113,551 matches
-
documentară sigură, privind ținerea iarmarocului anual la Tecuci, este din 4 iunie 1742 când, prin scrisoare domnească, se anunță că „de Sânziene se va ține iarmaroc la Tecuci”. Dar este sigur că astfel de activități își află începutul cu multe secole în urmă. De altfel, chiar sărbătoarea populară a Sânzieneler, aleasă ca zi de iarmaroc, atestă vechimea mai mare a ținerii iarmarocului la Tecuci. Cu mult mai târziu se vor stabili noile date, Sf. Teodor și, mai ales Sf. Maria, această
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe diferite segmente de activitate lucrativă și comercială, ține de epoca modernă și se va face sub egida statului. Cele concepute pentru agricultori se voiau o măsură de rezolvare a marii crize în care intrase agrieultura României la sfârșit de secol al XIX-lea și începutul celui de al XX-lea. Este vorba de așa-numitele bănci populare, înființate prin Legea asupra Băncilor Populare sătești din 29 martie 1903, cu modificările aduse în anii 1904, 1905 și 1906. Asemenea instituții au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
terasa vestică a Bârladului pe cea estică, transfer ce se produce în acest timp (perioada regulamentară), să fi constituit motivul renunțării, locul devenind mai puțin sau deloc propice demersului inițial. În lucrarea intitulată Legăturile economice dintre Moldova și Transilvania în secolele XIII-XVII, autorul ei, Alexandru I. Gonța, aduce în atenție opinii ale istoricilor cu privire la principalele drumuri comerciale din respectiva perioadă. El face corecta observație potrivit căreia existența drumurilor „se impune să fie cercetată și studiată ca una din problemele ce privesc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
așezărilor din sudul Moldovei. Surse documentare medievale atestă și alte drumuri, respectiv alte trasee, ce făceau legătura dintre localitățile mai mari sau mai mici. Astfel, în hotarnica Trohăneștilor (Barcea) din 5 iunie 1672, reprodusă de o alta nedatată de la mijlocul secolului al XVIII-lea, găsim înscris „drumul Bozieștilor” ce se identifică a fi fost pe un traseu ce leagă acum Tămășenii cu Barcea Veche, prin lunca Bârladului, pe la nord de Casadie. Mai spre nord se indică „Movile Ilenii, lângă Drumul cel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și atelaje. Mergeau ei să facă zile-muncă alături de români ? Nu. Iar acest lucru nu a fost pe un timp scurt, pentru care s-ar putea invoca motivul inadaptării la muncă a acestei etnii, ci a durat apropape o jumătate de secol, dar situația a rămas ca la început. Prin urmare, doresc să subliniez și să se rețină că nu autohtonii poartă vina inadaptării la muncă a celor mai mulți dintre foștii robi țigani și urmașii lor, cum se afirmă de către necunoscătorii împrejurărilor date
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întregii categorii de țărani dependenți, indiferent de proveniență. Este adevărat că s-a admis cvasiunanim că originea termenului desemnează oameni străini, așezați în sate depopulate anterior în varii împrejurări devastatoare, ce implicau pustiirea unor localități. „Termenul vecin reprezintă în Moldova secolului al XVI-lea pe colonul străin leah, rus, moscovit, sârb, grec sau vlah [...] așa cum apare în toate actele referitoare la slobozii” scrie Al. I. Gonța în studiul din care am mai reprodus. Apoi continuă: „În secolele următoare, căderea unor răzeși
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vecin reprezintă în Moldova secolului al XVI-lea pe colonul străin leah, rus, moscovit, sârb, grec sau vlah [...] așa cum apare în toate actele referitoare la slobozii” scrie Al. I. Gonța în studiul din care am mai reprodus. Apoi continuă: „În secolele următoare, căderea unor răzeși în starea de dependență va atrage după sine pe lângă încadrarea lor în condiția socială a vecinului și epitetul respectiv”. Cu alte cuvinte, locuitorii ce-și pierd statutul de răzeși, adică dreptul de a fi părtași egali
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ele fiind aceea de a nu putea părăsi moșia pe care au locuit ca răzeși. După opinia exprimată mai sus, aceasta trebuia să fie situația țăranilor de pe vetrele umbrăreștene ajunse în condiția de moșii și sate dependente, Bozieștii de prin secolul al XVI-lea, Torceștii în cel următor, iar jumătatea de nord a Umbrăreștilor la începutul secolului al XVIII-lea, 1704, când se produce prin act scris și hotărnicie pe teren înjumătățirea dintre partea rămasă răzeșească și aceea atribuită boierilor Costăchești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
opinia exprimată mai sus, aceasta trebuia să fie situația țăranilor de pe vetrele umbrăreștene ajunse în condiția de moșii și sate dependente, Bozieștii de prin secolul al XVI-lea, Torceștii în cel următor, iar jumătatea de nord a Umbrăreștilor la începutul secolului al XVIII-lea, 1704, când se produce prin act scris și hotărnicie pe teren înjumătățirea dintre partea rămasă răzeșească și aceea atribuită boierilor Costăchești. Lucrurile de aici nu sunt așa cum le-a prezentat istoricul Al. I. Gonța. Nu există nici un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
