14,383 matches
-
examinat și operaționalizat cu grijă în Vest; dar nu se poate spune același lucru despre celelalte țări. În linii mari, din moment ce conceptele și măsurătorile care privesc clasa socio-economică, atât cele obiective cât și cele subiective, sunt de origine vestică, ele tind să se încadreze mai bine în țările occidentale, deși încep să se aplice tot mai mult și pentru restul lumii (Harrop și Miller, 1987: 130-72). Însă, impactul altor factori sociali asupra vieții politice este mult mai dificil de măsurat. În
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Marea Britanie, ci și un număr substanțial de state insulare din Marea Mediteraneană, Oceanul Atlantic (dar nu Cuba sau Santo Domingo), Oceanul Indian (dar nu Seychelles, și nici Madagascar), și Oceanul Pacific. Totuși, multe dintre aceste state insulare aparțin Commonwealth-ului, iar țările din Commonwealth tind să fie liberal-democratice; de asemenea, majoritatea sunt mici, ceea ce duce la a treia caracteristică geografică, mărimea. Mărimea a fost asociată cu liberalismul și democrația. S-a sugerat că Atena și Roma erau relativ liberale tocmai pentru că erau orașe-state (deși Sparta
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
incertitudinii. În general vorbind, Hofstede descoperă că dezvoltarea economică are efecte asupra schimbărilor care se petrec de-a lungul timpului (iar în această privință descoperirile sale se apropie de cele ale lui Inglehart despre "post-materialism"); de exemplu, "nevoia" de "dependență" tinde să se diminueze, deși aceasta poate rezulta în conflicte mai mari (Hofstede, 1980: 368). Astfel putem înțelege mai bine atât caracteristicile, cât și "consecințele" culturii. Nu ne mai confruntăm cu un concept vag, folosit doar pentru a explica "accidentele" pe
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
economice favorabile, dar există și excepții. În al doilea rând, între aceste excepții, existența diviziunilor puternic percepute, de natură etnică, lingvistică sau religioasă, explică gravitatea tensiunilor politice în diverse țări ale lumii. Totuși, diviziunile trebuie percepute, iar condițiile economice favorabile tind să reducă incidența acestora. În al treilea rând, cultura joacă un rol important în explicarea comportamentului politic. Prin analogie, poate fi descrisă ca "personalitatea" afișată de un sistem politic o descriere care stârnește întrebări privind originea și forța acestei "personalități
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pot însuma toate cererile într-o etapă timpurie a dezvoltării socio-economice; într-adevăr, sistemele sociale extrem de nediferențiate se vor caracteriza printr-o simbioză a tiparelor etnice și religioase, cel puțin, în cadrul unei organizații tribale. Grupurile tribale sau de clientelă nu tind să creeze asociații cu statut semi-dependent, în timp ce grupurile clasiale au o astfel de tendință. Așadar noile grupuri comunitare și asociațiile dependente ajung să ia ființă tocmai prin aceste tipare relaționale etnice, religioase și de clasă. Grupurile etnice apar de obicei
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
iar loialitatea de clasă care caracterizează sindicatele europene a decăzut în mod vizibil o dată cu ascensiunea "asociaționalismului" (Taylor, 1989: 71-95). Dezvoltări întrucâtva similare au loc în sistemele politice impuse care sunt bine structurate. Rețelele de organizații dependente existente în aceste sisteme tind să obțină cel puțin o oarecare autonomie de-a lungul timpului, deoarece, adeseori, regimul nu poate împiedica total apariția cererilor în rândul membrilor. De aceea această mișcare este mai vizibilă în regimurile impuse care durează de mult timp, dar acestea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de bridge sau asociațiile de pescuit (Finer, 1966: 3-5). În țările vestice, asociațiile de protecție sunt în mod tipic mai bine consolidate decât cele de promovare; ele sunt de asemenea mai bine organizate și mai bogate. Dar grupurile de protecție tind să aibă și scopuri mai generale decât cele de promovare; sindicatele, asociațiile profesionale sau comerciale preiau problemele controversate de moment. Sindicatele sunt cele mai deschise, dar și asociațiile comerciale și organizațiile de afaceri se simt competente să discute chestiuni generale
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
poate fluctua. Pe de altă parte, acolo unde sentimentele comunitare sunt puternice nu se pot dezvolta asociații cu adevărat autonome. Indiferent de gradul de autoritarism al sistemului, există puține șanse de formare a unor asociații veritabile acolo unde grupurile comunitare tind să satisfacă principalele solicitări ale membrilor societății. CASETA 7.1 Putem vorbi despre o "nouă" politică? Una din dezbaterile majore privind societățile contemporane se referă la gradul în care ele trebuie privite ca diferite în caracter de societățile de acum
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
