12,662 matches
-
iar în cea inferioară șapte munți cu șapte turnuri suprapuse. Această reprezentare va fi preluată mai departe de către principele Sigismund Bathory în stema sa de stăpânitor al celor trei țări românești — potrivit tratatelor din 1595. În secolul al XVII-lea, stema Transilvaniei a fost reprezentată tot mai clar. Aceasta are acum trei câmpuri heraldice, prin apariția brâului roșu din mijloc (folosit prima oară de principele Mihai Apafi I, pe talerii din 1666). În urma Dietei de la Sebeș din 24 mai 1659, stema
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
stema Transilvaniei a fost reprezentată tot mai clar. Aceasta are acum trei câmpuri heraldice, prin apariția brâului roșu din mijloc (folosit prima oară de principele Mihai Apafi I, pe talerii din 1666). În urma Dietei de la Sebeș din 24 mai 1659, stema Transilvaniei a fost sfâșiată, fiecare dintre cele trei națiuni privilegiate preluând câte un simbol, românii nefiind „reprezentați” prin niciun simbol, ei neavând statut de națiune. Astfel, maghiarii erau reprezentați de acvila neagră, secuii de soare și lună, iar sașii de
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
lună, iar sașii de cele șapte turnuri de cetate, de culoare roșie ("Transilvania/Siebenbürgen"). Acvila este reprezentată doar pe jumătate ca simbol al poziției de apărare pe care o are (ea însăși se află într-o cetate, fâșia roșie). Această stemă a fost folosită de-a lungul secolului al XVII-lea de către principii transilvăneni, împreună cu blazoanele familiale. Oficial, în Imperiul Austriac stema Transilvaniei a fost instituită prin decret pe vremea împărătesei Maria Terezia, în 1765, la trei zile după ce Principatul Transilvaniei
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
simbol al poziției de apărare pe care o are (ea însăși se află într-o cetate, fâșia roșie). Această stemă a fost folosită de-a lungul secolului al XVII-lea de către principii transilvăneni, împreună cu blazoanele familiale. Oficial, în Imperiul Austriac stema Transilvaniei a fost instituită prin decret pe vremea împărătesei Maria Terezia, în 1765, la trei zile după ce Principatul Transilvaniei a fost ridicat de către aceasta la rangul de Mare Principat, pe 2 noiembrie. este alcătuită dintr-un scut tăiat de un
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
închisă și are doi tenanți feminini în vestimentație antică, reprezentând Justiția (dreapta) și Recompensa (stânga). Aceste elemente decorative nu au fost reprezentate pe nici un alt document cunoscut până în prezent de către istorici și heraldiști. În timpul revoluției pașoptiste, românii au solicitat o stemă a principatului care să cuprindă și o a treia reprezentare în locul brâului roșu, de dimensiuni egale cu celelalte două. Aceasta semăna cu imaginile Daciei Felix de pe monedele romane din secolul al III-lea: în centru o femeie dacă ținând în
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
femeie dacă ținând în mâna dreaptă o "sica" iar în cea stângă o pancartă pe care sunt scrise inițialele D F, în stânga un leu iar în dreapta o acvilă gata să-și ia zborul ținând în cioc o cunună de laur. Stema Transilvaniei a fost cuprinsă în stema mijlocie a Regatului Maghiar din anul 1867, iar după Unirea din 1918, în Stema României (cu excepția perioadei comuniste). În timpul Revoluției Pașoptiste reprezentanții românilor transilvăneni au protestat împotriva desființării autonomiei Transilvaniei prin arborarea culorilor stemei
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
o "sica" iar în cea stângă o pancartă pe care sunt scrise inițialele D F, în stânga un leu iar în dreapta o acvilă gata să-și ia zborul ținând în cioc o cunună de laur. Stema Transilvaniei a fost cuprinsă în stema mijlocie a Regatului Maghiar din anul 1867, iar după Unirea din 1918, în Stema României (cu excepția perioadei comuniste). În timpul Revoluției Pașoptiste reprezentanții românilor transilvăneni au protestat împotriva desființării autonomiei Transilvaniei prin arborarea culorilor stemei Transilvaniei, roșu, galben și albastru, culori
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
F, în stânga un leu iar în dreapta o acvilă gata să-și ia zborul ținând în cioc o cunună de laur. Stema Transilvaniei a fost cuprinsă în stema mijlocie a Regatului Maghiar din anul 1867, iar după Unirea din 1918, în Stema României (cu excepția perioadei comuniste). În timpul Revoluției Pașoptiste reprezentanții românilor transilvăneni au protestat împotriva desființării autonomiei Transilvaniei prin arborarea culorilor stemei Transilvaniei, roșu, galben și albastru, culori care au devenit, în semn de solidaritate, culorile naționale ale tuturor românilor.
