12,131 matches
-
îngrijorarea când nici până la ora 12 nu s-au întors. Abia când însera, oamenii au avut voie să încarce țigla din vagon, iar la două ceasuri din noapte au ajuns cu ea la casa parohială. Nici unul dintre cărăuși nu era supărat ca să blesteme sau să înjure pentru batjocura trăită în a doua zi de Paști și pentru că au lucrat flămânzi până seara . A fost, pentru mine, un gest sublim, încât am socotit cea mai frumoasă sărbătorire a Sfintei Învieri din viața
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Lundkvist. Vom scoate patru volume de poeme a patru poeți (René Char, Nicolás Guillén, Ingeborg Bachmann,...) deja în această toamnă. Dar prietenii dau din cap, asigurându-mă că mă voi ruina. Am auzit mereu astfel de preziceri și m-am supărat, spunând că nu înțeleg nimic. Au dreptate dintr-un punct de vedere logic și eu mă înșel, dar în acest caz prefer să mă înșel. Când cultura cade în legea profitului - și asta se întâmplă în țările noastre - chiar și
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
și eu nu puteam să luminez atâta întuneric. Nu m-au tentat niciodată luxul sau „o viață mai bună” etc. M-am hotărât să mă întorc, rămânând ca René să vină să mă vadă, cu toate protestele lui. Deși era supărat pe mine, s-a oferit să mă ducă cu mașina la București, sperând că pe drum îmi voi schimba hotărârea. Era clar că nu mă cunoștea prea bine, era orbit de ceea ce ieșise din el de când mă cunoscuse: un alt
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Belge). Se pregătea minuțios pentru descinderea foarte periculoasă. Vedeam toate lucrurile lui, inclusiv cărțile de studiu, bibliile în toate limbile pe care le cunoaște, hainele, vestele de catifea, cravatele de pastor, tot, tot! Mă miram, dar nu vroiam să-l supăr spunându-i că trebuie să coboare cu un bagaj ușor. M-am trezit brusc, cu melancolie - nu-mi aminteam dacă l-am îmbrățișat sau nu. Mai târziu, după o zi pierdută în bla, bla, bla, la Centrul de Presă, am
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
vor duce cu mașinile, împreună cu soțiile lor, pentru a afla despre moștenirea lăsată de bunicul lor. M-au sunat ca să mă ia cu ei și le-am spus hotărârea mea; au înțeles că e mai bine așa. Lionel a murit supărat cu soția lui, și acum ea va avea primul loc pentru a încerca să se împace cu el prin moarte. 25 iunie. Din nou un vis important: eram cu René la un restaurant, apoi în bucătăria noastră, unde spălam cuțitele
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
voia Domnului slujbaș dăruit, da. - și de ce n-ați plecat? Vă găseați găzduire undeva, la vreo familie. E frig și-i greu singur. - Nu, domnule, nu suntem singuri niciodată. Dumnezeu ne este mereu alături. - Așa-i, părinte dar nu vă supărați dacă vă invit să mergeți în cancelaria mea de impiegat. - Bine, fiule. Așa să fie. Domnul cu noi. și au coborât împreună. În birou, după ce a mai pus câteva așchii de traversă în sobă, nenea Jan a construit din scaune
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
așa doar ce se cuvenea unui post, nenea, după nevoie de om tânăr și încă nelegat de obligații. Afară începuse mișcarea de oameni iar locomotiva risipea aburi de încercare în jur. - Putem merge la vagon. - Mergem dar, dacă nu te superi, spune-mi de ce m-ai ajutat? - Fiindcă așa se cuvine. Apoi, ca să spun drept, fiind fiu și nepot de preot? - Cam sărăcăcioase bucate pentru un fiu de om al bisericii. - N-am fost niciodată bogați, în schimb mai amărâți ca
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
să-mi ofere postul și bucuria. Aici aveam copii puțini, doar 37, știau binișor românește, ce mai, totul se schimbase din rău în foarte bine. și mai trec două săptămâni și mă oprește aceeași doamnă Cetvericov: - Domnișoară, știu că sunteți supărată pe mine că v-am luat postul și clasa. Uite, ca să împăcăm lucrurile, vorbesc să treci înapoi, la clasa dumitale de fete și eu să vin la școala mixtă. De acord? - Imposibil. Dacă află revizorul șef că mi-am spălat
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
