11,487 matches
-
normal, ci urmează mersul pe stânjenii de moșie pe care s-a construit. Pentru o mai deplină edificare se poate face o comparație a acestui drum cu cel construit cam în același timp între Umbrărești și Cudalbi, pornit din capul moșiei înspre răsărit, trasat pe lungimea moșiei boierești și care merge strict în linie dreaptă, căzând perpendicular pe valea Herătăului. Că traseul și existența drumurilor din vechime nu coincid întrutotul cu cele de astăzi se poate constata urmărind anexa cu descrierea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de moșie pe care s-a construit. Pentru o mai deplină edificare se poate face o comparație a acestui drum cu cel construit cam în același timp între Umbrărești și Cudalbi, pornit din capul moșiei înspre răsărit, trasat pe lungimea moșiei boierești și care merge strict în linie dreaptă, căzând perpendicular pe valea Herătăului. Că traseul și existența drumurilor din vechime nu coincid întrutotul cu cele de astăzi se poate constata urmărind anexa cu descrierea drumurilor existente până la Legea din 1868
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
noastră, se consemnează podul mai sus menționat și el lega Umbrăreștii cu Suraia și satele din jur, inclusiv accesul spre Focșani. Un altul, tot peste Siret și tot pe dubasuri, deci umblător, este menționat cu ocazia unui litigiu între stăpânul moșiei Liești, Manolache Costache, care voia să facă pod aici, și stăpânul Șerbăneștilor, vărul său, Grigoraș Costache, pentru că, explică documentul domnesc, „din sute de ani ce au trecut, ce au ținut pod numai la Șerbănești, unde au fostu vechiu pod”, autoritatea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Conachi, din 2 septembrie 1813, specifică să ia fiecare „a patra parte din toți țiganii ce se află părintești”, în afara celor dați zestre anterior. Printre beneficiarii actului din 1813 s-a aflat și Elencu Manu, căreia i se atribuise ca moșie Umbrăreștii și alte sate. De altfel, un document anterior datei respective și menționat în urmă, o scrisoare către Gavril Conachi din 1795 de la un slujbaș de-al său, îi face cunoscut cum un „țigan anumi Onofrei cojocar, cari au fostu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de-al său, îi face cunoscut cum un „țigan anumi Onofrei cojocar, cari au fostu aice la Perieni, ducându-să în gips la Umbrărești, au luat pe fata lui Dudă țiganu”, evident că din Umbrărești, unde Gavril Conachi avea țigani pe moșie, fapt confirmat și prin alte asemenea răvașe. Din 1813, moșia și țiganii aflați aici ajung în stăpânirea Elencăi Manu. E posibil ca încă înainte de eliberarea lor, prin Legea din 1854, țiganii de la Umbrărești să fi fost eliberați și asimilați, din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Onofrei cojocar, cari au fostu aice la Perieni, ducându-să în gips la Umbrărești, au luat pe fata lui Dudă țiganu”, evident că din Umbrărești, unde Gavril Conachi avea țigani pe moșie, fapt confirmat și prin alte asemenea răvașe. Din 1813, moșia și țiganii aflați aici ajung în stăpânirea Elencăi Manu. E posibil ca încă înainte de eliberarea lor, prin Legea din 1854, țiganii de la Umbrărești să fi fost eliberați și asimilați, din punct de vedere al stării lor, țăranilor dependenți. Spre această
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
E posibil ca încă înainte de eliberarea lor, prin Legea din 1854, țiganii de la Umbrărești să fi fost eliberați și asimilați, din punct de vedere al stării lor, țăranilor dependenți. Spre această ipoteză conduce o prevedere din contractul de arendă a moșiei Umbrărești pe anii 1829-1832, în care la punctul 2 scrie: „Toți lăcuitorii de pe acea moșie au să ni lucreze zilili boierescului după cum ne vom putea învoi cu dânșii [...] și câte case de țigani vor fi pe moșie au să ni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi fost eliberați și asimilați, din punct de vedere al stării lor, țăranilor dependenți. Spre această ipoteză conduce o prevedere din contractul de arendă a moșiei Umbrărești pe anii 1829-1832, în care la punctul 2 scrie: „Toți lăcuitorii de pe acea moșie au să ni lucreze zilili boierescului după cum ne vom putea învoi cu dânșii [...] și câte case de țigani vor fi pe moșie au să ni lucreze câte doauăzăci zili boierescul, având de arat și de cosit îndestul pentru trebuința lor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de arendă a moșiei Umbrărești pe anii 1829-1832, în care la punctul 2 scrie: „Toți lăcuitorii de pe acea moșie au să ni lucreze zilili boierescului după cum ne vom putea învoi cu dânșii [...] și câte case de țigani vor fi pe moșie au să ni lucreze câte doauăzăci zili boierescul, având de arat și de cosit îndestul pentru trebuința lor, fără a fi supărați de dijmă”, obligație de care nu erau scutiți țăranii clăcași. Târziu și sporadic ne este semnalată documentar prezența
