11,855 matches
-
noiembrie 1943 Berlinul a fost bombardat puternic. Producția de tunuri de asalt Sturmgeschütz III de la fabrica Alkett a fost afectată serios drept consecință. "Oberkommando des Heeres" (înaltul comandandament al armatei germane) a luat în considerare mutarea producției StuG III la uzinele Böhmisch-Mährische Maschinenfabrik (numite anterior ČKD) din Cehia. Acestea nu erau însă capabile să producă tunul de asalt StuG III din cauza limitărilor tehnologice. Hitler a decis ca întreaga producție de la fabricile BMM (Fabrica de mașini boemio-moravă) să se concentreze pe proiectarea
Jagdpanzer 38(t) () [Corola-website/Science/319760_a_321089]
-
sau Panzerjäger I. Proiectul a trecut de la faza de planificare la producția în masă după doar 4 luni de zile, fiind inspirat din designul prototipurilor românești ale vânătorului de tancuri Mareșal. Asamblarea lui Hetzer a început în aprilie 1944 la uzinele BMM, apoi din septembrie 1944 la uzinele Skoda. Vehiculul era echipat cu tunul de 7,5 cm PaK 39 L/48. Armamentul secundar consta într-o mitralieră MG 34 (sau MG 42 ulterior) montată pe suprastructură și acționată de încărcător
Jagdpanzer 38(t) () [Corola-website/Science/319760_a_321089]
-
faza de planificare la producția în masă după doar 4 luni de zile, fiind inspirat din designul prototipurilor românești ale vânătorului de tancuri Mareșal. Asamblarea lui Hetzer a început în aprilie 1944 la uzinele BMM, apoi din septembrie 1944 la uzinele Skoda. Vehiculul era echipat cu tunul de 7,5 cm PaK 39 L/48. Armamentul secundar consta într-o mitralieră MG 34 (sau MG 42 ulterior) montată pe suprastructură și acționată de încărcător din interior. Acesta observa țintele printr-un
Jagdpanzer 38(t) () [Corola-website/Science/319760_a_321089]
-
Hetzer trebuia să atingă o viteză maximă de 60 km/h pentru a compensa blindajul mai subțire, modelul de producție nu atingea decât aproximativ 40 km/h. Numele Hetzer a fost folosit pentru un proiect relativ asemănător, intitulat E-10. Uzinele Skoda au folosit greșit această denumire pentru proiectul lor timp de câteva săptămâni până cand situația s-a clarificat în documente. Confuzia s-a răspândit și în rândul trupelor. Astfel, în iulie 1944, un batalion antitanc a menționat numele de
Jagdpanzer 38(t) () [Corola-website/Science/319760_a_321089]
-
a fost produs decât în aproximativ 2500-2600 de exemplare. Producția nu a depășit niciodată mai mult de 434 de unități pe lună (atinsă în ianuarie 1945), fiind afectată încontinuu de bombardamentele Aliaților și de lipsa de experiență a muncitorilor de la uzinele Skoda în domeniul construcției tancurilor. 30 de bucăți trebuiau să fie livrate României în lunile iulie și august 1944, însă datorită producției insuficiente și evenimentelor survenite după 23 august 1944, comanda nu a fost onorată. 75 de vânători de tancuri
Jagdpanzer 38(t) () [Corola-website/Science/319760_a_321089]
-
aspră care le crește eficiența. Sticla fosfosilicată generată este îndepărtată de pe marginea plăcuței la decapare. Plăcuțele sau discurile de siliciu monocristalin sunt disponibile într-o varietate de dimensiuni de la 25,4 mm (1 țol) la 300 mm (11,8 țoli). Uzinele de fabricare a semiconductoarelor sunt definite de dimensiunea plăcuțelor care pot fi produse cu echipamentul aflat în dotarea acestora. Dimensiunea a crescut treptat pentru îmbunătățirea rezultatelor și reducerea costurilor. Companiile Intel, TSMC și Samsung conduc separat cercetări pentru pregătirea fabricilor
Plăcuță semiconductoare () [Corola-website/Science/319796_a_321125]
-
