14,689 matches
-
este un tip special de cunoaștere care este și participarea la rânduiala lui Dumnezeu"15. Cunoscutul sociolog bucureștean face o distincție netă între cunoașterea "senzualiștilor", cunoașterea filosofică și cea duhovnicească. Profetul se situează la nivelul duhovnicesc de cunoaștere grație unei "trăiri înalte". Imaginea profetului este, așa cum anunțam mai sus, valorizată pozitiv la nivelul mentalului individual și colectiv. El se remarcă prin simplitate, prin intensitatea trăirii emoționale, sensibilitate și o viață spirituală intensă. "Este interesant că, de obicei, profeții nu provin din
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
senzualiștilor", cunoașterea filosofică și cea duhovnicească. Profetul se situează la nivelul duhovnicesc de cunoaștere grație unei "trăiri înalte". Imaginea profetului este, așa cum anunțam mai sus, valorizată pozitiv la nivelul mentalului individual și colectiv. El se remarcă prin simplitate, prin intensitatea trăirii emoționale, sensibilitate și o viață spirituală intensă. "Este interesant că, de obicei, profeții nu provin din rândurile aristocrației, nici nu fac parte dintre oamenii instruiți și rafinați; ei ies adesea din popor și rămân fideli originii lor, chiar și atunci când
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fi considerat și om care "știe""16. Mahomed, Zoroastru, Ezechiel, Moise, Balaam, Ilie, Luca, Ioan, Matei etc. sunt doar câteva exemple dintre numeroșii profeți care au trăit excepționale stări de grație atunci când au primit inspirația divină. La limită, intensa lor trăire și forța spirituală de care au dat dovadă se concretizează în minunile și miracolele pe care le-au făcut, menționate în povestirile despre viețile lor. Cu toate acestea, autorul german vede mai degrabă o opoziție între divinație și profeție. Argumentul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
nu pasive ca în cazul profețiilor. Ea se sprijină deopotrivă pe intuiție și pe "interpretarea metodică", practică, dar și pe experiența interioară a persoanei. Clarviziunea este, putem spune, o adeptă a căii de mijloc deoarece îmbină cunoașterea teoretică, practica și trăirea interioară. Dacă analizăm clarviziunea în raport cu auguratul, putem constata că trăirile interioare în cazul clarviziunii sunt mai mult solicitate, spre deosebire de augurat, care nu se ocupă decât cu formele, obiectele, lucrurile concrete observabile și exterioare. Prin capacitățile sale, și clarvăzătorul este, în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pe intuiție și pe "interpretarea metodică", practică, dar și pe experiența interioară a persoanei. Clarviziunea este, putem spune, o adeptă a căii de mijloc deoarece îmbină cunoașterea teoretică, practica și trăirea interioară. Dacă analizăm clarviziunea în raport cu auguratul, putem constata că trăirile interioare în cazul clarviziunii sunt mai mult solicitate, spre deosebire de augurat, care nu se ocupă decât cu formele, obiectele, lucrurile concrete observabile și exterioare. Prin capacitățile sale, și clarvăzătorul este, în felul său, un ales. El nu reușește însă să dezvolte
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a profetului, charisma sa decurge dintr-o experiență autentică, însă mai puțin creatoare"18. Impactul social al divinației prin clarviziune este unul mai redus în comparație cu profeția. El privilegiază o cunoaștere bazată pe experiența simțurilor, care se poate întrepătrunde uneori cu trăiri spirituale de excepție. Există, firește, și eșecuri. Totuși, nu prea se pune la îndoială harul clarvăzătorului (în limbajul disciplinelor moderne, de frontieră, capacitățile sale sunt numite paranormale). Prin urmare, clarvăzătorul câștigă destul de mult credit și autoritate. Unul dintre cele mai
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a avea un mijlocitor: simbolul. Acesta se poate înfățișa în diverse chipuri, iar mintea umană încearcă să-l descifreze interpretându-l. De aici multitudinea de semnificații atribuite aceluiași simbol. El se sprijină în special pe tradiție, pe experiență și pe trăirea celui ce se îndeletnicește cu această preocupare. Din această perspectivă, divinația se prezintă ca "o inducție ipotetică sau conjuncturală întemeiată pe fapte cunoscute prin observație. Este interpretarea semnelor exterioare care ascund gândirea divină"58. În această categorie intră acele procedee
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
scris din Antichitate până astăzi, de la Artemidoros și Macrobius la Freud și Jung.. Avem însă suficiente motive să credem că ele au marcat și existența omului primitiv. Amintim, în acest sens, acele experiențe inițiatice care erau însoțite de vise și trăiri extrem de sugestive. Și Sfânta Scriptură abundă de vise profetice, dintre care un exemplu extrem de sugestiv este cel al visului lui Nabucodonosor. Oniroscopia explorează vise în care apar zei, sfinți sub diferite chipuri sau cu propria lor înfățișare. Spre deosebire de aceasta, incubația