când informațiile nu sunt bidirecționale, e posibil să se ignore reacțiile, să se împiedice dezvoltarea colaterală a informațiilor și să se mențină astfel o situație în care informațiile comunicate sunt unilaterale. Dimpotrivă, prezența grupărilor sociale sau a barierelor psihologice individuale tinde să limiteze gradul de exercitare a influenței. Ca rezultat, în practică, liderii (care se presupune că dețin mai multe informații) pot uneori lua decizii mai ușor din moment ce opoziția nu se poate manifesta pe deplin, însă ulterior este posibil ca acestea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
societății, din moment ce structura grupală este cea care dă naștere relațiilor private care stau la baza comunicării. Astfel, un mod de detectare a tiparelor comunicării private într-un sistem politic este descrierea rețelei grupurilor din acel sistem. De exemplu, când acestea tind să aibă un caracter comunitar, comunicarea privată are loc aproape exclusiv în cadrul fiecăruia din aceste grupuri comunitare, dar și conform caracteristicilor socio-psihologice dezvoltate în cadrul grupurilor. Dacă, dimpotrivă, tiparele grupurilor tind să fie asociative, comunicarea privată va fi mai puțin exclusivă
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
descrierea rețelei grupurilor din acel sistem. De exemplu, când acestea tind să aibă un caracter comunitar, comunicarea privată are loc aproape exclusiv în cadrul fiecăruia din aceste grupuri comunitare, dar și conform caracteristicilor socio-psihologice dezvoltate în cadrul grupurilor. Dacă, dimpotrivă, tiparele grupurilor tind să fie asociative, comunicarea privată va fi mai puțin exclusivă și mai variată, dar poate și mai superficială deoarece este foarte posibil ca membrii asociațiilor să nu se cunoască atât de bine între ei. Comunicarea publică Procesele de comunicare publică
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
În al doilea rând, măsurarea unei perturbări foarte mici ce are loc într-un interval îndelungat este de asemenea dificilă. Este rareori remarcat efectul mijloacelor de comunicare care nu se dezvoltă rapid sau chiar stagnează și care prin urmare vor tinde să conducă la o perturbare mică pe termen scurt. Aceasta înseamnă că analiza comparativă a rolului mijloacelor de comunicare este complexă. Vitezele de creștere a diverselor forme de comunicare publică întâlniri publice, presă scrisă, radio, televiziune au fost extrem de diferite
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
este atât privată cât și publică. Ambele forme au existat dintotdeauna, chiar dacă mass-media a lărgit în mod semnificativ posibilitățile de comunicare publică. Și comunicarea publică și cea privată variază conform tipului de sistem politic. De exemplu, tipurile de comunicare privată tind să se coaguleze în cadrul fiecărui grup comunitar unde acestea predomină; structurile și procesele comunicării publice sunt influențate chiar și mai semnificativ de tipul de sistem politic. Din cauza costurilor, aceste mijloace, în special radioul și televiziunea, pot fi controlate relativ ușor
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
procesele comunicării publice sunt influențate chiar și mai semnificativ de tipul de sistem politic. Din cauza costurilor, aceste mijloace, în special radioul și televiziunea, pot fi controlate relativ ușor de autoritățile publice în țările autoritare mai sărace. Efectul proceselor de comunicare tinde să se limiteze la intensificarea cunoașterii și consolidarea normelor existente. Acest lucru este adevărat chiar în privința mass-mediei, care trebuie să se bazeze într-o măsură substanțială pe mecanismele de comunicare privată pentru a ajunge la masa largă a cetățenilor. Astfel
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ale societății și prin urmare se aseamănă grupurilor de protecție; cealaltă se referă la partidele monotematice, alcătuite pentru a înainta o cauză anume și care se aseamănă grupurilor de promovare. Acestea sunt totuși cazuri limită. În plus, în decursul timpului tind să aibă loc schimbări. Partidele minorităților încearcă adesea să apeleze la alte segmente pentru a-și spori influența de exemplu, prin alianțe cu excepția situației în care obțin independența pentru țara lor și, în acest proces, încetează a mai fi partide
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în Europa de Vest, în special în zonele periferice. Pentru a descrie această relație se folosesc adesea anumite expresii împrumutate din domeniul militar. Astfel putem vorbi despre diverse tipuri de "locotenenți" care își exercită influența în numele șefului principal ("colonelul"). Partidele de clientelă tind astfel să aibă o structură mai curând personalizată decât bine dezvoltată birocratic. Partidele etnice Grupurile etnice au dat și ele naștere unor partide, deși în unele cazuri baza partidului combină legături de clientelă și rasă. Ele dau naștere adesea, dar
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
suficient de puternice pentru a forma un partid, bisericile se pot asocia pentru a face acest lucru, așa cum s-a întâmplat în Germania după cel de-al Doilea Război Mondial și în Olanda în anii '70. Partidele bazate pe biserici tind să se dezvolte acolo unde alte grupuri comunitare nu au format deja partide puternice; de exemplu, dacă nu există niciun partid conservator bine consolidat sau dacă un astfel de partid se opune puternic intereselor bisericii. Astfel, partidele creștine au câștigat
