113,551 matches
-
fi Torceștii, Salcia, iar cei mai mulți credem că au intrat în componența satului Suraia, sat în care s-a păstrat și perpetuat numele de familie Hrăbor (Viteazul), cu varianta Hărăbor, prezentă și în zilele noastre, poate descendenți ai marilor dregători din secolele XV-XVI cu acest patronimic. În acest sens trebuie reținut că Ștefan, căpitanul de Tecuci, unul dintre numele frecvent menționate în documentele tecucene, se trăgea tot din neamul Hrăborilor. Alți locuitori din Țigănei vor mai fi intrat în comunitatea satului de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fenomenul și în cazul Bozieștilor în care, în afara stăpânirilor evidențiate prin actele citate, întâlnim stăpâniri ale altora și de alt tip în același timp. Situații asemănătoare avem în satul vecin, Durăștii, considerat vândut în întregime vornicului Ionașco Balș către sfârșitul secolului al XVII-lea, deși 60 stânjeni au rămas răzeșilor care nu au acceptat să vândă. La fel în satul Torceștii, unde mai mulți răzeși au rezistat și și-au menținut părți de răzeșie, în sumă de 100 stânjeni, mult timp
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Umbrăreștii pe cel drept, față în față, astfel că includerea inițială a Bozieștilor în obștea străveche a Umbrăreștilor se dovedește și prin stăpânirea părinților și înaintașilor Costăchești în ambele sate. Iar aceste stăpâniri se păstrau și prin deceniile III-IV din secolul al XVII-lea, pe când viețuiau părinții celor doi frați. Pe aceste elemente documentare, cât și pe altele întâlnite în acte emise posterior împărțirii din 1679, se sprijină ipoteza noastră potrivit căreia aici, la Umbrărești, trebuie căutată și plasată obârșia neamului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
originalului. Luând în considerație cele câteva deosebiri din textele editorilor, credem că ei au avut la îndemână surse diferite, copii și nu actul original. De altfel, N. Iorga specifică la sfârșitul textului că a făcut transcrierea după o copie din secolul al XVIII-lea, în timp ce Gh. Ghibănescu face o vagă trimitere la editorul precedent, adică N. Iorga. În legătură cu păstrarea și existența actului original, ar mai fi de reținut afirmația cercetătorului ieșean C. A. Stoide, care, în studiul său intitulat Izvodul Costăchesc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
activitatea lor și a vecinilor. O situație similară aceleia de la Durăști întâlnim și în cazul vânzării satului Curmezișeni și ale unor ocine din preajmă, la sud de Cudalbi, vânzare ce se realizează tot în cea de-a doua jumătate a secolului al XVII-lea, actele fiind confirmate și întărite inițial de oameni cu mici dregătorii, dar și de mari demnitari, precum Miron Costin, Ionașco Balș, Alexandru Buhuș, Cantemir serdar și alții. Este evidentă în atari situații cointeresarea și conlucrarea dintre marii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pretențiile bătrânului voievod cu „aere de crai” (I. Neculce), mai ales că în acest timp el deținea și calitatea de hatman al Ucrainei. Casele și biserica din zid de la Umbrărești ar fi putut fi construite încă din prima jumătate a secolului al XVI-lea, de către înaintașii lui Gavriliță. Un sondaj arheologic, efectuat de conducerea Muzeului din Tecuci, la temelia fostelor case Costăchești, a pus în evidență resturi de ziduri din cărămidă, de mai multe tipuri și dimensiuni, dovadă a unor restaurări
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ființă. Se observă urmele de refaceri consecutive, dar e sigur că în 1683, casele se aflau în bună stare și așa credem că s-au păstrat încă mult timp după această dată, deteriorarea și ruinarea lor producându-se către sfârșitul secolului al XIX-lea. Prin urmare, locul se preta atunci a fi corespunzător găzduirii suitei domnești și a celor care îl însoțeau, cu atât mai mult cu cât erau întrunite aici condiți favorabile și de altă natură, cum ar fi vadul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu totul străin și dezinteresat de ieșirea hârtiilor împovărătoare ce au adus greul cel mare pe capul locuitorilor din Torcești, determinând pe cei mai mulți dintre ei să-și vândă ocina strămoșească. Revenind la afirmația cu privire la construirea caselor și a bisericii în secolul al XVI-lea și că ele, între timp, au suferit incendieri și mari distrugeri, necesitând refaceri în mai multe rânduri, ar mai fi de remarcat consemnarea profesorului Theodor Ciuntu, în lucrare Dicționar geografic, statistic și istoric al județului Tecuci (1897
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întregea stăpânirea de mai înainte. Pentru consătenii mei și pentru alți cititori găsesc necesar să explic cine erau oamenii indicați în act prin termenul niște răzeși, care stăpâneau partea de moșie „supt nume de Tămășeni” și acum, la început de secol XIX, sunt considerați de noi drept urmași Corpăcești. Am văzut mai înainte că, în 1687, la Tămășeni erau cinci frați Corpaci. Unul dintre ei se numea Dima Corpaci. Acesta a avut soție pe Anița, „fata Rusandei, nepoata lui Deli Gheorghe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
