114,931 matches
-
nivelurile în România a fost neînțelegerea faptului că realizarea unor investiții cu fonduri acordate de UE nu reprezintă întreaga politică regională a României și reversul, că politica regională românească nu trebuie să se rezume numai la aceste acțiuni finanțate din banii UE. Principiul adiționalității a provocat dificultăți foarte mari atât la nivel național, din pricina restricțiilor bugetare, cât și la nivelul actorilor care au dorit contractarea unor proiecte, din cauza procedurilor financiare complicate și a modului de livrare a fondurilor către beneficiari. De
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
beneficiari care să poată îndeplini condițiile de eligibilitate financiară. La ora actuală rămâne deficitară implicarea sectorului privat în dezvoltarea regională. Contribuțiile financiare din partea UE se adaugă unor fonduri pe care agenții publici sau privați interni le alocă deja dezvoltării regionale. Banii UE se adaugă banilor alocați de state, deoarece se consideră că acestea nu au o capacitate financiară suficient de mare, fără însă a le determina să facă economii la bugetele naționale. Marile priorități ale unui program de dezvoltare se stabilesc
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
îndeplini condițiile de eligibilitate financiară. La ora actuală rămâne deficitară implicarea sectorului privat în dezvoltarea regională. Contribuțiile financiare din partea UE se adaugă unor fonduri pe care agenții publici sau privați interni le alocă deja dezvoltării regionale. Banii UE se adaugă banilor alocați de state, deoarece se consideră că acestea nu au o capacitate financiară suficient de mare, fără însă a le determina să facă economii la bugetele naționale. Marile priorități ale unui program de dezvoltare se stabilesc împreună de către statul membru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se conturează o tendință de sprijin mai mare acordat programelor universale cum sunt educația și sănătatea, ca și unor categorii precum vârstnicii și copii. Tabelul 3. Suportul diferențiat acordat programelor sociale Credeți că statul ar trebui să dea mai mulți bani pentruă?(%) Total de acord Mai degrabă de acord Nu prea sunt de acord Deloc de acord Total învățământ 68,9 28,0 2,4 0,8 100 sănătate 78,5 20,4 0,8 0,3 100 ajutarea familiilor cu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cifră importantă în comparație cu munca și meritele (9%) sau norocul (7%). Mai mult, principalul mijloc de îmbogățire era considerat a fi „încălcarea legii” (51%), chestiune care ține, la urma urmei, tot de relații, justiția fiind și ea dominată de corupție și bani. Relațiile „utile” sunt însă mai degrabă rare, ca și relațiile, în ansamblul lor. Exceptând accesul la îngrijire medicală, probabil capitalizat de-a lungul vieții, între 10 și 20% dintre repondenți au declarat în octombrie 2003 că au prieteni sau cunoștințe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de dezvoltare socială pentru comunități rurale sărace și grupuri dezavantajate: Mica Infrastructură Rurală (MIR), care vizează întreaga participare a satului și o contribuție de cel puțin 10% din suma cerută drept finanțare de la fond, această contribuție putând fi făcută în bani sau în natură; Activități Generatoare de Venituri (AGV), care nu mai urmăresc participarea întregii populații a satului, ci sunt propuse și administrate de un grup mic de beneficiari (minimum zece locuitori) organizați ca persoană juridică, constituit într-un grup productiv
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
colectivității. Resurse și activism Încă din anii ’70 și ’80 s-a remarcat faptul că participarea politică este mai intensă pentru persoanele aparținând categoriilor cu un status socioeconomic înalt. Dincolo de impactul direct al disponibilității mai mari de timp și de bani, Brady, Verba și Schlozman (1995) au arătat că statusul social corelează cu „competențe civice”, care se referă la capacități comunicaționale și organizaționale acumulate de-a lungul vieții și care pot fi transferate între domenii diverse. Cei trei au arătat că
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mare măsură, percepția costurilor și beneficiilor implicării. În termenii teoriei convenționale, resursele sunt importante, dar mai ales prin ciclul vieții. Acesta este decisiv pentru prioritatea atașată unor sarcini și sfere ale vieții aflate în concurență, cantitatea de timp și de bani disponibilă pentru investiții în bunuri colective și bunăstarea fizică ce condiționează, într-o măsură semnificativă posibilitatea angajamentului. Cei mai dornici să se implice sunt dintre cei aflați în jurul vârstei de pensionare. Alte persoane din aceeași grupă de vârstă fac parte
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