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
puternice (ca în Irlanda), sau clivajele etnice sau de clientelă erau proeminente (ca în Elveția) (Epstein, 1967: 138-45). Când partidele nu au susținere din partea unuia din marile grupuri comunitare pe care tocmai le-am descris pentru a obține sprijin, ele tind să rămână mici; alternativ, pot fi "sateliți" ai partidelor mai mari care le mențin existența din motive tactice. Destinul lor variază unele rezistă o lungă perioadă de timp, altele au succes pentru un timp, apoi dispar. În cazul multora dintre
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
1977). Partidele autoritare conservatoare sunt de obicei mai puțin extinse decât cele populiste și alte partide de stânga deoarece se pot baza pe structura socială. În general vorbind, cu cât un partid contestă mai mult scopurile societății, cu atât va tinde să fie mai extins. În sfârșit, extensiunea variază de la o zonă la alta: un partid poate avea sprijin din partea unui anumit grup în unele zone, în timp ce în celelalte încearcă să se infiltreze. Centralizarea și descentralizarea Centralizarea partidului privește măsura în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
forma organizațiilor speciale pentru femei, tineri, sindicaliști, studenți, etc. Totuși, organele descentralizate funcțional sunt de obicei mai slabe decât organele teritoriale ale descentralizării, probabil datorită faptului că o mare parte din viața politică este teritorială (în special alegerile). Organele funcționale tind astfel să fie auxiliare și periferice și ar putea exista numai pe hârtie. Așa se întâmplă chiar și atunci când partidul face un efort special pentru a-și implanta organele funcționale; de exemplu, în partidele comuniste au fost alcătuite "celule de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
să fie pusă în legătură cu gradul conflictului din societate, care, așa cum am văzut, este unul din motivele pentru care există partidele. În linii generale, odată ce partidele devin legitime, ele devin mai independente față de grupurile comunitare largi, dar asociațiile dependente de partide tind și ele să obțină mai multă autonomie. Totuși, când nu există niciun conflict între scopuri în sistemul politic sau când conflictul este mic, dependența grupurilor de partidele politice și a partidelor politice de grupuri este mai mică. Acolo unde conflictul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
la legitimarea lor. În plus, cu cât conflictul este mai mare, cu atât relațiile speciale grup partid se intersectează mai mult. Atunci când conflictele privind scopurile pe termen lung se diminuează (așa cum se întâmplă în prezent în Europa de Vest), aceste relații speciale tind și ele să se diminueze. Legăturile partidelor socialiste sau creștine cu grupurile comunitare din care își au originea, cât și cu asociațiile dependente pe care le-au creat, devin mai slabe. Cele trei grupuri de partide autoritare variază în funcție de măsura
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
îndelungate de timp. Structura partidelor variază semnificativ, de la cele extinse la cele mici, de la cele centralizate la cele puternic descentralizate și de la cele relativ democratice la cele puternic autocratice (așa cum afirmaseră mai mulți dintre primii teoreticieni ai partidelor). Partidele liberal-democratice tind să fie relativ extinse și oarecum descentralizate, practicând în același timp un oarecare grad de democrație internă. Aceste caracteristici sunt mult mai puțin întâlnite la alte tipuri de partide. Forță partidelor nu este dată atât de proporția membrilor, cât de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
vestice; dominația clară a partidului democrat în unele state din sudul Statelor Unite a avut acest caracter, ca și dominația partidelor conservatoare sau socialiste în unele regiuni îndepărtate sau în zone industriale tradiționale din Europa. Totuși, treptat, un sistem mai competitiv tinde să se dezvolte în aceste zone (Polsby, 1962: 144-68). Diferențele între sistemele cu un singur partid Diferențe în scopurile politice Există diferențe majore între scopurile politice înaintate de partidul unic în sistemele de această natură, așa cum se sugerează prin faptul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
durabile, în special în regiunea atlantică. Acest lucru corespunde perspectivei discutate în capitolul 6, potrivit căreia democrația liberală este puternic asociată cu bunăstarea economică. Având în vedere că, așa cum am arătat mai devreme, sistemele cu mai mult de un partid tind să își schimbe caracterul de-a lungul timpului, rezultă că ar trebui mai întâi să examinăm țările atlantice și abia apoi să ne întoarcem asupra sistemelor de acest gen din restul lumii. Sistemele de partide din zona atlantică Marea majoritate
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]