evidență, căci ne ajută să constatăm, pe bază de dovezi concrete, cum au fost create stăpânirile boierești de-a lungul istoriei noastre și cum și-au pierdut sătenii libertatea și răzeșiile lor. Recapitulând, rezultă că în a doua jumătate a secolului al XVII-lea au coexistat la Torcești trei stăpâniri și anume: - 100 de stânjeni aparțineau răzeșilor, care nu au acceptat să vândă ori să facă danie; - moșia lui Mitre Apostol, căruia în 1696 i se dă carte de blestem de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotarnică din 1872, se repetă informația cu privire la „judecata urmată între răzeșii de Umbrărești și Constantin Costache”, ceea ce ar putea deruta pe cititor în privința stăpânirii Torceștilor; după moartea cumpărătorului, cel care apare ca stăpân efectiv la Torcești în prima parte a secolului al XVIII-lea, și este Toader Costache, unul din numeroșii fii (5 băieți și 3 fete) ai marelui vornic de Țara de Jos, Vasile Costache. În Letopisețul domnilor Moldovei, ediția M. Kogălniceanu, 1846, ca și în ediția Aurorei Ilieș și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mic al lui Constantin și al lui Toader, numit Grigoraș, ginere al domnului Mihai Racoviță. Satul respectiv fusese stăpânit de tatăl celor trei Costăchești, vornicul Vasile, ca zestre de la socrul său, Toderașco Iordache Cantacuzino, acesta avându-l de cumpărătură din secolul al XVII-lea. Costache Razu, aflat și el în suita domnitorului, era văr primar cu Costăcheștii, mama sa, Tudosica, fiind soră cu Vasile Costache și cu serdarul Costache, deci fiică a lui Gavriliță, de la care primise stăpânire Blăjerii (Ivești). Rezultă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să subliniem înzestrarea bisericii satului cu „o bogată colecție de cărți bisericești”, conform tradiției medievale. Acestui orgolios boier i se mai datorează construcția celei mai mari și mai moderne mori din Moldova, pentru perioada dată, adică începutul ultimei jumătăți a secolului al XIX-lea, o adevărată fabrică de făină de lux. Th. Ciuntu, în Dicționarul menționat, indică inexat ca dată a construcției anul 1851, căci, de fapt, lucrarea a fost realizată mai târziu, între anii 1856-1865. Aflăm explicit acest lucru din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
proximă evidență: Familii de răzeși și de clăcași Pentru înțelegerea și interpretarea corectă a cifrelor din situația demografică de mai sus sunt necesare câteva detalii explicative. Spre exemplu, numărul de 15 familii din dreptul satului Umbrărești, pentru prima jumătate a secolului al XVII-lea, nu reflectă altceva decât puținătatea documentelor din acest timp, urmare a intrării satului pe drumul disoluției cu mult mai târziu decât altele din diferite zone. În felul acesta suntem lipsiți de posibilitatea cunoașterii unui număr mai mare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
indiciu sigur în acest sens. Este vorba de cei 34 bătrâni atestați documentar mai târziu, pe partea răzeșească a Umbrăreștilor, adică pe mai puțin de jumătatea hotarului întreg al moșiei, împărțirea aceasta pe bătrâni producându-se în prima jumătate a secolului al XVII-lea, după cum se poate calcula pe baza spiței de neam a bătrânului Vlasie, în care se găsesc înscrise cele șase generații după efectuarea primei partajări a satului pe bătrâni. Ar rezulta că numai pe această parte de moșie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satului pe bătrâni. Ar rezulta că numai pe această parte de moșie se afla o populație de aproximativ 170 de suflete, ceea ce pentru timpul respectiv nu este deloc puțin. Numele și cifrele din documentele celei de-a doua jumătăți a secolului amintit vin să întărească afirmația de mai sus, căci ele oglindesc mai aproape de realitate densitatea populației din aceste sate, cu toate că și acum rămâne operativă deducția potrivit căreia nu toți locuitorii dintr-o așezare erau implicați direct și nominal în actele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
documente a populației, ni-l oferă catagrafiile rusești din 1772 și 1774. Faptul că în anul 1772 numărul de familii înregistrate este la Umbrărești cu mult mai mic decât cel dat de noi, pentru cea de-a doua jumătate a secolului precedent, nu semnifică o scădere a populației, ci preocuparea și încercarea autorităților românești de a înscrie un număr cât mai mic de locuitori, știut fiind că înregistrarea avea drept scop fixarea unor obligații materiale (bănești și alimentare) pentru armata rusească
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
