114,931 matches
-
Populația din Copou și satele Munteni și Cârlig a privit de la distanță aceste executări. Locuitorul Clim Neculai 176 din satul Cârlig declară că, fiind chemat de ostași, a fost pus să desbrace morții. Sub hainele celor executați s'au găsit bani, în monede de câte 500 lei. Când ostașii au văzut banii, s'au repezit la numitul locuitor, i-au luat banii și i-au împărțit între ei. Se crede că ar fi fost circa 50.000 lei. Actele evreilor executați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
distanță aceste executări. Locuitorul Clim Neculai 176 din satul Cârlig declară că, fiind chemat de ostași, a fost pus să desbrace morții. Sub hainele celor executați s'au găsit bani, în monede de câte 500 lei. Când ostașii au văzut banii, s'au repezit la numitul locuitor, i-au luat banii și i-au împărțit între ei. Se crede că ar fi fost circa 50.000 lei. Actele evreilor executați au fost arse, iar hainele lor au fost date de către soldați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
declară că, fiind chemat de ostași, a fost pus să desbrace morții. Sub hainele celor executați s'au găsit bani, în monede de câte 500 lei. Când ostașii au văzut banii, s'au repezit la numitul locuitor, i-au luat banii și i-au împărțit între ei. Se crede că ar fi fost circa 50.000 lei. Actele evreilor executați au fost arse, iar hainele lor au fost date de către soldați locuitorilor Nicolae Clim, Anton Timofte 177 și alții. Cadavrele evreilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
când au fost îngropate de o echipă de pionieri. Numele evreilor, precum și motivul pentru care au fost executați nu s'a putut afla. Regimentul 41 Artilerie, din care făceau parte soldații care au asistat la executare și care au luat banii găsiți asupra evreilor, a plecat din satul Cârlig în dimineața zilei de 30 Iunie a. c. 3. O unitate germană, compusă din circa 150 oameni a intrat în conacul moșiei proprietarului Dobreanu 178 din comuna Cornești, acest județ unde, fără avizul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
foarte des dela Podul Iloaiei la Iași și retur. Unul dintre acești curieri este Vestic Vasile 249 din Podul Iloaei, decorat cu Virtutea Militară, care având gratuitate pe C.F.R. (carnet 0845) se pretează la acest serviciu, în schimbul unor sume de bani ce primește dela evrei. Acest oficiu se spune că este făcut și de către unii funcționari de stat. Asemenea se semnalează că evreii din lagărul P. Iloaei se bucură de anumite avantaje, cari sunt în contradicție cu scopul pentru care au
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
român și de haina noastră militară. Astfel: Au intrat cu forța în casele locuitorilor amenințând pe proprietar cu arma; Au furat lucruri din case; Au devastat stupuri cu albine; Au luat vite fără știrea nimănui și fără să plătească un ban; Nu se dă atențiunea cuvenită lăcașurilor sfinte, rămase în număr foarte mic intacte de pe urma comuniștilor. Deși aceste cazuri sunt cu totul izolate, ordon Comandanților de M.U. și Servicii să ia cele mai drastice măsuri contra jefuitorilor care pătează prin
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
000-20.000 lei de persoană, Poliția Bacău ar fi pus în libertate circa 50-60 evrei. Pentru a putea răscumpăra pe cei rămași arestați, comunitatea izraelită ar fi organizat o chetă, printre toți evreii din Bacău, în scopul de a strânge banii necesari. Și acești bani ar fi ajuns la aceiași destinație. b). Aceleași afaceri s'ar fi încheiat și cu ocazia luării ostatecilor și a internării suspecților, cu un cuvânt nu ar fi fost scăpate la Bacău nici o ocazie pentru a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