finanțatori. În aceste condiții, nu pot fi constituite fonduri de rezervă care să acopere o serie de costuri neprevăzute sau cele neacceptate de finanțatori. De asemenea, cel mai frecvent, aprobarea unei finanțări este condiționată de asigurarea unor contribuții proprii în bani cuprinsă, de regulă, între 10-20% dificil de acoperit în condițiile unei dependențe de finanțări externe; nivel de profesionalizare redus și mobilitate ridicată a resursei umane - deși comparativ cu sectorul public, sectorul nonguvernamental înregistrează rate mai ridicate de specialiști raportate la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
transport până la instituție 25 17 34 Costul transportului 31 21 45 Programul medicilor 25 22 28 Timpul de așteptare 38 41 37 Atitudinea cadrelor medicale 22 26 19 Costul consultației, al tratamentului 52 56 48 Faptul că trebuie să dau bani, cadouri 39 39 39 Altele 7 7 7 Sursa: Barometrul de opinie privind serviciile sănătate realizat în rândul populației din România (2003, Centrul pentru politici și servicii de sănătate) Conform datelor din 2003, pentru 40% din populația din mediul rural
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2002) amintește că cei mai bogați trei oameni ai lumii dețin un nivel al avuției care depășește produsul național brut al celor mai sărace 43 dintre țările lumii. Inegalitatea în contextul globalizării Intensificarea liberei circulații a persoanelor, produselor, serviciilor și banilor între zone/țări cu poziții diferite pe axa bunăstării este, probabil, în firescul dezvoltării, dar nu înseamnă neapărat aplatizarea inegalităților, prin creșterea nivelului de trai în țările mai puțin dezvoltate. La nivelul unei națiuni importante sunt resursele naturale de care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
perspectiva tipurilor de migrație. Exercițiul pe care îl propunem se limitează la numai două dintre categoriile îndelung discutate de efecte ale migrației: efectele pierderii de capital uman prin migrație (în special asupra pieței forței de muncă) și efectele sumelor de bani întoarse în țara de origine în urma migrației (remittances). Această a doua direcție are mai degrabă o finalitate „practică” și este reacția la tendința care pare să se instaleze în societatea românească de a privi limitativ, pe termen scurt și din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din România. Efortul este clar orientat către evidențierea dinamicii migrației românești în cei 15 ani, cu identificarea și descrierea unor tipuri. A doua secțiune pune în legătură tipurile de migrație cu efecte asupra pieței forței de muncă și efecte ale banilor „întorși” în urma migrației. Analiza pe care o propunem nu este una de evaluare a magnitudinii efectelor. Scopul nostru a fost unul mai modest, acela de a evidenția tipuri de efecte și a atrage atenția asupra relativității aceluiași tip de efect
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Discuția devine mai nuanțată dacă lucrurile sunt privite în perspectivă, pentru că, pe termen lung, plecările de acest tip afectează tocmai capacitatea de dezvoltare a societății de origine, lipsind-o de o parte din indivizii săi cei mai capabili. Efecte ale banilor trimiși din străinătate de migranți Banii trimiși din străinătate reprezintă unul dintre cele mai discutate și mai mediatizate efecte ale migrației din România. Motivele sunt evidente, dacă luăm în considerare cifrele care se vehiculează în presă în raport cu migrația românilor (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sunt privite în perspectivă, pentru că, pe termen lung, plecările de acest tip afectează tocmai capacitatea de dezvoltare a societății de origine, lipsind-o de o parte din indivizii săi cei mai capabili. Efecte ale banilor trimiși din străinătate de migranți Banii trimiși din străinătate reprezintă unul dintre cele mai discutate și mai mediatizate efecte ale migrației din România. Motivele sunt evidente, dacă luăm în considerare cifrele care se vehiculează în presă în raport cu migrația românilor (vezi tabelul 2). Tabelul 2. BNR, citată
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cifrele care se vehiculează în presă în raport cu migrația românilor (vezi tabelul 2). Tabelul 2. BNR, citată în Ziarul Financiar, 3.09.2005 Dacă ținem cont de faptul că sumele prezentate în tabelul 2 reprezintă numai o parte a transferurilor în bani (cele care intră în țară pe canale oficiale) și nu includ transferurile în bunuri, devine evident faptul că migrația are o contribuție importantă la structurarea balanței de plăți în România. În condițiile în care, în România, cel puțin fluxurile cele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prin terțe persoane familiilor de acasă rămân încă ridicate. Dezvoltarea migrației pe bază de rețele și concentrarea ei spațială (la origine și la destinație) permit menținerea unor relații intense la nivel comunitar și facilitează transferurile in pocket. Discuția asupra efectele banilor care intră într-o țară în urma migrației internaționale este însă, ca și în cazul efectelor asupra pieței forței de muncă, controversată. Deși la nivel general am fi tentați să spunem că „banii sunt buni”, semnificația pozitivă este puternic dependentă de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și facilitează transferurile