114,931 matches
-
situație adevărații beneficiari ai banilor trimiși din străinătate nu vor fi direct migranții, ci, indirect, cei ce furnizează/produc bunuri și servicii pe care migranții le cumpără. Problema esențială, după părerea noastră, atunci când discutăm despre efectele migrației manifestate prin trimiterea banilor din străinătate este de a conștientiza că nu orice tip de migrație este asociat cu un asemenea comportament și că există variații importante asociate ciclului migrației. Migrația pentru muncă cu o componentă preponderent clandestină și migrația pentru muncă în baza
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nu orice tip de migrație este asociat cu un asemenea comportament și că există variații importante asociate ciclului migrației. Migrația pentru muncă cu o componentă preponderent clandestină și migrația pentru muncă în baza unui contract legal sunt asociate cu trimiterea banilor. În mod paradoxal, tocmai migrația către segmentul secundar al pieței forței de muncă a țării de destinație (slujbele mai prost plătite) este cea care antrenează sumele cele mai mari. Migrația definitivă, a celor înalt calificați, care se bucură de sprijinul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de destinație (slujbele mai prost plătite) este cea care antrenează sumele cele mai mari. Migrația definitivă, a celor înalt calificați, care se bucură de sprijinul țărilor de destinație, nu este, de regulă, asociată cu un comportament puternic de trimitere a banilor în țara de origine. Migrația pentru întregirea familiei este un tip a cărui apariție semnalează maturizarea unui flux și indică orientarea interesului (cel puțin temporar) către țara de destinație, cu o reducere concomitentă a comportamentului de economisire și trimitere a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în țara de origine. Migrația pentru întregirea familiei este un tip a cărui apariție semnalează maturizarea unui flux și indică orientarea interesului (cel puțin temporar) către țara de destinație, cu o reducere concomitentă a comportamentului de economisire și trimitere a banilor către origine. Abordarea în termeni de tipuri de migrație ne permite și o altă observație interesantă. Întrebarea esențială legată de efectele banilor trimiși din străinătate este: De ce nu sunt investiți în activități generatoare de profit? Există însă o serie de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cel puțin temporar) către țara de destinație, cu o reducere concomitentă a comportamentului de economisire și trimitere a banilor către origine. Abordarea în termeni de tipuri de migrație ne permite și o altă observație interesantă. Întrebarea esențială legată de efectele banilor trimiși din străinătate este: De ce nu sunt investiți în activități generatoare de profit? Există însă o serie de circumstanțe general asociate cu contextul în care apare și se dezvoltă migrația care nu favorizează un asemenea comportament. În primul rând, viziunea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
că e clandestină) nu implică indivizi cu niveluri ridicate de școlarizare (chiar dacă ei au tendința de a fi mai educați, în medie, decât cei care rămân) și nu are cum să fie asociată cu acumularea unor sume foarte mari de bani (migranții lucrează în slujbe prost plătite, nesigure, statutul clandestin presupune suportarea costurilor perioadelor de șomaj din propriile resurse etc.). Trecerea la un statut legal în țara de destinație, asociat cu o poziție mai sigură și venituri mai mari, angajează, de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de regulă, migrația familiei și, implicit, diminuarea comportamentului de economisire. Este cumva paradoxal, dacă ne gândim la cine sunt și ce resurse acumulează migranții, să ne așteptăm să se descurce într-un mediu de reguli și regulamente și să investească banii pe care îi câștigă în urma unui sejur de muncă extenuantă și economii drastice în altceva decât bunuri asociate cu un nivel ridicat de „siguranță” (casă, bijuterii, mașină). Mai mult decât atât, comportamentul de remitere este asociat, în primul rând, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de muncă extenuantă și economii drastice în altceva decât bunuri asociate cu un nivel ridicat de „siguranță” (casă, bijuterii, mașină). Mai mult decât atât, comportamentul de remitere este asociat, în primul rând, cu plecarea. Prin urmare, dacă ne așteptăm ca banii care vin din străinătate să fie investiți, ar trebui să fie administrați și investiți de cei ce rămân în țară (deciziile să fie luate de atcineva decât furnizorul sumelor de bani), ceea ce, fără discuție, este greu de presupus. Concluzii Studiul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rând, cu plecarea. Prin urmare, dacă ne așteptăm ca banii care vin din străinătate să fie investiți, ar trebui să fie administrați și investiți de cei ce rămân în țară (deciziile să fie luate de atcineva decât furnizorul sumelor de bani), ceea ce, fără discuție, este greu de presupus. Concluzii Studiul propune o abordare a efectelor migrației pornind de la distincția între tipuri de deplasări internaționale. Există câteva idei asupra cărora am încercat să insistăm. În primul rând, migrația internațională nu este un
