11,986 matches
-
cultural; Bacolod - țara plantațiilor de trestie de zahăr; Mindanao - insulă 608 vulcanică, arhipelagul Înscriindu-se În „Cercul de Foc al Pacificului” (37 vulcani, dintre care 18 activi), cea mai Întinsă zonă vulcanică a Terrei. Munții Înalți cu platouri Îmbrăcate În vegetație luxuriantă străjuiesc câmpiile roditoare ce se Întind de-a lungul râurilor: Mount Apo (2955 m), un vulcan stins din insula Mindanao; Pinatubo, Mayon (2420 m) vulcani activi din insula Luzon 771. Vucanul Pinatubo a explodat, pe 15 iunie 1991, la
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
1268, cu versanți abrupți se ridică parcă din pământ, umăr la umăr pe insula Bohol (arhipelagul Visaya), supranumite Dealurile de Ciocolată, deoarece ierburile din anotimpul uscat (februariemai) sunt arse de soare, Încât colinele par Învelite În ciocolată. În sezonul ploios vegetația Își recapătă culoarea verde 773. Muntele Banahaw, aflat pe versantul sudic al munților Sierra Madre, este renumit pentru peșterile sale neexplorate, plantele rare, izvoarele și cascadele sale774. Clima este tropicală și umedă, temperatura medie anuală nu coboară sub 28oC. Furtuni
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
orez. Spaniolii l au considerat un fel de oraș-stațiune, lăsat drept moștenire Ordinului Augustin (1753) și ridicat la gradul de oraș, nouă ani mai târziu. În perioada dominației americane, aici s-au ridicat vile cu balcoane susținute de coloane, cu vegetație luxuriantă, cu vederea spre golf, devenind reședința elitei manileze. În prezent Pasay-ul poartă amprenta unui oraș modern, În plină dezvoltare. Caloocan, reprezintă sediul comunității Looc din nordul golfului, o cetate mărginită de dealuri stâncoase pe de o parte, și protejată
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a fost sculptat cu mâinile goale de către populația ifugao, În urmă cu 2000 de ani, pentru a da forma teraselor uluitor de simetrice, Încă folosite și astăzi pentru vastele plantații de orez și legume ale triburilor Benguet. În timpul perioadei de vegetație, terasele sunt udate cu ajutorul unor apeducte și apoi secate pentru recoltare. Se spune că, puse una lângă alta, aceste terase ar acoperi mai mult de jumătate din lungimea Ecuatorului, sau ar fi de zece ori mai lungi decât marele zid
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de aer montane să răcească regiunea. Uneori, vara temperatura aerului se ridică la peste 30C, numărul zilelor caniculare crescând în ultima vreme. Căldura excesivă și seceta au determinat, în ultimii 10-12 ani, scăderi dramatice ale nivelului pânzei freatice și „invadarea” vegetației de unele specii xerofile. Fiind în apropiere de Câmpina (zonă cunoscută pentru numărul de zile însorite) pe teritoriul comunei se înregistrează o radiație solară cuprinsă între 125- 130 kcal cm³/an. Expunerea sa și barajul orografic al coridorului montan din
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
august 1998, în localitate și în împrejurimi cantitatea de precipitații înregistrată a fost de 138 l /m² în circa 3 ore, eveniment care a dus la o viitură devastatoare, cea mai mare din ultimii 80- 100 de ani. II 4. VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE II 4.1 VEGETAȚIA Vegetația a cunoscut în decursul timpului mari transformări datorită despăduririlor din lungul pârâului Provița, din lungul văilor și mai ales de pe șei sau versanți. Locul pădurilor (1986-1989) a fost luat de terenuri
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cantitatea de precipitații înregistrată a fost de 138 l /m² în circa 3 ore, eveniment care a dus la o viitură devastatoare, cea mai mare din ultimii 80- 100 de ani. II 4. VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE II 4.1 VEGETAȚIA Vegetația a cunoscut în decursul timpului mari transformări datorită despăduririlor din lungul pârâului Provița, din lungul văilor și mai ales de pe șei sau versanți. Locul pădurilor (1986-1989) a fost luat de terenuri agricole, care sunt cultivate cu anumite culturi
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de precipitații înregistrată a fost de 138 l /m² în circa 3 ore, eveniment care a dus la o viitură devastatoare, cea mai mare din ultimii 80- 100 de ani. II 4. VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE II 4.1 VEGETAȚIA Vegetația a cunoscut în decursul timpului mari transformări datorită despăduririlor din lungul pârâului Provița, din lungul văilor și mai ales de pe șei sau versanți. Locul pădurilor (1986-1989) a fost luat de terenuri agricole, care sunt cultivate cu anumite culturi (porumb
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