a decis să mă primească. - Dar să știi, domnișoară, că de la noi nu te mai duci decât măritată. Așa s-a întâmplat cu toate fetele care au stat la noi. Ce zici? - Cum o da Dumnezeu. Dar doamna tânără e supărată? - A, nu. Dar fiind bulgăroaică nu prea știe românește. M-am acomodat repede și cu școala, și cu oamenii și cu cei ai casei. Satul, destul de mare, era alcătuit în majoritate din bulgari și găgăuzi, oameni săraci ocupându-se mai
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
românească dar și de la posturi rusești sau din Bulgaria. Duminica, lângă aparatul de radio instalat într-o sală de clasă, femeile participau de la distanță dar cu toată dăruirea la slujba transmisă de la Patriarhia din București, fapt care nu l-a supărat nicicum pe preotul Molai. În schimb pe mine mă supăra groapa din spatele școlii, o groapă în care încăpeau pe ușor două-trei case și pe care o visam cu teamă aproape noapte de noapte, intuind primejdia la care erau expuși copiii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
lângă aparatul de radio instalat într-o sală de clasă, femeile participau de la distanță dar cu toată dăruirea la slujba transmisă de la Patriarhia din București, fapt care nu l-a supărat nicicum pe preotul Molai. În schimb pe mine mă supăra groapa din spatele școlii, o groapă în care încăpeau pe ușor două-trei case și pe care o visam cu teamă aproape noapte de noapte, intuind primejdia la care erau expuși copiii ajunși cu joaca pe acolo. Oameni buni, le-am spus
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și datorită binecuvântatei prezențe a amintirii Sfântului Ioan acolo, într-o grotă-închisoare din cetatea de piatră. Ne-am întors învingători, obosiți dar siguri pe noi, pe viitorul familiei. Eram definitivi în învățământ spre dezamăgirea revizorului școlar Costenco, un om supărat pe ceilalți în lipsă de motive de supărare. De la Traian Val până la Marineanca, printre lanuri de păpușoi, pe drum de care fără pic de sămânță de piatră ne-a dus tot Steopa Volcov, țăran bulgar ca naționalitate și ca om
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
să nu fi intrat. N-a fost nuntă, botez la care să nu ne ducem ba, când era cazul, eram chemați și la câte o înmormântare pentru a aduce cuvinte de alinare pentru sufletele îndoliate. La început bărbații erau cam supărați pentru fudulia mea de a nu merge la băut cu ei dar nu eram “fălos” ci, pur și simplu, mă dăruiam și ne dăruiam școlii și familiei și, în definitiv, munceam pentru obște. * Dar să revenim la gard. Spre sfârșitul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
data de 20 noiembrie 1941. Am plecat spre casă, la Nicorești. Când am ajuns părinții mi-au spus că ai mei plecaseră de la 1 octombrie la Câșlița Dunăre și n-au mai scris un rând. Poate să fi fost supărați de multele necazuri avute aici. Ajuns la Ismail am trecut pe la Inspectoratul școlar al plășii. Județul era acum împărțit în plăși, fiecare plasă având sub administrație toate unitățile publice, după modelul raioanelor de la sovietici iar Basarabia era condusă de un
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
școală. O amintire ziceam, între multele amintiri. și iată că într-o zi avocatul în casa căruia găsisem loc de ședere ne spune că suntem căutați de o femeie. Care femeie? Cine să ne știe pe noi.? - Bună ziua. - Bună. - Vă supărați dacă am să vă rog ceva? - Depinde. Spuneți cu ce vă pot ajuta. - Păi tocmai asta-i, că nu vreau ajutor. Am venit așa după un îndemn să vă rog să primiți un cadou. Dar sper să nu vă simțiți
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
necesari volumului de muncă și planului de producție din fabrică. În ședința care tocmai fusese anunțată, se hotărâse ca o parte dintre cei mai vechi din atelier, adică aceia care nu cotizau cu nimic, nu erau rudă cu nimeni important, supăraseră cu ceva conducerea de partid a secției sau refuzaseră să fie informatori la conducere ori la partid, să fie „policalificați”. Acest lucru însemna să meargă în secția de prelucrări mecanice, la trei schimburi, și să facă o altă operație până
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
curtea unui gospodar. În spatele casei avea mai multe stoguri uriașe de fân. Când stăteam de vorbă cu gospodarul, am văzut cu uimire cum ieșea din stog o țeavă metalică ce semăna cu o țeavă de tun. Pentru a nu-l supăra pe gospodar nu am spus nimic, dar odată ieșiți din curte am exclamat: Oameni buni, mi s-a părut mie sau omul ăsta avea un tanc în stogul de fân? Are și nu e singurul. Au rămas de pe vremea războiului
