11,528 matches
-
80-200 g, maximala de 1,8 kg. Poate trăi 15 ani. Corpul este alungit, comprimat lateral și acoperit cu șolzi mijlocii. Abdomenul, între înotătoarea ventrala și anus, formează o carena. Capul aproximativ conic, prevăzut cu gura mică, dispusă terminal, aproape orizontal, și lipsită de mustăți. Înotătoarea dorsala cu baza scurtă, începe deasupra bazei înotătoarei ventrale. Înotătoarea anala cu marginea concava se găsește în urmă înotătoarei dorsale. Înotătoarea caudala profund excavata, cu lobii subegali, mai mult ascuțiți. Colorația este cenușiu-verzuie pe spate
Babușcă () [Corola-website/Science/323633_a_324962]
-
antiplanatie iau naștere pe versanții stratificați, în special în partea lor superioară. Este o îmbinare de panțe reduse, poduri, separate de panțe accentuate (20-50ș), frunți sau taluzuri. Rezultă prin procese de gelivație și nivație pe versanții cu strate neomogene dispuse orizontal. Terasetele sunt trepte de dimensiuni reduse pe versanții alcătuiți din roci moi. Pantă accentuată permite în timpul dezghețului desprinderea unor pachete de rocă și dispunerea lor etajata. Căderea pachetelor alternează de la câțiva cm până la câțiva metri. Potecile de vite sunt cărări
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
în urmă dezghețului prin alunecări foarte reduse în stratul inerbat, accentuate în mod deosebit de circulația turmelor. Terasete și ondulări de solifluxiune apar că trepte pe versanții cu înclinare nu prea mare, de obicei sub 15ș. Se desfasora în planuri aproape orizontale, având lungimi de câțiva zeci de metri și lățimi până la 1-1,5 m. Podul teraselor este lipsit de vegetație , cu pietre împlântate într-un material nisipo-argilos, iar fruntea este acoperită de smocuri de iarbă. Curgerile de noroi și alunecările (solifluxiunea
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
propriu-zise, în care se încorporează organic ; pe el se retrage râul la apele sale cele mai mici. Pe fundul canalului se găsesc o serie de praguri și adâncituri, care iau naștere și sunt menținute datorită vartejelor cu axa de rotație orizontală, ce se formează în stratele apelor de fund. În cadrul lui se canalizează cei mai puternici curenți de apă, cu viteză cea mai mare. Relieful albiei este format dintr-o alternanta de aluviuni de diferite grosimi, dispuse în bancuri sau dune
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
și deci inutilizabil. În asemenea cazuri, tendința de evoluție a meandrelor trebuie studiată în prealabil. Este o albie creată prin meandrare Râul ajuns la un profil de echilibru se adâncește foarte încet sau de loc, eroziunea laterală devenind preponderenta. Deplasarea orizontală a albiei, formarea de meandre, lărgirea și deplasarea lor duc la calibrarea patului de meandre, respectiv la formarea unei albii majore. Albia majoră este înțeleasă mai mult ca o noțiune hidrologica și anume aceea porțiune a văii care este afectată
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
caracteristice: muchia terasei, linia care face unirea dintre pod și frunte și țâțâna, linia prin care podul se leaga cu forma imediat superioară. Din punct de vedere structural podul terasei este format dintr-un pat de roci „în loc”, retezat aproape orizontal; urmează un strat de aluviuni care conține mult pietriș și care în mod obișnuit poartă numele de pietriș de terasă; deasupra se separă un orizont de argilă fină aluviala. Afară de aceste orizonturi specifice, pește podul de terasă și în mod
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