locuitorii acestuia la "Płaszów". Avea sub ordinele sale un personal format din bărbați și femei, printre care Gertrud Heise, Luise Danz, Alice Orlowski și Anna Gerwing. Lagărul era mai întâi un lagăr de muncă, care furniza mână de lucru diferitelor uzine de armament și unei "cariere de piatră". Rata mortalității era extrem de ridicată. Numeroși deținuți, între care femei și copii, au murit acolo de tifos, de foame sau chiar executați. Condițiile de trai s-au deteriorat iar din cauza cruzimii și sadismului
Płaszów () [Corola-website/Science/319054_a_320383]
-
ea o zestre substanțială, care l-a ajutat pe Opel să se extindă. În 1870, el a introdus o nouă mașină, denumită Sophia, după numele soției sale. În 1880 producția de mașini de cusut a crescut, cu extinderea continuă a uzinei, și până în 1899 au fost fabricate mai mult de o jumătate de milion de mașini. Vârful de 1 milion de mașini a fost atins în 1911; în același timp, un incendiu a distrus o mare parte din uzina. Frații Opel
Adam Opel () [Corola-website/Science/319096_a_320425]
-
continuă a uzinei, și până în 1899 au fost fabricate mai mult de o jumătate de milion de mașini. Vârful de 1 milion de mașini a fost atins în 1911; în același timp, un incendiu a distrus o mare parte din uzina. Frații Opel au decis să renunțe la producția de mașini de cusut și să încerce să producă ceva mai mai profitabil; au trecut la fabricarea de biciclete și autoturisme. Adam și Sophia au avut 5 fii (Carl, Wilhelm, Heinrich, Friedrich
Adam Opel () [Corola-website/Science/319096_a_320425]
-
aproximativ 400 de persoane. De asemenea, ambele tabere au încercat să evite distrugerea instalațiilor orășenești, iar cele mai importante clădiri publice au fost proclamate „zone demilitarizate”. Astfel, au fost ferite de distrugere spitalele, rețeaua de apă potabilă și de canalizare, uzina de gaz și cea electrică. Au fost semnate armistiții locale pentru o zi și au existat o serie de cazuri în care atât soldații polonezi cât și cei ucraineni au jucat fotbal sau au participat la petreceri în perioada de
Bătălia de la Liov (1918) () [Corola-website/Science/319294_a_320623]
-
de a conduce de companie în calitate de nou președinte. Pe 09-06 compania a anunțat o investiție de 120 milioane euro pentru o perioadă de 3 ani (2010 - 2012) ca să își consolideze prezenta în Italia; și, în același timp, închiderea a doua uzine Brembate (Bergamo) și Refrontolo (Treviso). Număr de angajați în 2009: 17.000 Cifra de afaceri: Venit net: Compania este prezentă și în România, prin "Ariston Thermo România", filiala "Ariston Thermo Group", subsidiara Îndesit. Cifra de afaceri:
Indesit () [Corola-website/Science/315578_a_316907]
-
stradă a 100-a Est", din Avenue M până la Baza Aeriană Edwards, în "Calea Challenger" în cinstea navetei pierdute și a echipajului ei. Acesta era drumul pe care "Challenger", "Enterprise", și "Columbia" au fost duse în timpul mutării lor inițiale de la Uzina 42 a Forțelor Aeriene la Baza Aeriană Edwards după terminare, întrucat aeroportul Palmdale nu avea încă instalată macaraua de naveta pentru plasarea unui orbiter pe avionul transportator de navete. În plus, orașul Lancaster a construit Școala Gimnazială Challenger, și Sala
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
Ionescu, Șt. Georgescu, Mazăre, Gologan, Emil Vlaiculescu, Deliu, Mihăescu. Conducerea echipei era asigurată de B. Andrei, Gh. Marinescu, N. Stanbolgiu, Tr. Stoenescu, Tr. Popescu. După numai un an, echipa retrogradează în eșalonul secund și în 1947 fuzionează cu Concordia, echipa uzinei ploieștene cu același nume. Jucătorii noi în lot sunt acum: Asadur, Ștefănescu, Mincea, Teașcă, Șt. Vasile, Mărdărescu, Chilea, Gârlea, Gh. Ionescu, Moldoveanu, Bădulescu, Motronea, Sanilovici. Traseul divizionar al echipei este constant în eșalonul al II-lea, dar cu repetate schimbări