țărani în satele noastre, că țărănimea umbrăreșteană a cunoscut numai cele două categorii și anume: sătenii liberi - răzeșii - ce și-au conservat vechile structuri economice și administrative din Umbrăreștii partea din jos, Condrea și Slobozia-Torceștii (Cătunașii și Salcia) până la sfârșitul secolului al XIX-lea; sătenii dependenți de o stăpânire individuală, obligați să achite dijmă și să efectueze anumite munci gratuite pentru nevoile stăpânului lor, în condițiile consemnate documentar ca fiind „după obicei”. În această situație au fost locuitorii din Siliștea (Umbrăreștii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să folosească aceeași mână de lucru ieftină a țăranului, cu uneltele și mijloacele lui de lucru rudimentare, tot pe bază de dijmă. Iar plaga mai veche, care era arendășia, a luat o și mai mare extindere în ultima partea a secolului al XIX-lea și începutul celui următor, creându-se adevărate trusturi arendășești. Sistemul a fost favorizat prin legile în domeniu ce preconizau învoielile sau tocmelile agricole, pe care țăranii le-au perceput și simțit la fel ca pe „ponturile boierești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
are și acoperire istorică, dacă avem în vedere sensul primordial al termenului răzeș, acela de părtaș. Ca origine și evoluție, profesorul Constantin Cihodaru face distincție între „obștile țărănești libere, înfloritoare în epoca anterioară formării statului feudal” și „obștile răzeșești” din secolul al XVIII-lea. Istoricul ieșean nu acceptă opiniile acelora care au scris că ultimile sunt o continuare a primelor, împărtășind și susținând părerea lui Sebastian Radovici, ce „combate pe cei care căutau originea răzeșilor în obștile țărănești anterioare formării statului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
produs deosebiri de conținut între noțiunile ce defineau obștea țărănească liberă, obștea sătească (liberă sau aservită), obștea răzeșească, dar deosebirile s-au datorat nu originii diferite, ci unor condiții generate de mediul ambiant diferit, implicit de prefaceri socio-economice petrecute în secolele XVII-XVIII în ritm diferențiat, mai rapid și mai profund în satele din zonele deschise ale Moldovei, mai lent și cu tentă conservatoare în cele ferite de influențele exterioare. Așa se explică de ce, în satele din locurile deschise, elementele ce țin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
alte situații similare, dar exemplele date sunt suficiente pentru a înțelege fenomenul la care ne-am referit. Cu timpul, mulți dintre răzeșii înstrăinați își vor vinde localnicilor, cu precădere rudelor, părțile lor de răzeșie, numeroase acte de vânzare-cumpărare de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui următor stând mărturie acestei situații. Pricinile dintre răzeșii statornici și cei plecați își pot afla ușor explicația, la o privire mai superficială ar părea greu de înțeles frâmântările și procesele aproape neîntrerupte din interiorul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
menționat mai sus, la fel Tudosie, ceilalți fiind Aftodor și Serghie, acesta ajungând să fie „pârcălab de Tecuci” prin 1672-1674, desigur și cu rosturi ostășești, căci în sarcina pârcălabului, de orice natură și rang, figura și atributul apărării. Către sfârșitul secolului al XVII-lea și, mai ales, în cel următor, s-a accentuat dominația străină, iar instituția militară înregistrează o vertiginoasă degradare prin micșorarea numărului celor meniți de necesități să asigure paza țării și bunăstarea locuitorilor ei. Au fost desființate formațiunile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
răspândire a catolicismului în părțile de sud ale Moldovei. În privința vechimii vieții creștine aici, mai relevantă este apropierea noastră de nordul Dobrogei, locul unde urmele creștinismului datează încă din perioada marilor persecuții ale împăraților romani împotriva adepților noii religii, în secolele III-IV. Este adevărat că zona în care ne situăm nu excelează în trecut prin așezăminte religioase grandioase. Să nu se uite însă ceea ce am subliniat încă de la începutul lucrării, anume că pe aici a fost traseul principal al năvălitorilor, „calea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cândva la Tămășeni și la Torcești, și despre care există și câteva informații scrise ce le atestă doar funcționarea, nu și începutul lor, ori alte date ce se pretează domeniului istoric. Că biserica Costăcheștilor de la Siliștea existase încă de prin secolele XVI-XVII, am amintit deja mai în urmă, dar și aici s-ar impune o investigație arheologică la temelia ce se vede încă, singura modalitate prin care s-ar putea obține date precise și concludente privind vechimea, dacă nu cumva suprapune