persoană, Poliția Bacău ar fi pus în libertate circa 50-60 evrei. Pentru a putea răscumpăra pe cei rămași arestați, comunitatea izraelită ar fi organizat o chetă, printre toți evreii din Bacău, în scopul de a strânge banii necesari. Și acești bani ar fi ajuns la aceiași destinație. b). Aceleași afaceri s'ar fi încheiat și cu ocazia luării ostatecilor și a internării suspecților, cu un cuvânt nu ar fi fost scăpate la Bacău nici o ocazie pentru a stoarce bani dela evrei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Și acești bani ar fi ajuns la aceiași destinație. b). Aceleași afaceri s'ar fi încheiat și cu ocazia luării ostatecilor și a internării suspecților, cu un cuvânt nu ar fi fost scăpate la Bacău nici o ocazie pentru a stoarce bani dela evrei. 2. la Poliția Siret s'ar fi luat bani dela cei destinați lagărelor, eliberând pe cei ce plăteau. 3. De la Roman avem informații că situația ar fi identică, șeful Poliției ar fi realizat venituri considerabile prin șantajarea evreilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
afaceri s'ar fi încheiat și cu ocazia luării ostatecilor și a internării suspecților, cu un cuvânt nu ar fi fost scăpate la Bacău nici o ocazie pentru a stoarce bani dela evrei. 2. la Poliția Siret s'ar fi luat bani dela cei destinați lagărelor, eliberând pe cei ce plăteau. 3. De la Roman avem informații că situația ar fi identică, șeful Poliției ar fi realizat venituri considerabile prin șantajarea evreilor, exploatând toate posibilitățile ce i se ofereau. 4. La Botoșani s
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ar fi fost creată în unele orașe, prin obligarea evreilor de a purta semne distinctive. Astfel, la Roman, polițaiul ar fi pretins dela evrei suma de 1 1/2 milion lei, pentru a-i scuti de această obligație. Neputând obține banii, polițaiul ar fi insistat ca măsura să fie aplicată evreilor, cu toate că atât primarul, cât și prefectul, erau contra. Credem că o anchetă generală, discretă și minuțioasă, făcută la toate Polițiile din Moldova ar scoate la iveală adevărata stare de lucruri
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
66 No. 647 1941 luna Aug. ziua 4 Comandamentul Militar al Municipiului Chișinău către CONDUCEREA ȘI ADMINISTRAREA BASARABIEI Sunt informat că odată cu strângerea evreilor în Ghettoul cunoscut, s'a strâns în acest colț de oraș și o mare cantitate de bani și mai ales obiecte de valoare (aur, bijuterii etc.). Puțin câte puțin posesorii acestora dispar fie prin deces natural fie prin pedepse capitale pentru acte săvârșite contra siguranței statului. Nefiind luate nici o măsură privitor la aceste valori, ele se irosesc
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
grozav, vor fi în permanență un focar de infecție pentru întreaga populație din zonă. Prefectura Județului Soroca unde comandantul Lagărului s'a adresat pentru rezolvarea acestor chestiuni, a răspuns că nu are nici o obligație pentru hrănirea internaților, deoarece aceștia au bani. Ori evreii nu au asupra lor decât ruble sovietice care sunt scoase din circulație, iar sursele de aprovizionare ce sunt în împrejurimi, sunt insuficiente pentru a satisface nevoile tuturor internaților, chiar dacă aceștia ar avea banii necesari. Față de această situație, cu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
hrănirea internaților, deoarece aceștia au bani. Ori evreii nu au asupra lor decât ruble sovietice care sunt scoase din circulație, iar sursele de aprovizionare ce sunt în împrejurimi, sunt insuficiente pentru a satisface nevoile tuturor internaților, chiar dacă aceștia ar avea banii necesari. Față de această situație, cu onoare rugăm să binevoiți a hotărâ: În sarcina cărei instituții sunt aceste lagăre; Cine urmează să le aprovizioneze și să se îngrijească de starea sanitară a lor. COMAND. ETAPELOR ARMATEI 3-a GENERAL I. ARBORE
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a ajuta la transportul alimentelor fără a-și depăși aceste atribuțiuni. Ad-ția lagărului este liberă să vizeze la orice modalitate de aprovizionare în spiritul acestei dispozițiuni. 4. Materialele ce se vor oferi spre vânzare, nu se vor achita decât cu bani. Este cu desăvârșire interzis a se oferi în schimbul alimentelor cumpărate, haine sau orice alte efecte, aceasta pentru a nu vehicula paraziții sau maladii din lagăr și a nu difuza astfel epidemii în sate, foarte greu de combătut, mai ales în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
