12,028 matches
-
fost înștiințate. C. I.: V-a povestit tatăl dumneavoastră cum a fost izolat în comună? I. N.: Da, mi-a zis că a vorbit cu viceprimarul comunei, care l-a avertizat să nu spună nimănui: "A venit la mine un tovarăș de la Securitate și m-a întrebat de ficiorul dumitale: ce politică a făcut, ce relații avea în comună? Și eu i-am spus că băiatul ăsta a plecat, atâta știm, că a plecat voluntar în armată în anul 1939, a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să mă facă membru de partid și cât am fost aici, la țesătoria de mătase "Victoria", 32 de ani. Ofițerul de securitate mi-a spus: "Noi știm, dar pentru că ești un inginer capabil, te invităm să mergi cu noi la tovarășul prim-secretar. Funcția pe care o deții dumneata este o funcție pe nomenclator la partid și nu o poți ocupa decât dacă ești membru de partid". C. I.: Și nici membru de partid nu ați vrut să deveniți. G. S.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fel de șansă! Și mi-au spus: "Dumneavoastră o să participați lunar la ședințe, noi vă apreciem faptul că sunteți devotat statului socialist, că ați construit fabrica...". C. I.: Cine era, cine v-a făcut această propunere de nerefuzat? G. S.: Tovarășul Cora, așa îl chema pe secretarul de partid de la întreprindere. Cum v-am spus, cât a fost Iliescu prim-secretar vreo câțiva ani am stat pe funcția de director responsabil cu calitatea, fără să fiu membru de partid. Aveam familie
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dau la manivelă, ca să ridic mașina pentru a scoate roata din dreapta spate, m-am trezit că mă ridică cineva de umeri pe sus. Când mă uit, un fost student care era acum medic veterinar și făcuse practica la mine: "Lăsați, tovarășul inginer, că fac eu pana!" A făcut-o, i-am mulțumit, dar credeți că am scăpat de el? M-a luat pe la el acasă. La Oradea am stat vreo două săptămâni, că trimiteam câte 400-500 de pui dar făceam și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
materialele la magazie. Era spre iarnă, îngheța, puneam țeava, apoi cimentul în cofraj. Directorul îi spunea economistului: "Să-i spui lui Bazon că-i imput toate materialele dacă n-o să-i facă priză betonul" " Dar nu știți ce face Bazon, tovarășul inginer?" Eu turnam beton și cu bălegarul de la 14 cai făceam tizic și aveam căldură încât mi-a făcut priză betonul. Când a venit V. A. și a văzut ferma împrejmuită și-a cerut și scuze și mi-a zis
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de la ferma partidului. S-au răsturnat cu mașina și au făcut numai Cotnari pe tot drumul, numai salam și pastramă, preparate din carne împrăștiate peste tot. Iar la internare soția mea i-a spus lui V.A.: "Ce-ați pățit, tovarășul director, aveți bube în cap?" C. I.: S-a învârtit roata. D. B.: A propos de contactul meu cu Partidul Comunist! Când era ședință de producție la Miroslava se discutau problemele de producție, iar când aveau de discutat probleme de partid
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
aveți bube în cap?" C. I.: S-a învârtit roata. D. B.: A propos de contactul meu cu Partidul Comunist! Când era ședință de producție la Miroslava se discutau problemele de producție, iar când aveau de discutat probleme de partid spuneau: "Tovarășul Bazon, vă rog să părăsiți ședința, că avem de discutat probleme de partid!" Mă scoteau afară din sală, asta era obligatoriu, știam dinainte. De fapt, nici nu mă mai duceam decât dacă mă chemau să le explic eu acolo indicatorii
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
casa Adamachi, vizavi de casa lui Sadoveanu. De acolo am luat tramvaiul, apoi am mers o bucată pe jos și a venit o sanie cu doi cai, că așa aveam o înțelegere cu băiatul de la fermă. Tot ăsta îmi zice: "Tovarășul inginer, trebuie să mânăm că a trecut o mașină de la partid!" "Costică, dă bici la cai!" Când am ajuns la poartă a oprit o mașină la vreo 50 de metri. Am văzut că este de la partid, s-au dat jos
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la Mardare, și să-i spui să-și facă și bagajul!". Pe la ora 7 îmi dă telefon Mardare: "Băi, ce-i cu Surdu ce a făcut, ce a vrut?" "Păi, a spus că atunci când vine Postolache să treacă pe la dumneavostră, tovarășe director". Când a ajuns Postolache l-am trimis la director, "că-i scandal mare cu tine, trebuie să-ți faci bagajul!". Surdu lăsase mesaj la sediu că atunci când vine doctorul Postolache să fie trimis la Coarnele Caprei, să nu mai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