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
Stema Transilvaniei a fost cuprinsă în stema mijlocie a Regatului Maghiar din anul 1867, iar după Unirea din 1918, în Stema României (cu excepția perioadei comuniste). În timpul Revoluției Pașoptiste reprezentanții românilor transilvăneni au protestat împotriva desființării autonomiei Transilvaniei prin arborarea culorilor stemei Transilvaniei, roșu, galben și albastru, culori care au devenit, în semn de solidaritate, culorile naționale ale tuturor românilor.
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
unul pe laturile de nord-vest, sud-vest, sud, sud-est și nord-est și două pe latura de est. Cele trei bastioane pătrate din prima etapă au fost menținute fiind dublate cu ziduri semicirculare. În septembrie 1477 a fost pusă o pisanie cu stema Moldovei pentru a aminti de lucrările de refacere întreprinse după asediul din 1476. Fragmente din pisanie au fost găsite cu prilejul lucrărilor de restaurare din anul 1971. Șanțul de apărare a fost mult lărgit, fiind extins și pe laturile de
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
rol de apărare, ea nefiind locuită de domnitor, familia sa și de sfetnici apropiați decât în caz de pericol, în restul timpului fiind folosită Curtea domnească din oraș. Încăperile din cetate aveau sobe din teracotă smălțuită, decorate cu motive geometrice, steme ale Moldovei, animale fantastice sau personaje mitologice. În exterior, pereții erau decorați cu șiruri de discuri și butoni ornamentali. Ștefan cel Mare a adăugat în exteriorul zidului fortului mușatin, dar lipite de zid, două camere de gardă în dreptul intrării de pe
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
motiv guvernatorul otoman al orașului a decis construirea a două turnuri de pază, destinate a apăra portul din două părți. Turnurile au devenit un simbol al orașului și deși ele au fost distruse într-o epocă ulterioară, ele apar pe stema orașului Haifa. În anii 1830 ,sub stăpânirea lui Ibrahim pașa, fiul lui Mehmet Ali, au sosit în oraș și imigranți musulmani din Egipt. În romanul său utopic, „Altneuland” publicat în anul 1902, Theodor Herzl , fondatorul sionismului, a profețit că Haifa
Haifa () [Corola-website/Science/300200_a_301529]
-
și din secolele al V-lea-al VII-lea e.n.; și (sfârșitul secolului al XIX-lea) din satul Curcubeu. În ședința ordinară a Consiliului Local al comunei Balta Doamnei din data de 27 februarie 2004 a fost însușit proiectul de stemă al comunei, prin hotărârea nr. 6 în următoarea poziție ierarhică:
Comuna Balta Doamnei, Prahova () [Corola-website/Science/301640_a_302969]
-
resubordonate județelor din care făceau parte, și astfel comuna a trecut din nou direct în componența județului Prahova. În comuna Berceni se află (1792) din satul Corlătești, ansamblu-monument istoric de arhitectură de interes național, format din biserica propriu-zisă și turnul-clopotniță. Stema comunei Berceni, potrivit anexei nr. 1.3 din Hotărârea de Guvern numărul 1891/2004, publicată în "Monitorul Oficial al României" numărul 1077 din 16 noiembrie 2004, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. Pe fond roșu, în dreapta
Comuna Berceni, Prahova () [Corola-website/Science/301644_a_302973]
-
funerare, o cruce de pomenire (de drum) datând din 1709, aflată pe valea Orlei în satul Chițorani, în fața casei Grațiela Țintea; și o cruce de mormânt din 1843 aflată în curtea vechiului cimitir al bisericii „Sfântul Stelian” din același sat. Stema comunei Bucov, potrivit anexei nr. 1 din Hotărârea de Guvern numărul 1695/2004, publicată în "Monitorul Oficial al României" numărul 992 din 28 octombrie 2004, se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, despicat. În câmp albastru se află
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
arhitectură ruinele podului peste Teleajen (secolele al XVI-lea-al XVII-lea); și biserica „Sfinții Împărați” (secolul al XVIII-lea, refăcută în 1885) iar al treilea, crucea de piatră (1835) din incinta bisericii, este clasificat ca monument memorial sau funerar. Stema comunei Dumbrava, potrivit anexei nr. 1.2 din Hotărârea de Guvern numărul 1184/2005, publicată în Monitorul Oficial al României numărul 904 din 10 octombrie 2005, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp albastru este reprezentată
Comuna Dumbrava, Prahova () [Corola-website/Science/301669_a_302998]
-
județul Prahova, iar din 1950, au trecut la raionul Teleajen din regiunea Prahova și apoi (din 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comunele au fost reunite într-una singură, arondată reînființatului județ Prahova, preluând și satul Costeni de la comuna Izvoarele. Stema comunei Măneciu, potrivit anexei nr. 1.8, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, retezat. În câmp superior, pe fond roșu, este reprezentat un vultur (zăgan) de aur, ieșind și ținând în cioc un bujor de munte. În
