic (vezi capitolul 2 pentru discuția asupra acestei probleme). În plus, mai există o poziție postmodernă foarte familiară, de care aș dori să mă distanțez: opinia asociată cu Baudrillard (19893b, 1983 c
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în întregime abandonată în favoarea unor metafore grandioase și totalizatoare (cuprinzînd expresii precum "găuri negre", "implozie", "cultură excrementală"). Este de preferat să fie analizate atît forma, cît și conținutul, atît imaginea cît și suportul narativ, atît suprafața postmodernă, cît și problematica ideologică mai profundă în contextul unor exerciții specifice care clarifică natura polisemică a imaginilor și textelor și care iau în considerare posibilitatea unor multiple codificări și decodări. Avînd în minte toate acestea, să trecem la examinarea serialului Miami Vice pentru a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dimpotrivă, că Miami Vice are un caracter pronunțat polisemic și este saturat de ideologie, de mesaje și chiar de anumite sensuri și valori specifice. În spatele acestei străluciri tehnice se află numeroase planuri de semnificații, multiple poziții subiective și o problematică ideologică foarte contradictorie. Serialul s-a bucurat de un public extrem de pasionat și loial care nu era în mod evident indiferent față de acest serial, care posedă, după cum voi încerca să demonstrez, propriile trăiri și investiții afective. Voi încerca în cele ce
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în cultura contemporană, dar și a modului în care această identitate este construită prin încorporarea unor poziții ale subiectului oferite spre imitație de către cultura media. Spre deosebire de poziția althusseriană adoptată la un moment dat de revista Screen, care susține că textele ideologice plasează indivizii în poziții ale subiectului, care sînt omogene, unitare și neschimbate, voi sugera că, dimpotrivă, aceste poziții sînt specifice, contradictorii, fragile și supuse unor reconstrucții și transformări rapide 7. Cultura media oferă imagini și figuri cu care spectatorii se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
asemenea analiză a serialului sugerează, de fapt, că elementele "image", "look" și "style" sînt elemente-cheie ale unei culturi postmoderne a imaginii și a identității postmoderne. Pe tot parcursul volumului, am încercat să recuperez modelele marxist, feminist și multicultural în critica ideologică, opunîndu-le formalismului postmodern care refuză imaginii și spectacolului un conținut ideologic, promovînd teze despre prăbușirea sensului identității în peisajul mediatic postmodern. Am sugerat că nu se poate vorbi despre dispariția identității în societatea contemporană, ci ar fi mai just să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și "style" sînt elemente-cheie ale unei culturi postmoderne a imaginii și a identității postmoderne. Pe tot parcursul volumului, am încercat să recuperez modelele marxist, feminist și multicultural în critica ideologică, opunîndu-le formalismului postmodern care refuză imaginii și spectacolului un conținut ideologic, promovînd teze despre prăbușirea sensului identității în peisajul mediatic postmodern. Am sugerat că nu se poate vorbi despre dispariția identității în societatea contemporană, ci ar fi mai just să se vorbească de reconstruirea și redefinirea ei și am încercat să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
modul în care reclamele de țigări contribuie la formarea identității în societatea actuală. Această analiză urmărește să arate că și imaginile statice ale acestor reclame conțin atitudini ale subiectului și modele de identificare care conțin în mod clar un cod ideologic. Ca și în discuția anterioară, voi susține aici că, spre deosebire de anumite tipuri de analiză formală postmodernă, imaginile culturii media au o mare importanță din punctul de vedere al adresei și al construcției formale a imaginii, dar și în ce privește semnificațiile și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ruptura radicală între postmodernism și cultura modernă și că postmodernismul reprezintă cultura dominantă. Căci reclamele actuale pentru Marlboro se bazează pe imagini și strategii estetice tradiționale, moderne și postmoderne, făcînd în același timp uz și de o varietate de elemente ideologice contemporane. În loc să consider postmodernismul drept o nouă unitate culturală, aș susține mai degrabă că ar fi mai rațional să se interpreteze multiplele fațete ale postmodernismului ca ținînd de un curent cultural pe cale de apariție și care se află în contrast cu valorile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
bazele lor economice. Mai mult decît atît, o asemenea teorie tinde să hipergeneralizeze fenomenele, luînd exemple din noile curente pe care le combină în noi dominante culturale. O anumită parte a teoriei culturale postmoderne se separă de conținuturile și efectele ideologice, concentrîndu-se mai ales asupra structurilor formale sau a construcției de imagini. Consider, spre deosebire de aceste poziții, că publicitatea și alte imagini ale culturii media, departe de a fi plate, unidimensionale și lipsite de codificare ideologică, așa cum pretinde o parte a teoriei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
se separă de conținuturile și efectele ideologice, concentrîndu-se mai ales asupra structurilor formale sau a construcției de imagini. Consider, spre deosebire de aceste poziții, că publicitatea și alte imagini ale culturii media, departe de a fi plate, unidimensionale și lipsite de codificare ideologică, așa cum pretinde o parte a teoriei postmoderne, sînt multidimensionale, polisemice, prezentînd o codificare ideologică și fiind deschise unei multitudini de interpretări, o expresie a transformării culturii în bun de consum și a încercărilor capitalului de a coloniza întreaga existență, pornind
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a construcției de imagini. Consider, spre deosebire de aceste poziții, că publicitatea și alte imagini ale culturii media, departe de a fi plate, unidimensionale și lipsite de codificare ideologică, așa cum pretinde o parte a teoriei postmoderne, sînt multidimensionale, polisemice, prezentînd o codificare ideologică și fiind deschise unei multitudini de interpretări, o expresie a transformării culturii în bun de consum și a încercărilor capitalului de a coloniza întreaga existență, pornind de la dorința de satisfacție. Analizele pe care le-am făcut sugerează că în cultura
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
prin cablu care transmit muzică rock 24 de ore din 24." (The New York Times, 3 ianuarie 1985) 7 Am ezitat să folosesc termenul "atitudini ale subiectului" pentru că nu cred că există "subiecți" și că noțiunea de subiect este pură ficțiune, un construct ideologic și social. Ca toate acestea, cultura media produce "atitudini" cu care publicul este chemat sau indus să se identifice; ca urmare, folosesc termenul de "atitudini ale subiectului" în acest sens pentru a descrie identități, roluri, înfățișare, imagine stabilite de modelele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]