persoanele se schimbă de la an la an, excepția o reprezintă preotul, care făcea parte de drept din organul conducător al satului pe care-l păstorea spiritual. Este evident caracterul autentic democrat al conducerii interne din obștile sătești umbrăreștene, până pe la mijlocul secolului al XIX-lea. Situația cu datele și informațiile din tabelele precedente, deși lipsite de rigoarea exactității, nu sunt în nici un fel fără valoare documentară atunci când avem posibilitatea să confruntăm cifrele și numele înscrise în ele, context prin care vin să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aprecierea că nu putem emite valori științifice în profilul dat bazându-ne exclusiv pe aspectele surprinse în documentele zise „de referință”, avem în vedere pe acelea ades și excesiv folosite în lucrări de sinteză precum: Situația demografică a Moldovei în secolul al XIX-lea, Satele răzeșești din Moldova la mijlocul secolului al XIX-lea, Structura proprietății funciare în Moldova la mijlocul secolului al XIX-lea, studii deosebit de valoroase, dar care comportă semnificative rectificări în ceea ce privește cifrele date. Este imperios necesar, dacă urmărim să obținem
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dat bazându-ne exclusiv pe aspectele surprinse în documentele zise „de referință”, avem în vedere pe acelea ades și excesiv folosite în lucrări de sinteză precum: Situația demografică a Moldovei în secolul al XIX-lea, Satele răzeșești din Moldova la mijlocul secolului al XIX-lea, Structura proprietății funciare în Moldova la mijlocul secolului al XIX-lea, studii deosebit de valoroase, dar care comportă semnificative rectificări în ceea ce privește cifrele date. Este imperios necesar, dacă urmărim să obținem o evidență clară și cât mai apropiată de realitatea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de referință”, avem în vedere pe acelea ades și excesiv folosite în lucrări de sinteză precum: Situația demografică a Moldovei în secolul al XIX-lea, Satele răzeșești din Moldova la mijlocul secolului al XIX-lea, Structura proprietății funciare în Moldova la mijlocul secolului al XIX-lea, studii deosebit de valoroase, dar care comportă semnificative rectificări în ceea ce privește cifrele date. Este imperios necesar, dacă urmărim să obținem o evidență clară și cât mai apropiată de realitatea istorică a structurilor din speța dată, să răscolim documentele satelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pârâul Dimaciului (și invers), cuprinzându-se în interiorul acestui hotar și cele două principale cursuri de apă, Bârladul și Siretul, cu afluenții lor din zonă. Ar fi și acesta un temei de a considera că locuitorii practicau o agricultură extensivă. În secolul al XIX-lea, satele noastre erau menționate ca având încă „loc îndestul”, criteriu ce justifică, prin el însuși, statornicia și continuitatea locuitorilor de aici. Existența unei structuri stabile a spațiului stăpânit, compartimentat astfel încât să corespundă și nevoilor și potențialului economic
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
În schimb, oamenii de rând și-au păstrat plantațiile în așezările de obârșie, respectiv satele umbrăreștene. Pentru contemporanii noștri mai puțin informați în problema soiurilor și calității strugurilor și vinurilor ce se produceau aici, trebuie făcută precizarea că, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, când are loc în zonă invazia filoxerei (insecta parazită, ce atacă și distruge rădăcina viței de vie zisă nobilă), la noi se cultivau cu foarte bune resultate diverse soiuri de viță pe care înaintașii mai îndepărtați și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ceva mai îndepărtat și în acest segment de activitate, ne propunem să coborâm pe scara știrilor documentare și să scoatem la iveală informații din peisajul apicol moldovenesc, implicit românesc. Venim mai întâi cu mărturii din izvoarele noastre narative, respectiv cronicile secolelor XVII-XVIII. Prezentând condițiile naturale de excepție în privința fertilității și resurselor ce fac faima Moldovei de Jos, Miron Costin ridică un adevărat imn de slavă apelor curgătoare de pe aici, asemuindu-le marilor și renumitelor fluvii ale lumii. După ce enumeră bogățiile de pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
niscai caverne lugubre, ci pe locuri înfloritoare, ce asigurau posibilități și condiții de viață și propășire. Nu întâmplător, zona a fost locuită stabil încă din epoca pietrei. E de admis, oare, să credem că oamenii din a doua jumătate a secolului al XVII-lea se apucau în mod stricto sensu să „arunce cu răsteul” sau cu „praștia cu piatră” pentru ca să stabilească o anume mărime de teritoriu ? Noi afirmăm că nu. E de la sine înțeles că se știa, pe bază de experiență
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]