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fundamental la reducerea șomajului, dar, datorită selecției ridicate a migranților, are un efect mult mai profund asupra calității forței de muncă în raport cu migrația clandestină. Din aceeași perspectivă, în mod evident, fiecărui tip de migrație îi este asociat un flux de bani către țară. Migrația către statele tradițional de emigrație și migrația pe bază de contract către segmentul primar al pieței forței de muncă a țărilor de destinație sunt asociate însă cu o tendință mult mai redusă de a trimite bani în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de bani către țară. Migrația către statele tradițional de emigrație și migrația pe bază de contract către segmentul primar al pieței forței de muncă a țărilor de destinație sunt asociate însă cu o tendință mult mai redusă de a trimite bani în țară în raport cu migrația clandestină pentru muncă. Din punctul de vedere al efectelor, studiul se concentrează asupra a două aspecte îndelung discutate în migrație și cu o oarecare vizibilitate în spațiul românesc: efectele asupra pieței forței de muncă și efectele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în țară în raport cu migrația clandestină pentru muncă. Din punctul de vedere al efectelor, studiul se concentrează asupra a două aspecte îndelung discutate în migrație și cu o oarecare vizibilitate în spațiul românesc: efectele asupra pieței forței de muncă și efectele banilor trimiși din străinătate. Scopul nostru a fost de a evidenția faptul că efectele migrației dependent de situația în care se manifestă, că au o variație în timp (efectele de scurtă durată pot avea o cu totul altă semnificație pentru dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
îmbătrânirea forței de muncă și, în lipsa unei politici de dezvoltare coerente, pe care migrația nu o poate substitui, se poate ajunge la situații de deficit pe aceeași piață, în special pentru anumite sectoare economice. În mod similar, dacă, în absolut, banii ce intră în țară în urma plecărilor în străinătate au înregistrat o creștere constantă și semnificativă, efectele pe care le au depind de contextul în care se întorc și de modalitatea în care sunt utilizați. Pentru a extrage beneficii din migrație
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
educație este crearea unui segment roma puternic dependent de beneficiile sociale acordate de stat și incapabil să intre în competiție pe o piață a muncii din ce în ce mai concurențială. Susținerea unui segment roma din ce în ce mai mare prin beneficii sociale acordate de stat, dincolo de banii publici cheltuiți, contribuie la întărirea imaginii negative pe care populația majoritară o are față de romi. În plan societal mai larg, calitatea educației din școlile segregate, prin consecințele sale, face ca structura socială să fie tot mai mult una puternic condiționată
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
periferia societății, este probabil să conducă la creșterea costurilor funcționării unor instituții (administrație publică, poliție, justiție) menite să protejeze ordinea socială în cazul unei slabe coeziuni sociale. Din pricina unui segment numeros de populație needucată, bugetul statului pierde sume importante de bani. Romii care încheie prematur educația școlară nu pot participa prin taxe și impozite la formarea bugetului, deoarece nu vor găsi un loc de muncă care să le permită acest lucru. De aici adâncirea polarizării sociale, desolidarizarea socială, destrămarea coeziunii sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
frecventarea prietenilor nu înseamnă în mod necesar ieșitul la restaurant. Aceasta poate însemna întâlnirea pe băncuța din fața porții, jocul de table pe balcon sau chiar în fața blocului etc. Nici una dintre aceste activități nu are de-a face cu consumul de bani. Am putea, în schimb, să remarcăm faptul că românii care lucrează tind să muncească, în medie, mai multe ore săptămânal decât restul europenilor (Eurostat). Pe de altă parte însă, în România, și ponderea (în totalul populației) a celor care lucrează
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
populației) a celor care lucrează este relativ redusă în comparație cu alte țări europene. Reprezentarea negativă asupra justiției este vizibilă prin răspunsurile la întrebarea referitoare la cauzele din care cineva poate pierde un proces: 58% din repondenți au identificat ca motiv lipsa banilor, 15% nu au avut un răspuns, 9% au invocat alte motive și doar 18% o soluție judiciară corectă: „Pentru că este vinovat” (BOP-FSD, mai 2003). Încrederea în oameni este măsurată în EVS’99 prin itemul: „În general, ați spune că se