unui punct de pe o suprafață echipotențială din jurul unei mase care generează câmpul gravitațional), la care curbele tautocrone sunt cicloide situate în planuri verticale, având concavitatea în sus; punctele de tautocronism sunt reprezentate de vârfurile cicloidelor, unde tangenta la curbă este orizontală (au panta zero). Teoria tautocronelor a fost tratată sub diferitele sale aspecte de către Huygens, Newton, Euler, Jean Bernoulli, d’Alembert și Lagrange; la ora actuală, problema tautocronelor este considerată ca o problemă clasică a mecanicii, pe deplin rezolvată. Problema tautocronelor
Tautocronă () [Corola-website/Science/323736_a_325065]
-
standard auxiliare de sub faruri care includ faruri de ceață, lumini de parcare și semnalizatoare. Rezervorul este mărit la 65 litri (opțional chiar 85 l), guri de aerisire cromate în pilonul spate că la W 111 / W 112 și două benzi orizontale cromate pe partea din spate - în spate dispare cromul de pe aripioare, făcându-le mai puțin ostentative (aripioarele de tip „rândunica” ies din modă la acea vreme, apogeul lor fiind la sfârșitul anilor 1950). Luminile din spate la 190 aveau formă
Mercedes-Benz W110 () [Corola-website/Science/323824_a_325153]
-
într-o singură peșteră, 21% în două, 6% în trei, 7% în mai mult de patru peșteri.” Unui geolog peștera îi permite să facă observații directe ca și la suprafață, dar la adîncime ca și prin intermediul forajelor. Aspectul în plan orizontal și vertical al galeriilor dau indicați geomorfologice. Prin studiul stalactitelor se pot face reconstituiri ale climei din trecut. Se pot găsi unele minerale specicifice unei singure peșteri. Acestea sunt doar cîteva dintre aplicațiile geologiei și științelor conexe ei asupra peșterilor
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
sălilor și secțiuni transversale prin galerii și săli. Deoarece morfologia peșterilor, de cele mai multe ori, este foarte complicată, e necesar mult tact în abordarea măsurătorilor și schițelor. În primul rînd măsurătorile trebuie reduse la orizontală (la dimeniunea proiecției lor pe planul orizontal) prin calcule trigonometrice. Profilul de obicei este desfășurat, sau dacă se consideră că ar fi mai sugestiv se poate face proiectat (pe planul vertical) sau pseudoprofil (proiecție reală pe ordonată, proiecție ”negociată” pe abcisă). Apoi în funcție de acuratețea urmărită pe hîrtie
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
și echipamentelor. Aceasta deoarece speologia are scop științific, latura sportivă fiind doar un instrument în atingerea acestui scop. Dificultatea parcurgerii peșterilor este dată în cinci grade: „gradul 1 - peșteri amenajate turistic; nu necesită măsuri speciale de securitate; gradul 2 - peșteri orizontale sau în pantă cu strâmtori, târâșuri, ramonaje și/sau traversări, care pot avea cursuri de apă lente și de mică adâncime, dar în care nu există pericolul de cădere în apă sau de inundare la viituri; parcurgerea lor nu necesită
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
receptor radio, sau dispozitivul interior al unui laptop dotat cu Wi-Fi). În funcție de aplicațiile lor și de tehnologia disponibilă, antenele se încadrează, în general, într-una din cele două categorii: În utilizarea comună, "omnidirecțional" se referă de obicei la toate direcțiile orizontale, tipic cu performanțe reduse pe direcția spre cer, sau cea spre pământ (un radiator izotropic real nu este posibil). O antenă direcțională este destinată, de obicei, pentru maximizarea cuplajului său la câmpul electromagnetic în direcția celeilalte stații, sau uneori să
Antenă (radio) () [Corola-website/Science/323165_a_324494]
-
cea spre pământ (un radiator izotropic real nu este posibil). O antenă direcțională este destinată, de obicei, pentru maximizarea cuplajului său la câmpul electromagnetic în direcția celeilalte stații, sau uneori să acopere un anumit sector, cum ar fi o configurație orizontală cu deschidereaa de 120°, în cazul unei antene panel, de la stația unei celule de telefonie mobilă. Un exemplu de antenă omnidirecțională este cel foarte comun, de "antenă verticală", sau "antenă vergea" (whip antenna), constând dintr-o bară metalică (adesea, dar