care a avut asupra celui în cauză un efect deosebit. Și memorialistul, găzduitul, își deapănă singur întâmplarea: „...La o vreme foarte târzie, eu, din pricina unui sunet ce am simțit în casă, am deschis ochii; și deodată am văzut pe Șăndrea (tovarășul său de cameră - n. ns.), stând în picioare, cu ghizălicul (armulca) în mână și fără ismene în picioare; pe sărdarul Dimachi cu o lumânare aprinsă în mână, șase arănuți fioroși înarmați în pistoale și iatagane, un moldovan cu cușma în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
spătarul Tucidide și Teodor Sion. Amândoi sunt patrioți din Vaslui care se sacrifică pentru țară și deci sunt membri ai Asociației patriotice". Și în altă parte: „Am văzut cu durere tot ceea ce mi-ai scris în legătură cu acest biet Rășcanu și tovarășii săi. Dar după ploaie iese soarele și mai bine mai târziu decât niciodată" (Bibl. Acad. S 13(2) LXXV). Gestul boierilor vasluieni a fost urmat de puternice adunări, la care iau parte mulți boieri, mai ales cei din treapta a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
acesta fu Gavril Buzatu, un țigănoi colos la trup, slut la față și cu o privire fioroasă de te vâra în friguri la cea dintâi ațintire. La 18 aprilie 1839, Gavril debută în noua lui meserie, punând ștreangul în gâtul tovarășului și a prietenului său Ion Chetrariu. O dată cu întâia sa operație de curățire a societății de un criminal, spăimântător, Gavril țiganul își recăpătă o libertate relativă, prin faptul că îi fu îngăduit să locuiască în oraș, într-o uliță dosnică din apropierea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de nimfa Calipso călătorului încercat care este Ulise - și care se transformă în claustrare pentru a deveni, în locul unei întâlniri fericite, "alienare și expatriere de sine". Tot astfel ospitalitatea, aparent generoasă, pe care vrăjitoarea Circe o oferă lui Ulise și tovarășilor săi, este de fapt periculoasă și ea ilustrează tocmai ambivalența scenei de ospitalitate care conduce la alterarea subiectului, la sechestrare și încarcerare. Deși vicleanul Ulise se sustrage puterii de metamorfozare a perfidei magiciene, pentru tovarășii săi această aventură le revelează
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o oferă lui Ulise și tovarășilor săi, este de fapt periculoasă și ea ilustrează tocmai ambivalența scenei de ospitalitate care conduce la alterarea subiectului, la sechestrare și încarcerare. Deși vicleanul Ulise se sustrage puterii de metamorfozare a perfidei magiciene, pentru tovarășii săi această aventură le revelează o ospitalitate vrăjită, ce înseamnă pierderea oricărui reper. Ulise rezistă tentațiilor vrăjitoarei întrevăzând capcana unei ospitalități lipsite de sociabilitate și comunicare și care este doar o egoistă repliere în sine. Ambivalența fundamentală a ospitalității, subliniată
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
celălalt, este prezentă în aproape toate variațiunile scenei de ospitalitate, dar este cel mai pregnantă în scena din peștera ciclopului antropofag. Avem aici de a face cu o transgresare sistematică a regulilor de ospitalitate din cele două părți: Ulise și tovarășii săi intră în peșteră fără a fi invitați, aprind singuri focul, mănâncă din brânza ciclopului și de cum "gazda" apare, îi cer daruri fără a-și declina însă adevărate identitate. Acesta, la rândul lui le refuză cererile, le bea vinul și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
temporalității umane îl interesează 281. Și chiar dacă Penelopa nu are nici măreția, nici frumusețea unei zeițe, ea este o muritoare ce va cunoaște îmbătrânirea și moartea și el vrea să o revadă. Ulise a trebuit să plătească dublul sacrilegiu al tovarășilor săi care au stricat ritualul sacrificiului înlocuind orzul cu frunze de stejar și vinul cu apă, și care au masacrat vacile soarelui în urma unui somn vinovat. Vacile soarelui (șapte turme a câte cincizeci de vaci, care reprezintă zilele anului) figuri
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ai lui" (9. 29-34)32. Circe, de asemenea, are o un păr frumos buclat și voce încântătoare și țese o pânză divină. Ospitalitatea sa este însă mult mai periculoasă. Desigur, ea aleargă, le deschide poarta strălucitoare și-i invită pe tovarășii lui Ulise să intre, să ia loc, le oferă vin, dar acesta conține un drog turnat de ea și care îi face "să uite de pământul țării lor". Vrăjitoare îi atinge atunci cu bagheta magică și-i transformă în porci