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi supărați de dijmă”, obligație de care nu erau scutiți țăranii clăcași. Târziu și sporadic ne este semnalată documentar prezența robilor țigani și la Torcești, cum ar fi zapisul din 18 mai 1732, prin care Toader Costachi, aflat acum la moșia sa din Torcești, răscumpără de la un Ciorneiu pe „Sanda țiganca, fata lui Căruță țiganul”, ce aparținuse anterior „Casandrei, fata Mitrei vornicului”, făcută danie de aceasta vărului său, Neculai Apostol, iar acesta o vânduse lui Ciornei. Cum însă soția lui Toader
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la prevederea dreptului de preemțiune și o răscumpără, trecându-o în stăpânirea sa. Mai târziu, pe 30 iulie 1795, în foaia de zestre, prin care vornicul atunci Neculai Balș își va dota fiica cu giuvaiere, argintărie în vase și tacâmuri, moșiile „Torceștii și Țigănei la Tecuci, pe apa Bârladului, cu mori [...]”, la urmă înscrie și „12 sălașe țâgani de vatră”, adică șezători pe moșie. Este vorba de țiganii din categoria numită vătrași, cu așezări stabile pe vatra satului sau în jurul curților
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prin care vornicul atunci Neculai Balș își va dota fiica cu giuvaiere, argintărie în vase și tacâmuri, moșiile „Torceștii și Țigănei la Tecuci, pe apa Bârladului, cu mori [...]”, la urmă înscrie și „12 sălașe țâgani de vatră”, adică șezători pe moșie. Este vorba de țiganii din categoria numită vătrași, cu așezări stabile pe vatra satului sau în jurul curților boierești unde practicau meseriile de vizitii, fierari, bucătari, cojocari, lăutari etc. Ei se deosebeau de categoria țiganilor numiți șetrari, adică acei care umblau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cojocari, lăutari etc. Ei se deosebeau de categoria țiganilor numiți șetrari, adică acei care umblau din loc în loc, cu șatra, sub conducerea unui vătaf de țigani, om de încredere al boierului stăpân, deci care nu erau obligați să stea pe moșie, ci umblau prin țară, practicând diferite activități meșteșugărești aducătoare de venituri (ursari, lingurari, muzicanți ambulanți etc.), o parte din aceste venituri revenind stăpânului lor în fiecare an. Cum în foaia de zestre de mai sus nu figurează alte sate decât
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
revenind stăpânului lor în fiecare an. Cum în foaia de zestre de mai sus nu figurează alte sate decât Torceștii și Țigăneii, credem că și acele 12 sălașe de țigani (locuințe de dimensiuni mici) își aveau vetrele pe aceste două moșii sau pe una din ele. O evidență mai aproape de realitate în privința numărului de țigani robi de la Torcești ne-o oferă documentul intitulat Catagrafia robilor dumisale Panaite Balș de pe moșia Torcești, evidență întocmită în anul 1854, cu prilejul actului de eliberare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
țigani (locuințe de dimensiuni mici) își aveau vetrele pe aceste două moșii sau pe una din ele. O evidență mai aproape de realitate în privința numărului de țigani robi de la Torcești ne-o oferă documentul intitulat Catagrafia robilor dumisale Panaite Balș de pe moșia Torcești, evidență întocmită în anul 1854, cu prilejul actului de eliberare a robilor țigani de pe moșiile boierești. Căci, dacă mulți boieri, după cum afirmă M. Kogălniceanu, „au respins orice despăgubire acordată lor de legiuirea emancipatoare”, Panaite Balș, proprietarul Torceștilor și al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ele. O evidență mai aproape de realitate în privința numărului de țigani robi de la Torcești ne-o oferă documentul intitulat Catagrafia robilor dumisale Panaite Balș de pe moșia Torcești, evidență întocmită în anul 1854, cu prilejul actului de eliberare a robilor țigani de pe moșiile boierești. Căci, dacă mulți boieri, după cum afirmă M. Kogălniceanu, „au respins orice despăgubire acordată lor de legiuirea emancipatoare”, Panaite Balș, proprietarul Torceștilor și al Blăjărilor în acest timp, întocmește o strictă evidență în vederea obținerii despăgubirii preconizată de lege. Aflăm că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