agricole, care sunt cultivate cu anumite culturi (porumb, cartofi, legume) sau plante furajere (lucernă). În ultimii 50 de ani s-au înregistrat defrișări de pădure pe suprafețe imense. În unele locuri pădurea s-a regenerat. Pe teritoriul localității, conform Hărții vegetației României, scara 1:10000, întâlnim: - pajiști colinare secundare de iarba vântului și păiuș negru (Festuca agrostietum) și terenuri agricole - în sud, - păduri colinare de fag (Fagus silvatica) și de carpen - în nord și nord- vest, - păduri de gorun (Qvercus petraea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
și terenuri agricole - în sud, - păduri colinare de fag (Fagus silvatica) și de carpen - în nord și nord- vest, - păduri de gorun (Qvercus petraea) și de gorun cu carpen (Melampyro-polonicocarpinetum), - carpino- fagetum - pe soluri sărace (Hieraclo-Luzalo-Fagetumus). În regiune întâlnim o vegetație specifică zonei de deal, cu două subzone: a) de păduri, b) de pășuni și fânețe. În zona de pădure predominant este etajul fagului care este întâlnit foarte des în amestec cu alte specii ale pădurii nemorale.( Fig. 9) Datorită temperaturilor
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
subzone: a) de păduri, b) de pășuni și fânețe. În zona de pădure predominant este etajul fagului care este întâlnit foarte des în amestec cu alte specii ale pădurii nemorale.( Fig. 9) Datorită temperaturilor se înregistrează pe văi inversiuni de vegetație (uneori fagul coboară mult pe vesant, în timp ce stejarul urcă pe interfluvii). Dintre speciile întâlnite în pădurea nemorală a localității menționez: - carpenul (Carpinus betulus), - stejarul (Qvercus robur), - gorunul (Qvercus petraea), - plopul (Populus alba), - teiul (Tilio tomentosa și Tilio cordata), - frasinul (Frasinus
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
la altitudini de peste 600 de metri pe versanții umbriți. În lungul pâraielor întâlnim foarte des aninul negru sau alb (Alnus glutinosa sau incanta) și salcia (Salix alba sau Salix rosa), iar în lunci tufișurile de răchită și cătină (Hippophaes rhamnoides) Vegetația arbustivă este alcătuită din: - alun (Corylus avellana), - lemn câinesc (Ligustrum vulgaris), - gherghinar (Rodomus pentagina), - soc (Sambucus nigra), - mur (Rubus idaeus), - măceș (Rosa canina), - corn (Cornus mas), - sânger (Cornus sanguinea), - păducel (Crataegus monogyna), etc. La adăpostul coroanei arborilor se dezvoltă florile
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pe văile pâraielor Purcăreața și Drăgăneasa - broasca țestoasă (Testudo hermanii hermanii). În fauna acvatică întâlnim mreana (Barbus barbus) și cleanul (Leuciscus leuciscus). Alături de acestea trăiesc insecte, gasteropode, etc. II. 4. 3 SOLURILE Solurile sunt în strânsă corelare cu roca și vegetația. Conform Hărții Solurilor din România, scara 1: 1000000, întâlnim următoarele tipuri: a) soluri brune și brune podzolice (în zona pădurilor de fag și stejerete); b) soluri brune (în zona pășunilor și fânețelor); c) soluri podzolice argiloiluviale (în lunca pârâului Provița
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Drăgăneasa. Dotările de folosință zilnică nu acoperă tot teritoriul în raza de deservire. Zona verde pentru parcuri, recreere și amenajări sportive este reprezentată atât de zone naturale cât și de zone amenajate. Teritoriul comunei este înconjurat de dealuri cu o vegetație bogată, cu un peisaj natural valoros. În unele locuri acesta face parte componentă din teritoriul intravilan al localității. În zona centrală există un teren amenajat ca stadion, în suprafață de 1,5 ha, iar în Drăgăneasa un teren cu suprafața
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
două zone, cu suprafețe extinse, propuse pentru introducerea în intravilanul localității sunt situate astfel: a) Zona Vf. Crucii (la intrarea în comună dinspre Poiana Câmpina), suprafață de cica 4 ha, un teren denivelat, cu pante abrupte și în prezent cu vegetație arboricolă (livezi și arbuști). (Fig. 20) Fig. 20 - Teren denivelat Zona e stabilă la data cercetării (august 2002), însă ca orice teren în pantă prezintă potențial de instabilitate dacă nu este amenajat corespunzător. Din acest motiv poate fi încadrată la
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
sale tot o „cântare României”, simțind ca o datorie să descrie, în imagini grațioase și în versuri de o mare sinceritate și sensibilitate, meleagurile natale. Ea creează un spațiu de basm, un sat moldovenesc cu păduri, vii, livezi, încărcat de vegetație, poame, arome și culori, și un timp miraculos al anilor copilăriei, la care se întoarce mereu cu bucurie și nostalgie. Ca și Lucian Blaga, R. deplânge nu vârsta fragedă ca atare, cât puterile magice pe care inocența ei i le
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]
-
particularități sunt: • unicitatea prestațiilor: fiecare localizare, indiferent de formă sau mărime, reprezintă un caz singular, chiar și în cadrul marilor arii turistice (de exemplu Alpii, litoralul Mediteranei), pentru că resursele turistice înregistrează o varietate de forme (din punct de vedere al climei, vegetației, vestigiilor cultural-istorice), iar paleta serviciilor oferite poate să varieze la infinit; • localizarea turistică este o localizare la sursă, datorită caracterului rigid al ofertei - stațiunea turistică trebuie să se realizeze la locul materiei prime (plajă, munte); • localizările turistice sunt îndepărtate de