Comuna Măneciu, Prahova () [Corola-website/Science/301693_a_303022]
-
VIII-lea. În rest, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monument de interes local, clasificat ca monument de arhitectură, este biserica „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfântul Gheorghe” (1739, refăcută în 1843) din Tăriceni. Stema comunei Șirna, potrivit anexei nr. 1.10 din Hotărârea de Guvern numărul 838/2005, publicată în "Monitorul Oficial al României" numărul 730 din 11 august 2005, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat. În partea dreapta, în
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]
-
populației germane, fiind condusă de directorul "Allexius" până în anul 1409; el îndeplinea și funcția de notar în sat. Principala ocupație a populației este agricultura și creșterea animalelor. Meseria fierăritului a jucat un rol important în localitatea Slimnic, de aceea în stemă comunei este prezentată și o potcoavă trecută prin inele. Evoluția populației de-a lungul timpului: Cel mai mare număr de oameni din Slimnic - deasemenea acel al germanilor - a fost înregistrat în anul 1941. Cei mai mulți români au fost înregistrați în anul
Slimnic, Sibiu () [Corola-website/Science/301739_a_303068]
-
și, din 1859, târguri săptămânale. Astfel, putem spune că localitatea este un centru agro-comercial, care dinamizează activitatea zonei. De asemenea, atestarea satului o regăsim și în data de 18 noiembrie 1346 sub aceeași denumire {"Band"} , aparținând de comitatul Turda Descrierea stemei Stema comunei Band se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în diagonală de o bandă de argint încărcată de 3 turte roșii. În partea dreaptă a benzii se află un zid de cărămidă roșie;În partea stângă
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
din 1859, târguri săptămânale. Astfel, putem spune că localitatea este un centru agro-comercial, care dinamizează activitatea zonei. De asemenea, atestarea satului o regăsim și în data de 18 noiembrie 1346 sub aceeași denumire {"Band"} , aparținând de comitatul Turda Descrierea stemei Stema comunei Band se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în diagonală de o bandă de argint încărcată de 3 turte roșii. În partea dreaptă a benzii se află un zid de cărămidă roșie;În partea stângă a
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, orașul Hotin era reședință a Ținutului Hotin . În anul 1826, a fost realizată o stemă a orașului. În 1832, s-a construit o biserică cu hramul "Sf. Aleksandr Nevski" în incinta cetății. În anul 1856, guvernul rus a abrogat statutul de zonă militară a Cetății Hotinului. În perioada 1812-1918, Hotinul a fost centrul administrativ al
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
Abrud - 7 sate, plasa Aiud - 33 de sate, plasa Alba Iulia - 18 sate, plasa Ocna Mureș - 21 de sate, plasa Sebeș - 21 de sate, plasa Teiuș - 20 de sate, plasa Vințul de Jos - 13 sate și plasa Zlatna - 18 sate. Stema județului interbelic Alba este reprezentată de un legionar roman de argint, pe fond albastru, stând în picioare și ținând în mâna dreaptă o lance de argint, iar în mâna stânga un scut negru cu inscripția V.R.R. (Virtus Romana Rediviva). Conform
Județul Alba (interbelic) () [Corola-website/Science/300782_a_302111]
-
Teliu și Vama Buzăului. Plasa Săcele cuprindea localitățile: Apața, Baciu, Bod, Cernatu, Crizbav, Feldioara, Hărman, Măieruș, Prejmer, Purcăreni, Rotbav, Satulung, Sânpetru, Tărlungeni, Turcheș și Zizin. Potrivit descrierii aflată în Arhiva Statului din București, fondul Comisiei consultative heraldice, dosar nr. 14, stema județului se compune dintr-un scut cu fond roșu, având în centru Coroana de Oțel a României. Aceste simboluri semnifică extinderea autorității statului român asupra teritoriului ce, în Evul Mediu, era simbolizat printr-o coroană. Ca județ de munte, agricultura
Județul Brașov (interbelic) () [Corola-website/Science/300784_a_302113]
-
din Dealul Ibanesti (după Pleșa), fiind singurul afluent important al Jijiei pe stânga (42 km lungime) are un curs permanent, datorită alimentării continue din apele subterane.În ceea ce privește încadrarea administrativă, bazinul râului Ibaneasa se găsește în partea central-nordică a județului Botoșani. Stema comunei a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern 972 din 19 octombrie 2012 și se compune dintr-un scut triunghiular roșu cu marginile rotunjite. În partea superioară se află două frunze de stejar argintii, dispuse stânga-dreapta. În centrul scutului se
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]