datele pe care le-am reprodus și din documentele ce o însoțesc (adrese, cereri) nu rezultă dacă boierul și-a primit sau nu suma de bani, rămâne important acum să reținem numărul mare de robi țigani ce se aflau pe moșia Torcești. Putem aprecia că țiganii de aici nu au fost mulțumiți de stăpânul lor din moment ce, la numai patru ani după eliberare, în 1858, o parte din ei îi sparg casele și-i fură anumite valori, inclusiv bani. Nu am aflat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din moment ce, la numai patru ani după eliberare, în 1858, o parte din ei îi sparg casele și-i fură anumite valori, inclusiv bani. Nu am aflat nici o informație referitoare la modul cum au fost puși în libertate robii țigani de pe moșia Elencăi Manu, căpătând substanță ipoteza noastră că ei voi fi fost asimilați anterior stării țăranilor clăcași așezați pe moșie. Faptul că în toate satele de pe teritoriul umbrăreștean s-au menținut numeroase familii de țigani demonstrează că ei au rămas locului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
anumite valori, inclusiv bani. Nu am aflat nici o informație referitoare la modul cum au fost puși în libertate robii țigani de pe moșia Elencăi Manu, căpătând substanță ipoteza noastră că ei voi fi fost asimilați anterior stării țăranilor clăcași așezați pe moșie. Faptul că în toate satele de pe teritoriul umbrăreștean s-au menținut numeroase familii de țigani demonstrează că ei au rămas locului, în modestele lor căsuțe (cocioabe) de la marginea satelor, în apropierea pădurii. Sunt indicii să se poată considera că stăpânii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Faptul că în toate satele de pe teritoriul umbrăreștean s-au menținut numeroase familii de țigani demonstrează că ei au rămas locului, în modestele lor căsuțe (cocioabe) de la marginea satelor, în apropierea pădurii. Sunt indicii să se poată considera că stăpânii moșiei Umbrărești au dat dovadă de un plus de bunăvoință față de robii lor, situație care va fi devenit obicei, astfel că, vrând-nevrând, înnoirile de stăpâni trebuia să urmeze linia comportamentală a înaintașilor. Noi credem că primii stăpâni, ce au manifestat înțelegere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
productive ale comunității (țarină, fânaț, imaș, pădure, crâșmă, vad de moară sau de pod peste apă etc.) devin vecini, cu obligațiile ce decurg din această stare de fapt, cea mai restrictivă dintre ele fiind aceea de a nu putea părăsi moșia pe care au locuit ca răzeși. După opinia exprimată mai sus, aceasta trebuia să fie situația țăranilor de pe vetrele umbrăreștene ajunse în condiția de moșii și sate dependente, Bozieștii de prin secolul al XVI-lea, Torceștii în cel următor, iar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stare de fapt, cea mai restrictivă dintre ele fiind aceea de a nu putea părăsi moșia pe care au locuit ca răzeși. După opinia exprimată mai sus, aceasta trebuia să fie situația țăranilor de pe vetrele umbrăreștene ajunse în condiția de moșii și sate dependente, Bozieștii de prin secolul al XVI-lea, Torceștii în cel următor, iar jumătatea de nord a Umbrăreștilor la începutul secolului al XVIII-lea, 1704, când se produce prin act scris și hotărnicie pe teren înjumătățirea dintre partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în ce stare se află gospodăria și avutul rămas. Există documente din care se constată că anumiți consăteni ai refugiaților s-au folosit de împrejurare și au sustras bunuri materiale ale consătenilor. Este adevărată și situația că anumiți stăpâni de moșie chemau oameni străini și de sat, și de neam, numeroase documente atestă fenomenul, dar situația consemnării documentare a cazurilor din speța dată derivă din faptul că nu puteau fi așezați locuitori străini pe o anumită vatră fără aprobarea autoritățiilor domnești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un moment dat, statutul de slobozii. Potrivit opiniilor lor, sloboziile ar fi fost populate în exclusivitate cu oameni aduși de prin alte părți, cei mai mulți de alt neam, toți scutiți pentru un timp de unele obligații în schimbul așezării pe o anumită moșie și vatră veche indicată de autoritatea domnească. După expirarea termenului pentru care fuseseră acordate scutirile, locuitorii treceau la starea de vecinie cu toate consecințele ce decurgeau din această situație. Concluziile de genul acestora s-au tras pe baza câtorva cazuri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce țin de specificul satelor dependente. Singura unitate fiscală de pe teritoriul de azi al comunei Umbrărești, cu numele de Slobozia-Umbrărești, înregistrată ca atare în Condica liuzilor din 1803, alcătuită din sate cu vetre diferite, dar depinzând de același perimetru de moșie și de un singur stăpân la timpul dat, îngloba satele Siliștea (adică Umbrăreștii partea de nord), Tămășenii și Bozieștii. Dar, nici despre locuitorii din respectivele sate nu avem știri că au venit de aiurea, nici că au avut statutul de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]