Antenă (radio) () [Corola-website/Science/323165_a_324494]
-
dipol este similară, dar constă din doi astfel de conductori orientați pe aceeați direcție, în sensuri contrare, cu o lungime totală care este adesea, dar nu întotdeauna, egală cu o jumătate de lungime de undă. Dipolii sunt de obicei orientați orizontal, caz în care sunt slab direcționali: semnalele sunt destul de bine radiate sau recpționate din toate direcțiile, cu excepția direcției de-a lungul conductorului însuși; această regiune este numită "conul orb al antenei", sau "nul". Atât antenele verticale, cât și antenele dipol
Antenă (radio) () [Corola-website/Science/323165_a_324494]
-
Cel mai important dintre acestea se referă la caracteristicile direcționale (cum sunt ele descrise în diagrama de directivitate a antenei): câștigul. Chiar și în antenele omnidirecționale (sau slab direcționale), câștigul poate fi adesea crescut prin concentrarea puterii acestora în direcții orizontale, sacrificând puterea radiată spre cer și pământ. Câștigul în putere al antenei (sau, simplu, "câștig") ia de asemenea în considerare eficiența antenei și este de multe ori principala mărime caracteristică a acesteia. Antenele rezonante sunt folosite în jurul unei frecvențe particulare
Antenă (radio) () [Corola-website/Science/323165_a_324494]
-
de timp a fost Avia B-534. Cel mai bun avioan maghiar de la Forțele royale aeriane a fost Fiat CR.32. Ea nu a avut motor la fel de puternic ca un Avia slovac , astfel încât piloți maghiari au încercat să lupte la nivel orizontal, în timp ce slovacii au încercat să combată în câmpii verticale. Dar Fiatul ar putea gestiona mai bine , mai ales dacă au fost slovaci care zboară cu bombe sub aripi, care le-a făcut mai stângace. Fiat CR.32 a avut, de
Războiul slovaco-ungar () [Corola-website/Science/323181_a_324510]
-
posibilitatea deplasării roților în lateral pentru a mări protecția echipajului, o trăsătură unică la tunurile antitanc ale epocii. Țeava tunului, lungă de 44 de calibre, beneficia de o frână de gură. Câmpul de tragere vertical era de 15°, iar cel orizontal era de 45°. Tunul anticar M1936 avea o greutate relativ redusă, de 628 de kilograme, având o mobilitate superioară în zonele greu accesibile. Greutatea proiectilului perforant era de 2,3 kilograme, iar a celui percutant era de 1,48 kilograme
Tun antitanc Schneider calibru 47 mm model 1936 () [Corola-website/Science/323169_a_324498]
-
nu este închisă. Când este nevoie, slujesc în ea, dar rămâne o biserică de cimitir, în care se oficiază slujbele pentru morți"". Biserica "Sf. Nicolae" din Vama este construită din bârne de brad, cioplite în patru fețe, așezate în plan orizontale și îmbinate la colțuri în tehnica "coadă de rândunică". Construcția prezintă bogate ornamente geometrice și stilizări zoomorfe. Streașina largă este susținută de console cioplite în "cap de cal". Edificiul are un acoperiș înalt din șindrilă, lipsit de turle și cu
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
scundă și frunzoasă, de culoare roșiatică. Tulpina are 50-200 mm și în partea superioară are un singur capitul, cu diametrul de aprox. 30mm, în mijloc cu flori tubuloase, galbene, pe margini cu flori galben-aurii sau portocalii ce poartă ligule întinse orizontal sub formă de stea. Înflorește în lunile iulie-august. Frunzele sunt spintecate adânc. Cele de la baza tulpinii au codițe lungi, cele de pe tulpină sunt mai mici și mai înguste. În România crește în munții Carpați, prin locuri ierboase și pietroase.
