11,679 matches
-
aliat cu persiflajul (Din flașnetă), trecerea, bine susținută, a unor conținuturi abisale în simbol sunt, însă, calități de netăgăduit. Albastrul aproape halucinant, accent cromatic ce domină cele douăzeci și cinci de sonete din placheta Eu și Orientul, ar fi un antidot pentru rănile insului „crescut din otrăvite plante”. Cu Brom, poetul revine în forță asupra răului care îl roade, psalmodiindu-și spaimele în fața golului și nimicniciei (Bleah) ori dând (în Sonetele lui Sigismund Absurdul) mostre excelente ale „umorului de spânzurătoare”: sarcasm, grimase, stridențe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
reg? și ulterior revan? a �n Gardă de Fier. Dar revolu? ia liberal? de la 1848 din Valahia a fost un fenomen urban, neimplic�nd de loc mediul s? tesc. Atunci c�nd statul modern pseudooccidental a fost grefat pe baze orientale, ?? rănii au fost cei buni de plat?. Pe la 1900, impozitele erau mai mult dec�ț de dou? ori mai mari: Constantin Dobrogeanu? Gherea numea mizeria lor Neoiob? gie. Sergentul care f? cea recrut? ri �? i f? cea apari? ia �n pragul colibelor ?? rănilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rănii au fost cei buni de plat?. Pe la 1900, impozitele erau mai mult dec�ț de dou? ori mai mari: Constantin Dobrogeanu? Gherea numea mizeria lor Neoiob? gie. Sergentul care f? cea recrut? ri �? i f? cea apari? ia �n pragul colibelor ?? rănilor ? i le lua copiii �n nouă armat?. Dincolo de toate acestea se aflau intangibilele interese str? ine ascunse. Produc? ia de petrol a �nceput pe la sf�r? ițul secolului. Ea se află �n cea mai mare parte �n proprietatea str? inilor ? i era dirijat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
referea adesea la aceste grani? e folosind cuvintele �nenorocitele, sf�? iatele ? i �ns�ngeratele noastre grani? e�38. Ț�n? rul Iorga de? inea probe ale problemelor cumplite care �mp? v?rău societatea din satele din jurul Boto? anilor. Mizeria ? i brutalitatea ?? rănilor ? i abuzurile mo? ierilor au avut un impact profund asupra con? tiin? ei sale. Că ? i frumuse? ea pe cale de dispari? ie a rela? iilor tradi? ional-patriarhale � un vis pe care vă �ncerca s?? l refac? toat? via? a. Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
au dus la �preten? îi ne�ntemeiate�, la �un trup lipsit de suflet�, la �iluzii false�, implic�nd doar clasele superioare �ntr? un mod lipsit de sens. Pentru c? �Exist? o singur? realitate �n Rom�nia: ??ranul. Sudoarea ? i suferin? ele ?? rănilor au fost cele care au f? cut posibil? men? inerea acestei structuri artificiale pe care unii o numesc cultură politic? a Rom�niei�56. Cu toate acestea, fenomenul acesta nu prea poate fi considerat drept exclusiv rom�nesc. Nici unul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
r? neasc? majoritar? ? i cu zone rurale �n care oamenii tr? iau �n mizerie. Stere ? i al? i ideologi de frunte ai Poporanismului se opuneau industrializ? rîi occidentale. Că ? i grup? rile ruse? ți similare, nu voiau s?? i ț�rasc? pe ?? răni �ntr? un �Calvar Capitalist�. Satul danez, olandez sau elve? ian constituia modelul ideal pentru Stere sau Garabet Ibr? ileanu, dar Stere consideră c? ? elurile urm? rîțe de na? ionalism s�nt mai presus de revolu? ia social?. Fiind un antisemit moderat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ture. �n art? ? i literatur? , poporani? ții nu erau de acord cu deta? area scriitorului sau a artistului. Stere (că ? i narodnicii din Rusia) consideră c? scriitorul trebuie s?? i fac? pe to? i s?? i iubeasc? pe oameni (adic? pe ?? răni), d�nd o m�n? de ajutor la r? sp�ndirea cuno? țin? elor �n r�ndul lor. Era de a? teptat că scriitorul s? contribuie la iluminarea ? i ridicarea maselor prin intermediul unei literaturi populare. Acest lucru presupunea stabilirea unor criterii politice ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu face dec�ț s? trudeasc? ? i s? sufere, nu are nimic de acest fel�62. Pentru poporani? ți, faptul c? mo? ierul sau exploatatorul erau rom�ni sau apar? ineau altor grupuri etnice era irelevant. Unicul lor interes era ajutorarea ?? rănilor ? i a muncitorilor. Pentru ei, numai ?? rănii ? i muncitorii alc? tuiau na? iunea. Cu toate c? , pentru Iorga, ?? r? nimea constituia reazemul na? iunii ? i �i simpatiza pe muncitori, el consideră c? na? iunea era alc? tuit? nu numai din aceste
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