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ea implică adesea nevoia violentă de a răspândi tuturor mesajul divinității (mandat profetic)"105. Fără îndoială, experiența profetică are un caracter individual cu totul excepțional și ar putea trece foarte ușor în zona intimității și a tabuurilor personale. Totuși, intensitatea trăirii, dar și mesajul divin fac din profet o persoană care comunică și împărtășește celorlalți momentul tulburător în care a primit mesajul divin. Mai mult, acest moment nici nu este gândit ca unul "personal", ci ca unul de "învestitură" în calitatea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
care dorim să o verificăm, cea de metodă, nu ridică mari probleme. La fel ca în cazul științelor moderne, divinația și magia posedă un arsenal de tehnici extrem de bine dezvoltat. De la observație până la experiment, adăugând, în plus, intuiția și imaginația, trăirea interioară, toate se regăsesc în demersul magico-divinatoriu. Cei mai îndrăzneți au numit divinația protoștiință. Credem că în acest caz s-au avut în atenție, în primul rând, aspecte legate de metodele folosite în practicile divinatorii. Observația atentă dar și efortul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
au fost enunțate de Bronislaw Malinowski în lucrarea deja menționată, Magie, știință și religie. Astfel, dacă știința s-ar baza în primul rând pe observație și experiment, magia și celelalte discipline asemănătoare ei s-ar axa pe "experiența specifică a trăirilor emoționale". Știința se bazează pe faptul că "experiența, efortul și rațiunea sunt solide, magia pe credința că speranța nu poate eșua"172. Logica ar fi nucleul dur al științei, pe când magia ar sta sub imperiul dorinței și voinței. Prima ar
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
aparțin unor dimensiuni temporale diferite. Așa cum lectura Torei poate deschide spiritul credinciosului către o realitate transcendentă care trece dincolo de cuvinte, și contemplarea unor semne poate oferi aceleași rezultate. Diferența rezidă în aceea că în primul caz se privilegiază credința și trăirea, iar în al doilea, calea experimentală. Astăzi, așa cum reiese din cercetările noastre, actele divinatorii, în marea lor majoritate, privilegiază doar interpretările de suprafață (simbol-semnificație). Ele funcționează asemenea codurilor. Chiar și în acest context, este posibil ca, inconștient, subiectul-divinator să ajungă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sus) la una rațională (literar-lingvistică, istorică, filosofică etc. specifică timpului nostru)286. Ceea ce este însă important în toată această ecuație, semn scriere divinație, este faptul că înțelegerea mantică a unui text a generat ceea ce Moshe Idel numea "descoperirea experiențială, prin trăire spirituală a divinului din text"287. Indiferent de situație, scrierea rămâne suport, pretext sau mediator al cunoașterii. Trebiue spus că această hermeneutică a negativului și a cotidianului nu funcționează asemenea unei rețete. Ea nu este în nici un fel teoretizată, cunoscută
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Conștiință din perspectiva interacționismului simbolic promovat de G. Herbert Mead și din cea a teoriei lui Constantin Rădulescu Motru (societatea ca realitate sufletească), Ilie Bădescu numește homo ludens și homo divinans ca fiind "polii absoluți în care prind înfiripări toate trăirile omenești. Ca atare, nu putem paria doar pe omul ludic, omul senzualist. Opusul său, homo religiosus, are și el aceeași permanență existențială" (Istoria sociologiei, Galați, Ed. Porto-Franco, 1994, p. 374). Diferența dintre eul somatomorfic și eul pneumatomorfic ar putea explica
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
să contribuie la influențarea diferențiată a organismului, creșterea treptată a gradului de dificultate, adaptarea la unele necesități de moment etc. 7.2. Activitățile ludice (jocurile) Caracterizare generală În sensul cel mai general, jocul presupune o concentrare de acțiuni, stări și trăiri sufletești în scopul de a reflecta și transforma în plan imaginar realitatea, participanții acționând în conformitate cu un sistem de reguli prestabilite. Jocul poate fi practicat în mod organizat, atunci când se urmărește atingerea unor obiective precizate în prealabil, sau spontan, în general
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
Actul sexual nu va fi acceptat până când fata și băiatul nu vor fi suficient clarificați asupra sentimentelor lor reciproce. Adolescentul care a achiziționat propria autonomie motrică și mai specific controlului vărsării energetice a imaginii sale corporale va fi disponibil pentru trăirea acestei noi versiuni de „trăiri tonice”. Absența educației corporale metodice înapoiază ipotetic descrierea dată de experiența armonioasă care poate părea a se face idealizată. Adolescentul și școlarizarea. Funcția școlii în organizarea socială Adultul biologic la 18 ani cetățean, poate trece
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