Prahova Ploiești () [Corola-website/Science/315834_a_317163]
-
1902-1903), Colegiul Național „Ștefan cel Mare” (Gimnaziul greco-oriental, construit între 1893-1895 pe locul vechii Piețe de lemne), Spitalul Vechi (Casa publică generală a bolnavilor din Suceava, construită în perioada 1891-1903), clădirile actualului Centru de Arhitectură, Cultură Urbană și Peisaj (fosta Uzină de Apă a Sucevei). În anul 1895, primarul Franz-Cavaler de Loges a contractat un împrumut de 1,5 milioane de coroane pentru electrificarea orașului, construcția canalizării, a unui apeduct și îndiguirea râului Suceava. În anul 1895 s-a început construirea
Franz Des Loges () [Corola-website/Science/316538_a_317867]
-
a cărei turlă s-a prăbușit. Linia de cale ferată a fost dezafectată în 1916, când a fost distrus podul peste râul Suceava, iar șinele au fost demontate de armata austriacă. La 12 octombrie 1908 a fost pusă în funcțiune Uzina electrică, construită de Societatea Unificată de Electricitate din Viena și amplasată într-o clădire de pe malul Pârâului Cetății sau Târgului. A fost introdus în oraș iluminatul public electric, instalându-se în oraș stâlpi metalici din zăbrele, având lampadare cu becuri
Franz Des Loges () [Corola-website/Science/316538_a_317867]
-
în oraș iluminatul public electric, instalându-se în oraș stâlpi metalici din zăbrele, având lampadare cu becuri incandescente. La data de 12 august 1912, ca urmare a lucrărilor efectuate de firma G. Rumpel din Viena, s-a dat în folosință Uzina de apă, care putea debita 350.000 m³/an, concomitent cu rețeaua publică de aducțiune, alimentare cu apă (24 km) și canalizare pentru ape reziduale (30 km). De asemenea, au fost pavate pentru prima dată străzile orașului. a avut un
Franz Des Loges () [Corola-website/Science/316538_a_317867]
-
a scăzut la 8.6% Cauzele principale ale situației acesteiea sunt lipsa de locuri de muncă și dispariția unor locuri de muncă tradiționale, precum și închiderea (combinatul de oțel Kiriyat Hapladá) și transferarea din regiune a unor întreprinderi cu mulți muncitori (uzina Phenicia - la moshavul Tzipori, compania Tambur - la Netanya). Fenomenul din urmă a lovit nu numai in plasarea brațelor de muncă, ci și în veniturile primăriei din încasarea de taxe. Întreprinderi că Rafael și Protrom au suportat procese de mecanizare cu
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
la conducerea unei fabrici din Cernăuți, care-i fusese oferită spre vânzare, într-un contract pe 20 de ani. În august 1944, după reocuparea Bucovinei de Nord de către URSS, s-a stabilit la București, unde a concesionat de la proprietari o uzină metalurgică pe strada Foișor. A primit o comandă de la Ministerul Înzestrării pentru 500 de căruțe de război. Ca urmare a faptului că inginerul Șandru-Alboi devenise cunoscut ca specialist în metalurgie, fostul său coleg de liceu din Câmpulung, Emil Bodnăraș, i-
Biserica Izvorul Tămăduirii din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/316654_a_317983]
-
mare companie de oțel din lume. Într-un efort de a crește profiturile, Henry Frick a decis să reducă salariile în acord cu angajații săi. În 1892 , Uniunea Sindicatelor Muncitorilor din industria Oțelului și Fierului a convocat membrii săi la uzina Homestead a lui Carnegie. Frick a luat acum decizia de controversată de a angaja 300 de gărzi din afara zonei. O luptă sângeroasă a izbucnit între lucrătorii și garzi ,cel puțin 10 de muncitori fiind ucisi și 60 răniți în fața guvernatorului