be? ți, armene sau de alte naturi. El a respins occidentalizarea incomplet? ? i superficial? de la 1848. Eminescu recuno? tea numai dou? clase pozitive �n Rom�nia: boierimea ? i, mai presus de orice, ?? r? nimea. Orice evolu? ie trebuie s? se bizuie pe ?? răni ? i s? fie organic?. Na? ionalismul s? u este legat de g�ndirea junimist? , dar el era mai pu? în elitist dec�ț cei asemenea lui Petre�P. Carp. Eminescu era mai apropiat de ?? răni dec�ț de boieri 64. Nu trebuie s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
evolu? ie trebuie s? se bizuie pe ?? răni ? i s? fie organic?. Na? ionalismul s? u este legat de g�ndirea junimist? , dar el era mai pu? în elitist dec�ț cei asemenea lui Petre�P. Carp. Eminescu era mai apropiat de ?? răni dec�ț de boieri 64. Nu trebuie s? ne surprind? faptul c? el a fost descoperirea literar? ? i protejatul personal al lui Titu Maiorescu. A publicat permanent �n �Convorbiri literare�, particip�nd la multe dintre ? edin? ele Societ?? îi �Junimea� de la Ia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? g?sim cuvinte care s? poat? descrie mizeria vie? îi lor10, dar Congresul Partidului Socialist Rom�n ne poate oferi o oarecare idee �n acest sens. La acest al cincilea Congres (�n prim? vară lui 1898), Dobrogeanu? Gherea consideră drept insuportabil? mizeria ?? rănilor. �??rănii s�nt at�ț de dispera? i �nc�ț s�nt gata s?? l urmeze pe orice nebun�. A explicat �ns? c? Partidul Socialist va �nsemna ceva (�n Rom�nia) numai dac? �i punea pe ?? răni pe acela? i plan cu muncitorii. I
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
g?sim cuvinte care s? poat? descrie mizeria vie? îi lor10, dar Congresul Partidului Socialist Rom�n ne poate oferi o oarecare idee �n acest sens. La acest al cincilea Congres (�n prim? vară lui 1898), Dobrogeanu? Gherea consideră drept insuportabil? mizeria ?? rănilor. �??rănii s�nt at�ț de dispera? i �nc�ț s�nt gata s?? l urmeze pe orice nebun�. A explicat �ns? c? Partidul Socialist va �nsemna ceva (�n Rom�nia) numai dac? �i punea pe ?? răni pe acela? i plan cu muncitorii. I?a avertizat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
1898), Dobrogeanu? Gherea consideră drept insuportabil? mizeria ?? rănilor. �??rănii s�nt at�ț de dispera? i �nc�ț s�nt gata s?? l urmeze pe orice nebun�. A explicat �ns? c? Partidul Socialist va �nsemna ceva (�n Rom�nia) numai dac? �i punea pe ?? răni pe acela? i plan cu muncitorii. I?a avertizat pe sociali? ți c? trebuie s? fie precau? i �n privin? a propagandei, �ntruc�ț �printr? o propagand? neglijent? , at�ț ?? r? nimea c�ț ? i Partidul Socialist se pot afla �n primejdie�. El propunea o educare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a intelectualilor o aducea mereu �n prim? plan. S?lbatica r? scoal? ?? r? neasc? din 1888 a fost un fel de repeți? ie general? pentru cea din 1907, dar nu a fost luat? nici o m? sur? pentru �mbun? ț?? irea soartei ?? rănilor. Drepturile politice ale ?? rănilor erau practic respinse de celebrele Colegii Electorale. Elită Rom�niei nu?? i merită numele. Despotici, exploatatori, hedoni? ți, mul? i dintre ei nu erau de origine rom�n? ? i, a? a cum elitele coloniale au un dispre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mereu �n prim? plan. S?lbatica r? scoal? ?? r? neasc? din 1888 a fost un fel de repeți? ie general? pentru cea din 1907, dar nu a fost luat? nici o m? sur? pentru �mbun? ț?? irea soartei ?? rănilor. Drepturile politice ale ?? rănilor erau practic respinse de celebrele Colegii Electorale. Elită Rom�niei nu?? i merită numele. Despotici, exploatatori, hedoni? ți, mul? i dintre ei nu erau de origine rom�n? ? i, a? a cum elitele coloniale au un dispre? mai mare fă?? de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
evrei, Moldova constituia o simpl? escal? a tristului lor periplu milenar. Un impas a amplificat tragedia pe care o prefigurase 18. O asemenea situa? ie social? nu? i punea �ntr? o lumin? favorabil? pe evreii din Rom�nia nici pentru ?? răni, nici pentru na? ionali? ții din oră? e. ? i nici felul �n care vorbeau limba rom�n?. Numeroasele interven? îi str? ine �n sprijinul evreilor nu f? ceau dec�ț s? exacerbeze situa? ia. Metternich spunea c? �fiecare ? ar? �?i are categoria de evrei pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a cum �? i iube? te copilul mama�. C? lui �nsu? i, m�ndru c? este supus britanic, �i? ar pl? cea s? p?? easc? din nou pe p? m�ntul natal�, sus? în�nd c? evreii au o afec? iune profund? pentru ?? răni, care nu le voiau nici un r? u. Problemă p? rea s? fie guvernul. Gaster a �ncheiat afirm�nd c? evreii erau prea s? răci că s? fie c? m?țări ? i c? dac? ar fi avut bani ar fi plecat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