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sub chipul unui tânăr care îi da iarba vieții, iar aceata îl face să reziste la vrăjile magicienei. Înarmat cu obiectul magic, el întoarce în favoarea sa raportul sclav-stăpân, obligând-o pe gazdă să rostească marele jurământ al zeilor prin care tovarășii săi să revină la chipul uman. Putem interpreta acest episod în cadrul unei ospitalități vrăjite. Mai întâi băutura care duce la uitare, scoțând din minte chiar și amintirea dorinței de întoarcere, semnalează foarte apăsat, pe tot parcursul povestirii, faptul că petrecerile
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
când se întoarce la corabia să-i aducă și pe cei rămași, la ospățul dat de Circe, imaginile folosite pentru a descrie spectacolul regăsirii sunt foarte semnificative (chiar dacă, după Bérard este vorba de o interpolare ulterioară): "Îmi găsii la corabie tovarășii oftând amar și vărsând potop de lacrimi. Precum vițeii zburdând înaintea vacilor întoarse sătule de la pășune, că nu-i încape ocolul, așa și tovarășii, când mă văzură se repeziră în jurul meu și mă îmbrățișară, vărsând lacrimi" (10.409-414)34. Datorită
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
temi oare iar de vreo cursă?" (10.378- 380)40. Și Ulise îi răspunde cu un argument foarte serios: "Circe, îi răspunsei eu, ce om de omenie ar putea să se țină de mâncare și băutură înainte de a-și scăpa tovarășii?" (10.383-385)41. Acest motiv constituie refuzul lui Ulise de a cădea în capcana unei ospitalități fără sociabilitate. Bucuria primirii nu exista într-o lume imobilă, fără trecut și memorie, adică într-o lume fără deschidere, care s-ar opune
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este deriva către alteritate, ci întoarcerea de sine către sine, a aceluiași către același, într-atât încât tot petrecând, înfruptându-se din vinuri bune și fripturi din belșug, Ulise ajunge sa uite însuși motivul călătoriei sale și de data asta tovarășii săi îl vor îndemna, o dată se poate întâmpla, și-i vor aduce aminte de patria sa.: "Ulise, nu uita de țară, de ți-i scris să scapi cu viață din atâtea primejdii și să-ți vezi curtea ta cea înaltă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
străină de comunitatea restrânsă a așezării, nu este mai puțin demn ca el să fie acceptat și recunoscut. Recunoașterea este fundamentală și aceasta se face prin rasă și frumusețe. Putem înțelege faptul că ospitalitatea înfrumusețează și întinerește! Când din porci tovarășii lui Ulise redevin oameni, ei sunt iarăși metamorfozați, dar în mod pozitiv, de vreme ce ei sunt "mai tineri, mai frumoși și mai voinici decât erau înainte" (10-395-396)51. Atena, de altfel, îl va face și mai frumos pe Ulise în vederea unei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
invidiază anturajul afectiv), 1 4.209-21158, (p. 78, I). Pentru Menelau căsătoria este un prilej de tristețe legat de pierdere și ea îl duce cu gândul la înmormântare. Această pierdere îi aduce aminte de altele, cea a fratelui și a tovarășilor săi. În magnificul palat debordând de bogății, domnește de fapt melancolia și sterilitatea: Menelau declară că nu are nici o plăcere să domnească peste bogății, plângând nefericit în palatul său. De aceea el caută în oaspetele său un prieten, fiul trebuind
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
puternice din partea gazdei care vrea să-și acapareze oaspetele pentru a-și satisface dorințe erotice, dar și din orgoliu (pentru a-și etala avuțiile), și în cele din urmă și mai ales pentru a-și satisface nevoia de avea un tovarăș, de schimbare, de divertisment, pentru a înlocui pierderea unei ființe dragi și-și a face din oaspete obiectul unei investiri afective neașteptate. Bineînțeles, reținerea forțată a oaspeților este universal condamnată. Courtin îi consacră un întreg paragraf amuzant în opera sa
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o crescuse ca pe propria fiică pe Melanto (18.322-323)103*, toate provoacă o dreaptă răzbunare. Crima se întoarce împotriva celor care n-au știut să fie ospitalieri. Ulise îl prevenise pe Ciclop: "n-ai avut parte să mănânci carnea tovarășilor unui netrebnic, că a trebuit să-ți ispășești nelegiuirile, pentru care te-au pedepsit zeii" (9.477-478)104*. Răzbunarea lui Ulise este o restaurare divină: "vedeai bine că un zeu îl ajută" (24.182)105*. Ulise este instrument al dreptății
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]