in pocket. Discuția asupra efectele banilor care intră într-o țară în urma migrației internaționale este însă, ca și în cazul efectelor asupra pieței forței de muncă, controversată. Deși la nivel general am fi tentați să spunem că „banii sunt buni”, semnificația pozitivă este puternic dependentă de contextul economic al țării de origine. Dacă au o contribuție importantă la consolidarea rezervei valutare, spre exemplu, „migradolarii” pot fi, în același timp, o sursă de inflație. Jocul pozitiv-negativ, indiferent de nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Dacă au o contribuție importantă la consolidarea rezervei valutare, spre exemplu, „migradolarii” pot fi, în același timp, o sursă de inflație. Jocul pozitiv-negativ, indiferent de nivelul luat în discuție, este indus, în bună parte, de patternurile de cheltuire a acestor bani pe o perioadă lungă de timp și de capacitatea statului de origine de a le influența. Evidențe din cele mai diverse spații geografice argumentează o utilizare a banilor veniți din migrație preponderent pentru consum, în defavoarea investițiilor generatoare de profit. Situația
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
discuție, este indus, în bună parte, de patternurile de cheltuire a acestor bani pe o perioadă lungă de timp și de capacitatea statului de origine de a le influența. Evidențe din cele mai diverse spații geografice argumentează o utilizare a banilor veniți din migrație preponderent pentru consum, în defavoarea investițiilor generatoare de profit. Situația din România se înscrie, din acest punct de vedere, în regularitățile internaționale. Asupra patternurilor de cheltuire a banilor trimiși din străinătate, fără a fi vorba despre evaluări sistematice
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din cele mai diverse spații geografice argumentează o utilizare a banilor veniți din migrație preponderent pentru consum, în defavoarea investițiilor generatoare de profit. Situația din România se înscrie, din acest punct de vedere, în regularitățile internaționale. Asupra patternurilor de cheltuire a banilor trimiși din străinătate, fără a fi vorba despre evaluări sistematice, există o serie de evidențe empirice. Bunurile de folosință îndelungată (aparatură electrocasnică, automobile), investiția în îmbunătățirea locuințelor sau construcția unora noi, inclusiv în forme ostentative pentru anumite arii (Diminescu, 1996
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
evaluări sistematice, există o serie de evidențe empirice. Bunurile de folosință îndelungată (aparatură electrocasnică, automobile), investiția în îmbunătățirea locuințelor sau construcția unora noi, inclusiv în forme ostentative pentru anumite arii (Diminescu, 1996), sunt, se pare, principalele direcții de investiție a banilor trimiși sau aduși de migranții externi. Orientarea resurselor financiare furnizate de migrație către activități generatoare de venit pare a fi mai degrabă rezultatul unei a doua „etape” în investiție (după achiziționarea bunurilor din categoria menționată anterior), neinvestigată sistematic, dar semnalată
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
venit pare a fi mai degrabă rezultatul unei a doua „etape” în investiție (după achiziționarea bunurilor din categoria menționată anterior), neinvestigată sistematic, dar semnalată sporadic pentru unele zone (spre exemplu, în forma achiziției unor utilaje agricole în zonele rurale). Asocierea banilor veniți din migrație cu consumul este, în general, în literatură, evaluată negativ pe termen lung. Dincolo de efectul imediat al creșterii calității vieții gospodăriilor ce includ migranți, orientarea preponderent către consum, mai ales în condițiile în care bunurile achiziționate nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de dependență economică în raport cu sumele trimise în străinătate și, implicit, în raport cu fluctuațiile migrației (Kearney, 1986). Pe de altă parte, există autori care demonstrează că, și în condițiile orientării către consum, se manifestă un efect de multiplicare, indus tocmai de circulația banilor în economia respectivă (Durand et al., 1996). Este adevărat, în această situație adevărații beneficiari ai banilor trimiși din străinătate nu vor fi direct migranții, ci, indirect, cei ce furnizează/produc bunuri și servicii pe care migranții le cumpără. Problema esențială
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de altă parte, există autori care demonstrează că, și în condițiile orientării către consum, se manifestă un efect de multiplicare, indus tocmai de circulația banilor în economia respectivă (Durand et al., 1996). Este adevărat, în această situație adevărații beneficiari ai banilor trimiși din străinătate nu vor fi direct migranții, ci, indirect, cei ce furnizează/produc bunuri și servicii pe care migranții le cumpără. Problema esențială, după părerea noastră, atunci când discutăm despre efectele migrației manifestate prin trimiterea banilor din străinătate este de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]