prin viu grăi fă?? de familie sau fă?? de asocia? îi s? i. Mai ț�rziu, Iorga a vrut s? se adreseze unor categorii mai largi din Rom�nia. A publicat o edi? ie popular? a �Neamului rom�nesc� destinat? ?? rănilor. ?i �ntruc�ț consideră c? literatura este foarte important? , a publicat �Neamul rom�nesc literar�. �Neamul rom�nesc� nu prea era o publică? ie lini? țiț?. ?i cum putea s? fie dac? A.�C.�Cuza respingea �ntr? un articol, apel�nd la toate epitetele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
experien? ele sale: Neamul rom�nesc �n Bucovina. �n Rom�nia, a publicat o carte despre domnia lui ? tefan cel Mare, care a ap? rut ulterior ? i �n limba german? 140. Iorga nutrea sentimente profunde fă?? de ? tefan cel Mare ? i de starea ?? rănilor din Bucovina. Aceste sentimente i? au provocat o viziune aproape mistic?. Vinerea Mare ? i noaptea �nvierii s�nt mai importante dec�ț Cr? ciunul �n ?? rile ortodoxe. Iorga a asistat la Slujba de �nviere st�nd l�ng? morm�ntul lui ? tefan
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i? au provocat o viziune aproape mistic?. Vinerea Mare ? i noaptea �nvierii s�nt mai importante dec�ț Cr? ciunul �n ?? rile ortodoxe. Iorga a asistat la Slujba de �nviere st�nd l�ng? morm�ntul lui ? tefan cel Mare. �i auzea pe ?? rănii rom�ni rug�ndu? se pentru ��mp? ratul nostru Franz Iosif I�, apoi, brusc, �c�ntecul �nvierii din mor? i�, ? i: ��n mijlocul �ntunericului, luminat de nimic altceva dec�ț de stele� ? i �pentru cei vrednici ? i cei nevrednici, pentru credincio? i ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i deci at�ț pe sociali? ți c�ț ? i pe populi? ți. Respingerea egalitarismului lor ? i propriul lui antisemitism (la vremea aceea) l? au transformat pe Iorga �ntr? un adversar al sociali? tilor, care, credea el, nu ofereau nici o solu? ie ?? rănilor rom�ni. Pentru el, numai na? ionalismul oferea o solu? ie atotcuprinz? toare a problemelor societ?? îi rom�ne? ți. Iorga se considera �n primul r�nd na? ionalist, �n al doilea r�nd democrat, iar �n al treilea un ap? r? tor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? u cultural. Doar criteriile sociale ? i morale, mult mai pu? în dec�ț cele estetice, corespundeau normelor de evaluare a unei opere de art?. Pentru el, na? iunea, �cea mai natural? dintre toate societ?? ile omene? ți�, se bizuia pe ?? răni: �ap? r? torul ? i cel care lucreaz? p? m�ntul rom�nesc�, datorie pe care ? i?a �mplinit? o sub toate jugurile str? ine sau asupririle nedrepte. ??ranul era �cel mai demn de cinste ? i cel mai curat ? i cel mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s?riturilor de soare trandafirii, al apusurilor ro? îi, al amiezilor lini? țîțe de văr? , al serilor tainice ? i al nop? ilor senine de iarn? , al p? m�ntului �nghe? at ? i al cerului �nstelat parc? cu m? rg? ritare�. �??rănii duc astfel de vie? i poetice ? i vor continua s? duc? astfel de vie? i, r? m�n�nd superbi, �s? lbatici� cură? i �n ? ara asta a noastr? �. Iorga a elaborat o asemenea armonie ? i a pus? o �n contrast cu subiectele standard
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
opozi? ie s? au unit �mpotriva guvernului ? i au demonstrat pe str? zi. Drept urmare, a fost �nfiin? at? �Fr?? ia bunilor rom�ni�, �n tradi? ia lui B? lcescu, �că s? dea glas rom�nilor f? r? glas sau drepturi: ??rănii�171. Iorga scotea �n eviden?? c? �Fr?? ia� fusese fondat? �ntru ap? rărea limbii ? i literaturii rom�ne ? i a �naltelor interese ale poporului rom�n, care trebuie considerate că alc? tuind o unic? fiin?? spiritual? �172. �n timpul �ntrunirilor de la Ia? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
eamul rom�nesc�. Ziarul era par? ial finan? at de aristocra? ie: Nicolae Filipescu, Gheorghe ? i Barbu ? tirbei ? i al? i descenden? i ai familiilor istorice f? ceau dona? îi. Iorga vorbea despre familia ? tirbei că despre �prieteni statornici ai ?? rănilor�173. Este mai probabil c? intrase �n ac? iune politicianismul: regimul inten? iona s?? l manipuleze pe Iorga a c? rui naivitate, al c? rui na? ionalism cultural antirevolu? ionar ? i a c? rui popularitate �n r�ndul studen? ilor �i puteau servi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]