Cruciuliță de munte () [Corola-website/Science/323375_a_324704]
-
de lovituri pe minut. Debitele orare erau de 240-280 de obuze, o creștere de peste 100% față de tunurile care se aflau deja în dotarea armatei. În comparație cu tunurile de câmp tubate amovibil model 1902/36, tunul Reșița era bifleș. Câmpul de tragere orizontal fusese mărit de 7 ori, iar tragerile la distanțe mari nu necesitau o groapă la sapele fălcelelor. Ochirea în plan orizontal și în plan vertical putea fi realizată de un singur servant, iar acesta putea executa și darea focului. Tunul
75 mm Reșița Model 1943 () [Corola-website/Science/324146_a_325475]
-
în dotarea armatei. În comparație cu tunurile de câmp tubate amovibil model 1902/36, tunul Reșița era bifleș. Câmpul de tragere orizontal fusese mărit de 7 ori, iar tragerile la distanțe mari nu necesitau o groapă la sapele fălcelelor. Ochirea în plan orizontal și în plan vertical putea fi realizată de un singur servant, iar acesta putea executa și darea focului. Tunul avea și un opritor care semnala automat dacă țeava tunului urma să atingă solul în momentul reculului. Având afetul bifleș, piesa
75 mm Reșița Model 1943 () [Corola-website/Science/324146_a_325475]
-
descrisă să fie melancolică. Sistemul său muscular este "uscat", Sloughi are mușchi plați și lungi, și nu trebuie să fie mai musculos ca ceilalți de ogari sau Whippets , chiar și atunci când este într-o stare fizică excelentă. Spatele este aproape orizontal (regiunea lombară trebuie sa fie ușor boltită). Ea are o angulație moderată și o subliniere ușor înclinată în sus. Ochii ogarului Sloughi sunt deobicei de culoare maro, deși, uneori, au o culoare de chihlimbar.Culoarea sa variază de la un nisip
Sloughi () [Corola-website/Science/324358_a_325687]
-
cu 10.000 de tone mai greu decât portavioanele din clasa "Sōryū", mai ales din cauza blindajului în plus. Protecția verticală consta în blindaj de 215 mm pe puntea principală peste mașini, magazii și tancurile de combustibil pentru avioane, iar protecția orizontală consta într-un blindaj de 215 mm de-a lungul centurii situate la linia de plutire peste camerele motoarelor și peste depozitele de muniție. Blindajul se reducea la 150 mm în restul zonelor. Spre deosebire de portavioanele britanice, care cărau combustibilul pentru
Portavionul japonez Shōkaku () [Corola-website/Science/324361_a_325690]
-
Iisus Hristos: "Iată, Vasile, așa cum am stat eu pe Cruce, tu să-mi faci o troița mare, s-o pictezi, căci și orașul acesta loc istoric este" . Construiește toita care va avea 7 m înălțime cu 3 brațe verticale și orizontale, toate pictate: pe o fată scenă Răstignirii, unele Prăznicare, în medalioane Sfinții Mucenici, iar pe cealalata parte Maica Domnului, alte Prăznicare și cuvioși în medalioane. În 1942 este chemat la Tiraspol, la Regimentul 28 Infanterie, pe front, bub comandă colonelului
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
lucrat din granit roșu de Syena (Assuan) și poartă inscripții hieroglifice cu multe lacune, dar dintre care se distinge cartușul cu numele lui Psammetic al II-lea. Augustus l-a destinat a deveni acul indicator al unui imens cadran solar orizontal în formă de sector cu o lungime de 160 de metri, realizat din travertin. Cadranul solar (horologiul lui Augustus) este bine cunoscut. Săpăturile recente au permis regăsirea unor fragmente ale lui, purtând litere de bronz ce datează de la o reamenajare
Obeliscurile Romei () [Corola-website/Science/326766_a_328095]