Andrew Carnegie () [Corola-website/Science/316711_a_318040]
-
a fost realizată prin reducerea confortului și utilizarea de materiale ușoare și moderne. Cu dovada unei licențe de șofer de curse, cumpărătorul avea posibilitatea de a desființa limitarea maximă de viteză (250 km/h) cu care automobilul era livrat din uzină. Modelul "BMW M3 CSL E46" este etichetat cu litera „M” pe mijlocul volanului. Modelul standard al modelului „CSL” conținea echipamente electronice care erau de greutate redusă ca de exemplu ABS, ESP. Din luna februarie a anului 2002, BMW oferă modelul
BMW M3 () [Corola-website/Science/315055_a_316384]
-
rpm ajunge la cuplul maxim de 520 Nm. În testul revistei "sport auto", BMW-ul M6 Coupé a ajuns viteza de la 0 la 100 km/h, cu ajutorul sistemului "Launch Control" („lansare controlată”), în doar 4,2 secunde. În datele mașinii, uzina declară 4,6 secunde de la 0 la 100 km/h. De la 0 la 200 km/h autovehiculul necesită 12,8 secunde. Viteza maximă este - standard - limitată la 250 km/h. Pentru un preț suplimentar de aproximativ 2.350 €, se poate
BMW M6 () [Corola-website/Science/315091_a_316420]
-
sub simbolul SÎNT. Cifra de afaceri: Întreprinderea de Medicamente și Coloranți „Sintofarm” s-a constituit în anul 1973 pe profilul Fabricii Chimice „SINTOFARM”, care a luat ființă la 1 octombrie 1969 prin comasarea a patru întreprinderi: Fabrică de Medicamente „Sintofarm”, Uzina Chimică „Getica”, Fabrica „Reactivul” și Fabrică „Sîn”, sub denumirea de Fabrică Chimică „Sintofarm”. Fabrica de medicamente „Sintofarm”, a avut la baza Societatea anonimă „Nitranil” fondată în anul 1946 profilata pe sinteze de produse chimico-farmaceutice. În anul 1962, fabrica preia denumirea
Sintofarm () [Corola-website/Science/318539_a_319868]
-
o rafinărie de petrol din România fondată în 1949. Rafinăria producea o gamă variată de produse petroliere: benzine, motorine, cocs de petrol, combustibili, lichizi grei pentru focare industriale, combustibili cu întrebuințări speciale, etc. Se remarcă prin faptul că era singura uzină din Europa ce producea cocs acicular de petrol, necesar obținerii electrozilor folosiți în siderurgie și industria metalurgică. Rafinăria a fost deschisă în anul 1949 când conducerea statului a decis să mute una din rafinăriile Moineștiului, fondată în 1895 în comuna
Rafinăria Dărmănești () [Corola-website/Science/318541_a_319870]
-
în două mari tiraje cartea “Împarte-te cu focul”, carte despre minerii și metalurgiștii din Donețk. În 1976, la Editura “Molodaia gvardia”, în colecția “Viața oamenilor celebri”, apare cartea lui Vidrașcu “Petru Groza”. La începutul anilor ’70, după inaugurarea construcției uzinei de automobile de la Nabereznie Celny, redacția revistei “Novîi mir” a luat sub patronajul său această construcție. Un grup de scriitori și jurnaliști, care-l includea și pe Vidrașcu, a plecat la “Kamaz” și a pus bazele unei comunități a prozatorilor
Feodosie Vidrașcu () [Corola-website/Science/318574_a_319903]
-
această construcție. Un grup de scriitori și jurnaliști, care-l includea și pe Vidrașcu, a plecat la “Kamaz” și a pus bazele unei comunități a prozatorilor și poeților din regiune. S-a pus temelia “cronicii literare” a construcției și a uzinei. Printre altele, au văzut lumina tiparului trei volume editate de “Novîi mir” și intitulate “Naberejnîie Celnî” și cartea lui Vidrașcu “Cheiul speranței”. a continuat să publice în “Novîi mir”, unul din eseurile sale, intitulat “Un reportaj de sub redacție”, fiind consacrat
Feodosie Vidrașcu () [Corola-website/Science/318574_a_319903]