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
are propria-i istorie asupra căreia merită să zăbovim puțin, mai ales că pe parcurs s-au făcut unele afirmații ce contravin realității, afirmații ce se încăpățânează să rămână și să se opună adevărului. Astfel, Theodor Ciuntu scria la sfârșitul secolului al XIX-lea că satul Siliștea „are biserică de zid, cu hramul «Adormirea Maicii Domnului» zidită de Gavril Conachi în 1826 și care, după moartea lui, a fost îngrijită până la 1869 de Elena Suțu”. Informația va fi preluată în Marele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
precară, iar noii ctitori vor fi considerat dărâmarea ei ca o impietate adusă înaintașilor, preferând să o cruțe. Pe această temelie am descoperit în februarie 1989 o pereche de paftale în stare proastă de conservare, determinate ca datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și care a aparținut în mod sigur unui membru al familiei ctitorilor, înmormântat în acest loc. În continuare extragem și transcriem date din Sama lui Grigoraș Butunoi (= Bute I. S.) vătahului de la Umbrărești, de banii ce au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
preotul Ioan, fiul lui Ioan Iacomi, preotul Toader, fiul lui Dumitrașcu Frangule, și pe Neculai Nuțu. Ceea ce s-a numit în ultimul timp biserica din satul Slobozia fusese în trecut biserica satului Boziești, înregistrată ca atare până în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Informații despre construcții de biserică aici nu avem decât într-o scrisoare a lui Gh. Șanoiu către Gavril Conachi, din 8 mai 1807, prin care îl înștiințează că „pentru lemnul bisericii de la Umbrărești vei ști dum/neata
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vătav Darie, pe care îl folosește ca slujbaș și „logofeteasa Manolăcheoaie”, sau pe vătafii Lupu sin Manole (descendenți Corpăcești), Gheorghiță Bute, Ioniță Trușan, Vasile Tonul, Grigoraș Butunoi, nume pe care le întâlnim în sămile Conăchești din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Este adevărat că nu ei scriau în „condicile de trecut sămile vătafilor”, ci era un anume slujitor însărcinat cu această treabă, dar vătafii erau obligați să aibă o evidență pentru sumele și veniturile de care răspundeau pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
modifică, în sensul că pot să apară simptomele unor reacții postvaccinale, vă adresați urgent medicului. Dacă aveți întrebări, nu ezitați să le puneți medicului! Dacă aveți nelămuriri, nu ezitați să le clarificați! Copilul dumneavoastră are șansa de a trăi în secolul XXI și deci trebuie să beneficieze de toate progresele medicinei, în deplină siguranță a actului medical! ----------- Anexă a fost înlocuită cu anexă din ORDINUL nr. 877 din 19 iulie 2013 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 26 iulie 2013
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253696_a_255025]
-
Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Anexa 6 FIȘA TEHNICA PENTRU MĂSURA 3.3. METODE AGRICOLE DE PRODUCȚIE DESTINATE SĂ PROTEJEZE MEDIUL ȘI SĂ MENȚINĂ PEISAJUL RURAL 1. MOTIVAȚIE Agricultura a avut o influenta majoră asupra mediului rural din România. Multe secole de agricultura tradițională au creat un peisaj variat și habitate semi-naturale importante, de mare valoare națională și internațională. Totuși, intensificarea și specializarea agriculturii, începând cu mijlocul ultimului secol a avut ca rezultat importante pierderi și pagube în mediul rural, adică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260483_a_261812]
-
Agricultura a avut o influenta majoră asupra mediului rural din România. Multe secole de agricultura tradițională au creat un peisaj variat și habitate semi-naturale importante, de mare valoare națională și internațională. Totuși, intensificarea și specializarea agriculturii, începând cu mijlocul ultimului secol a avut ca rezultat importante pierderi și pagube în mediul rural, adică: Sol - practicarea agriculturii intensive a condus la scăderea fertilității solului, reducerea diversității biologice și genetice și la o creștere a riscului de poluare a mediului înconjurător; - fragmentarea accentuată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260483_a_261812]
-
peiorativ, etc; ● Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziția adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv și omiterea articolului în cazul posesivelor care însoțesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparație - forme sintetice; ● Numeralul: cardinal, ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal (exprimarea secolelor); distributiv; colectiv, multiplicativ; ● Pronumele personal în acuzativ cu și fără prepoziție; pronumele în dativ cu și fără prepoziție; pronumele relativ; locul pronumelor combinate cu în grupurile verbale, propoziția asertivă și imperativă; pronumele de politețe; pronumele demonstrativ; particulele pronominale ci, ne
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]