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
DĂRMĂNESCU, Iordache Darie (a doua jumătate a sec. XVIII), traducător. Ispravnic de Neamț (1772) și de Vaslui (1780), velpaharnicul D., ajuns în 1796 mare ban, a fost unul dintre principalii adversari ai domnilor fanarioți Grigore Ghica și Dimitrie Moruzi, ceea ce i-a atras repetate surghiunuri și persecuții. Cărturar cu vederi înaintate pentru vremea sa, francmason, el este unul dintre primii propagatori ai literaturii franceze în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286690_a_288019]
-
familie, fie în alte regiuni ale țării, în acest din urmă caz ei fiind constituiți în detașamente aflate în subordinea armatei. În ce privește hrana, întreținerea și solda, evreii mobilizați beneficiau de drepturi similare cu cele ale trupei, în natură sau în bani, în funcție de folosirea lor de către Armată sau de alte instituții publice. Excepția era reprezentată de medicii, farmaciștii, veterinarii, inginerii, arhitecții sau alți specialiști evrei, ce urmau să fie retribuiți în conformitate cu prevederile deciziei ministeriale nr. 23.325 din 27 ianuarie 194191. De
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Marelui Stat Major, Comandamentelor Teritoriale, Cercurilor de Recrutare și unei comisii județene formată din delegați ai Camerei de Comerț, Ministerului Economiei Naționale și a Băncii Naționale 97, fapt ce a dus la comercializarea pe scară largă în schimbul unor sume de bani considerabile a aprobărilor și recomandărilor de mobilizare pe loc, reale sau fictive. Pe baza acestor instrucțiuni, Marele Stat Major a întrebuințat evreii în perioada 6 august 1941-1 ianuarie 1942 la munca de folos obștesc în detașamente formate din 500-2000 evrei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și hrană ale evreilor repartizați la munca obligatorie, respectiv propunerile privind fondurile din care se suportă plata acestor drepturi. 291. 23 iulie 1942. Nota nr. 62.915 întocmită de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, privind trimiterea de bani și colete pentru evreii din Basarabia și Bucovina repartizați în cadrul detașamentelor de lucru. 292. 31 iulie 1942. Nota nr. 2592 adresată Inspectoratului General al Jandarmeriei de către Ministerul Afacerilor Interne, Cabinetul Secretarului General, prin care se comunică decizia referitoare la deportarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major Cabinetului Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, referitoare la măsurile ce trebuiesc adoptate pentru transportarea evreilor pasibili de a fi trimiși în Transnistria, respectiv propunerile privitoare la sumele de bani, obiectele de îmbrăcăminte și lenjerie ce pot fi luate asupra lor de evreii ce urmează să fie deportați în Transnistria. 304. 21 august 1942. Nota nr. 3846 înaintată de Guvernământul provinciei Bucovina Cabinetului Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și Transnistriei din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, privitoare la măsurile adoptate în privința autorizațiilor de călătorie eliberate evreilor. 307. 27 august 1942. Telegrama nr. 75.874 adresată de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major Comandamentelor Teritoriale, privind sumele de bani, respectiv obiectele de îmbrăcăminte și lenjerie ce pot fi luate asupra lor de evreii ce urmează să fie deportați în Transnistria. 308. 31 august 1942. Nota nr. 73.093 adresată de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major Comandamentelor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
comunică decizia ministrului de Interne generalul de corp de armată Dumitru I. Popescu de scutire a evreilor săraci și a celor aflați în detașamentele de lucru de executia în natură a celor 5 zile de prestație, respectiv de răscumpărarea în bani a prestației. 392. 25 iunie 1943. Nota nr. 423.500 adresată de Secția a I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major Președinției Consiliului de Miniștri, Cabinetul Militar, Ministerului Apărării Naționale, Comandamentelor de Mari Unități, Corpurilor de Armată și Cercurilor Teritoriale
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
vor devasta sau vor fi necorecți, se vor aduce la cunoștința oamenilor din comună prin afișare și batere de tobă, pentru a nu cădea în greșeală. Evacuații la Tg.Jiu, vor fi sfătuiți să-și ia cu ei lenjerie, veselă, bani. Prefecții județelor vor lua măsuri pentru aprovizionarea celor evacuați și vor veghea ca măsurile ce se iau față de ei să fie civilizate. Pentru transportul C.F.R. se va cere de prefecturi la garnizoane foi de drum. Ministerul Apărării Naționale a dat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]