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
oprit la poarta școlii și am plecat spre centrul comunei cu speranța nemărturisită că voi găsi acolo ceva de mâncare. În timp ce servea cafeaua, preoteasa a venit lângă mine și m-a apucat pe după umeri. De ce sunteți așa tăcută? Nu fiți supărată, tovarășa primar, mi-a spus, așa sunt femeile. Am auzit că s-au certat aseară pentru că șeful de post a venit târziu, beat, și ea nu a fost de acord să plece dimineață cu mașina, mahmur cum era. Nu sunt
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Maicii Domnului, a fost nuntă mare. Acolo s-au întâlnit cele două amante cu soția președintelui Cotoi, care umbla mai mult beată. Își îneca sărmana supărarea în băutură. Nu putea să spună nimic. Pe doctoriță nu avea voie să o supere nimeni, ca nu cumva să plece din comună. Nici pe contabilă nu era indicat să se supere, deoarece aceasta era cea care le rezolva lipsurile din gestiune. Cotoi era foarte apreciat de șefii de la județ. Lingușitor și serviabil, cunoștea necesitățile
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
care umbla mai mult beată. Își îneca sărmana supărarea în băutură. Nu putea să spună nimic. Pe doctoriță nu avea voie să o supere nimeni, ca nu cumva să plece din comună. Nici pe contabilă nu era indicat să se supere, deoarece aceasta era cea care le rezolva lipsurile din gestiune. Cotoi era foarte apreciat de șefii de la județ. Lingușitor și serviabil, cunoștea necesitățile șefilor și toate mașinile lor își făceau plinul prin ușa din spatele clădirii cooperației. Restaurantul din centru avea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
după minciuna pe care mi-o spusese, pentru a mă face să semnez tabelul pe care îl făcuse și unde erau omiși, cu bună știință, mulți alți meseriași care îi erau rude sau care îi munceau la casa cea nouă. Supărată peste măsură, am plecat spre casa secretarului, hotărâtă să am o discuție dură cu el, acolo la poarta lui, pentru a auzi și alți oameni. Nea Topor tâmplarul, vecin cu secretarul, stătea la poartă de vorbă cu alți doi săteni
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
intrarea în satul Cocârț era casa lui nea Voineac. Acesta, când vedea șareta în depărtare, ieșea în drum și dând din mâini, mă invita să intru în casă. Nu puteți trece pe la poarta mea și să nu intrați, că mă supăr. Într adevăr era imposibil să nu te oprești. Se așeza în fața calului pe care îl apuca de hățuri și îl făcea să stea pe loc în poarta lui. Femeia lui, tanti Ana, era obeză. Se mișca foarte puțin. Nea Voineac
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
soț la petrecere. Puteți lua și copilul să se joace cu nepoții noștri. Petrecerea va fi sâmbătă seara. Mulțumesc de invitație, am răspuns, fără a promite că voi lua parte la chermeză. Nu cumva să nu vii, Teodora, că mă supăr, a spus familiar arhitectul când a ieșit pe ușă. Vă așteptăm, tovarășa primar, a adăugat și învățătorul Sinosu, care vorbea de parcă ne-am fi cunoscut de o viață. După plecarea șefilor, contabila, cu ibricul de cafea și cu două cești
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
pregătite, vorbind liber. Am avut ocazia să stau de vorbă cu colegii din minister, care de obicei asigurau în atare situații translația, și i-am surprins de multe ori timorați și preocupați ca nu cumva să greșească și să se supere "tovarășul". Față de presă străină tovarășul nu se supăra și când o propoziție sau un cuvânt nu erau bine înțelese de translator le repeta. L-am surprins de câteva ori chiar sesizând traduceri incorecte în limbi străine: în germană, la o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de vorbă cu colegii din minister, care de obicei asigurau în atare situații translația, și i-am surprins de multe ori timorați și preocupați ca nu cumva să greșească și să se supere "tovarășul". Față de presă străină tovarășul nu se supăra și când o propoziție sau un cuvânt nu erau bine înțelese de translator le repeta. L-am surprins de câteva ori chiar sesizând traduceri incorecte în limbi străine: în germană, la o conferință de presă cu cancelarul Austriei, și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]