acceptat până când fata și băiatul nu vor fi suficient clarificați asupra sentimentelor lor reciproce. Adolescentul care a achiziționat propria autonomie motrică și mai specific controlului vărsării energetice a imaginii sale corporale va fi disponibil pentru trăirea acestei noi versiuni de „trăiri tonice”. Absența educației corporale metodice înapoiază ipotetic descrierea dată de experiența armonioasă care poate părea a se face idealizată. Adolescentul și școlarizarea. Funcția școlii în organizarea socială Adultul biologic la 18 ani cetățean, poate trece de la acest statut abstract de
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
unui lucru. Dansul din acest punct de vedere reprezintă un adevărat limbaj gestic. 2. Celelalte mai primitive care fac trimitere la persoană și nu la obiectivul exterior ce trebuie atins. Gesturile și mimica de natură expresivă sunt cele care traduc trăirea psiho-afectivă și emoțională a subiectului. Este vorba despre ceea ce numim paralimbaj în psiholingvistică. Componenta energică a comportamentului și expresia ei motrică Activitatea potențială a subiectului este susținută de o cantitate de energie disponibilă. Acest concept de energie nu este o
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
poate să o explice. • Pervertirea relației de cauzalitate rezultă din modificarea unor raporturi generative care, potrivit "logicii mundane", nu ar trebui să se întîmple. Spre exemplu, în spațiul existenței edenice a omului, cunoașterea corelată în mod obișnuit cu ideea de trăire intelectuală mai bogată este cea care îi va genera moartea spirituală. Iată o relație de cauzalitate aparent lipsită de sens; căci, în realitate, ceea ce îi va determina omului căderea din lumea valorilor axiologice, echivalată cu o "moarte" spirituală, nu este
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ontogenetice ale "limbajului creativ". Limbajul verbal, de la competență la performanță, în: V. Belous, T. D, Stănciulescu, H. Teodorescu, O. Ungureanu, Performantica. Interferențe, sinergii, confluențe, Editura Performantica, Iași, 1996. Stăniloae, Dumitru, Viața și învățăturile Sfîntului Grigorie Palama, Sibiu, 1938. Stăniloae, Dumitru, Trăirea lui Dumnezeu în ortodoxie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1993. Thom, Françoise, Limba de lemn, Editura Humanitas, București, 1993. Țuțea, Petre, Omul. Tratat de antropologie creștină. 1. Problemele sau cartea întrebărilor, Editura Timpul, Iași, 1992. Vasilescu, Amedeo, Locul de unde vorbesc zeii, în
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Încifrează emoția În obiectele pe care le abordează În texte, metaforizarea nu este pentru el un procedeu de a infuza lucrurilor simțirea sa. Imaginile și lucrurile pe care le evocă și le invocă textul haiku-ului nu sînt distorsionate de trăirea sa. Revelația există pur și simplu În scena, evenimentul, Întîmplarea surprinsă În planul obiectiv, al obiectelor așa cum sînt ele. Cuvintele nu vor decît să noteze, să decupeze și să propună cititorului acel cadru (evident privilegiat) În care și el poate
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
separi obiectul de situație, scenă, eveniment. Și inutil, pentru că ele sînt Înglobate În acea viziune care e fundamentul experienței. Cele trei elemente sînt deci nu trăsături palpabile ale concretului fizic, ci amprente greu de separat ale unei tresăriri responsabile de trăirea unei experiențe memorabile. Nu identificarea lor trebuie să ne intereseze, ci modul În care se amestecă și se topesc În magia unei experiențe mai curînd sincretice. Textul În haiku Textul haiku-ului În definirea haiku-ului se amintește, și uneori
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Corbin, filosof, teolog și profesor de studii islamice la Sorbona, mundus imaginalis. Cuvîntul imaginal desemnează aici acele imagini transpersonale care au putere și pot influenț a realitatea la fel de bine ca acț iunile efective, practice. Spre deosebire de imaginile care țin doar de trăirile noastre individuale, fanteziste, cele ale imaginalului sînt independente de noi. Un obiect cufundat sau pătruns de rețeaua de sugestii, aluzii, simboluri imaginale este cu atît mai puternic cu cît este mai puțin atins de intenții străine lui care vor să
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
nu este nimic mai mult decît ceea ce a simțit oricine ia ascultat cu adevărat. Spațiul nopții este aici cutia de rezonanță, lumea Întreagă - scena pe care evoluează greierii În apoteoză. Exuberanța cîmpului cu greieri poate fi Însă contrazisă de o trăire contrară. Simbolurile sînt de obicei ambigue și adesea contrastante. Și greierul de mai jos ne face să resimțim cu alt fior spațiul pe care-l umple acum doar cu sonorități triste și timorate. Suit În amvon - un greier sporovăind singurătății
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
esteticului În prelungirea eticului Îi redă celui dintâi seriozitatea și forța pierdută, dar, totodată, salvează și eticul de anemierea și fadoarea rigoristă. Fapta umană ce resimte În ea palpitul liric nu mai este doar un exercițiu sterp al datoriei, ci trăire deplină, Împlinire vitală. În această accepție, arta nu se mai adaugă cumva din exterior vieții pentru a o Înfrumuseța, nu mai este un simplu și accesoriu zorzon, o podoabă facilă, un exces luxuriant - adică pur și simplu o poleire a
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]