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
acțiuni urgente de creare, extindere, reabilitare și modernizare a infrastructurii din mediul rural, astfel încât să se poată asigura o creștere economică a acestor zone și condiții de viață decente pentru populație. În Regiunea Nord Est există zone cu deficit de vegetație forestieră. Acest fenomen este mai pregnant în jumătatea estică (Podișul Moldovei). În zona montană din vest, versanții afectați de defrișările necontrolate au accentuat efectele negative ale căderilor masive de precipitații (inundațiile din anii 2004 și 2005), determinând pagube materiale însemnate
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
fie în concordanța cu mediul. Un hotel cu un design rectangular, pe care-l putem întâlni în oricare oraș modern al lumii, nu va fi adecvat pentru un loc de petrecere a verii la marginea mării, dominat de palmieri și vegetație tropicală. În general, un turist preferă o clădire cu un design în concordanță cu arhitectura regională, ca parte a peisajului local, în locul unui hotel modern, pe care-l poate întâlni în locul său de rezidență. Acest fapt trebuie avut permanent în
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
nisip. Un alt aspect de luat în considerare este topografia. În cazul unui teren deluros sau de munte se pot crea mai multe locuri de cazare fără a obține aceeași interferență ca într-o zonă plană. De asemenea, tipul de vegetație afectează densitatea punctelor de cazare. O vegetație bogată și închisă tinde să ascundă priveliștea și deci se pot amplasa mai multe puncte de cazare într-o arie limitată față de situația în care vegetația ar fi puțină și nu ar acoperi
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
considerare este topografia. În cazul unui teren deluros sau de munte se pot crea mai multe locuri de cazare fără a obține aceeași interferență ca într-o zonă plană. De asemenea, tipul de vegetație afectează densitatea punctelor de cazare. O vegetație bogată și închisă tinde să ascundă priveliștea și deci se pot amplasa mai multe puncte de cazare într-o arie limitată față de situația în care vegetația ar fi puțină și nu ar acoperi toată zona. Gruparea punctelor de cazare într-
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
o zonă plană. De asemenea, tipul de vegetație afectează densitatea punctelor de cazare. O vegetație bogată și închisă tinde să ascundă priveliștea și deci se pot amplasa mai multe puncte de cazare într-o arie limitată față de situația în care vegetația ar fi puțină și nu ar acoperi toată zona. Gruparea punctelor de cazare într-o anumită zonă la o apropiere rezonabilă, înconjurată de extinse arii naturale se consideră rezultatul unei bune planificări, spre deosebire de dispersarea acestor puncte pe întreaga arie. Astfel
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
niveluri satisfăcătoare ale cererii. Productivitatea resurselor naturale ale ariei turistice sunt în funcție de resursele umane mobilizate și de administrație. Cantitatea, proporțiile în care se utilizează și calitatea acestor factori de intrare vor determina calitatea și cantitatea consumului. Calitatea resurselor naturale (terenuri, vegetație, extinderea plajelor) va fi afectată de intensitatea consumului. Planificarea corespunzătoare, luarea în considerare a utilizării intense și planificarea în consecință a unei aprecieri estetice permanente, va ajuta la conservarea calității resurselor naturale pentru satisfacerea beneficiarilor actuali și a celor viitori
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
din Directiva UE privind apa de scăldat (i). • Zona plajei nu trebuie afectată de nici o deversare industrială sau de canalizare (i). • Planuri locale și/sau regionale de urgență în caz de accidente de poluare (i). • Nu se permite acumularea de vegetație sau alge care să fie lăsate să se descompună pe plajă, cu excepția zonelor destinate în mod specific și atâta timp cât aceasta nu provoacă neplăceri (g). • Localitatea trebuie să respecte cerințele privind tratarea apelor de canalizare și calitatea apelor reziduale așa cum se
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
negri și strălucitori ai lui Horus, zeul cu cap de șoim, deseori prezentat ca fiu al lui Osiris și Isis (al cărei nume egiptean era Akmos, Ast sau Eset), care a fost percepută drept Mama universală prin excelență. Divinitate a vegetației și a agriculturii, dar și stăpân al regatului morților, Osiris a primit titlul de "domn al vinului" începând cu perioada Regatului Vechi (de la dinastia a treia la dinastia a zecea, adică perioada 2778-2060 î.Hr.), așa cum mărturisesc textele piramidelor. Tot Osiris
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]