loc cu internații, deoarece în lagăr nu este decât o singură baratcă. Primăria Comunei Soroca (și Prefectura) nu se îngrijește de hrana internaților. Dispozițiunile Prefecturei sunt ca internații să-și procure hrana prin mijloace proprii; majoritatea internaților însă nu au bani, așa că sunt siliți a răbda de foame. Sunt informat că și în acest lagăr serviciul medical este ca și inexistent. Asupra lagărilor din Județul Hotin (Securei și Edineț) nu cunosc în amănunt situația. Sunt informat însă că și aceste lagăre
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
primirea ordinului de chemare al Cercului de Recrutare. 2. Drepturile medicilor ca și a celorlalți specialiști evrei sunt următoarele: a) Când lucrează în cadrul muncii de interes obștesc au aceleași drepturi ca și ceilalți titrați evrei, adică hrană sau hrană în bani. b) După efectuarea perioadei de obligațiune a muncii de inters obștesc medicii evrei pot fi rechiziționați; în această situație ei se bucură de drepturile prevăzute în deciziile speciale (soldă mărită și uniformă). Rog dispuneți de urmare. /ȘEFUL MARELUI STAT MAJOR
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ei vor fi constituiți în detașamente de muncă sub comandă militară; detașamentele vor fi utilate cu materialul necesar pentru cazare, higienă și hrănirea oamenilor; pe timpul muncii de interes obștesc, evreii au drepturile de hrană ale trupei, în natură sau în bani, după cum sunt folosiți de Armată sau de alte instituții publice. 3/. Decretul-Lege No. 132 din 20.I.1941 relativ la impunerea evreilor la plata taxelor militare 603. În acest Decret se precizează că: "Toți evreii între 18-50 ani, sunt supuși obligațiunilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Evreilor, cu următoarele precizări: Când evreii titrați specialiști lucrează în cadrul muncii de interes obștesc, în perioada în care sunt obligați a presta această muncă, au aceleași drepturi ca și ceilalți titrați nespecialiști (drepturi de hrană și întreținere, sau hrană în bani); Când sunt chemați după ce au executat perioada obligațiunii ce au, ei vor fi considerați rechiziționați, cu toate drepturile și obligațiile ce decurg; Când, indiferent din ce cauză, evreii nu au fost chemați la munca de interes obștesc, atunci sunt obligați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
durată este nelimitată. Pe timpul muncii de interes obștesc, evreii au dreptul la hrană și solda pe care o are trupa, dacă sunt întrebuințați pentru nevoile armatei, iar dacă sunt puși în serviciul altor instituțiuni publice, ei vor avea drepturile în bani ca ale trupei. * 4) Decretul Lege Nr. 132 din 20 Ianuarie 1941, relativ la impunerea evreilor 616, la plata taxelor militare. În acest Decret se precizează: a) toți evreii, între 18-50 ani, sunt supuși obligațiunilor de plata taxelor militare; b) Sunt
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
General sesizat de toate aceste nereguli a luat măsuri succesive, care au îndreptat în mare parte lucrurile, iar de experiența făcută, se va profita în viitor. S'a dovedit că evreii, ca să scape de muncă, sunt în stare să sacrifice bani, de acest lucru trebuie profitat pentru ca banii să intre în vistieria statului. Cu toate acestea s'a dovedit că acolo unde a fost o bună încadrare, randamentul a fost apreciabil, în viitor, deci, trebuie ca organizarea acestor detașamente să se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
luat măsuri succesive, care au îndreptat în mare parte lucrurile, iar de experiența făcută, se va profita în viitor. S'a dovedit că evreii, ca să scape de muncă, sunt în stare să sacrifice bani, de acest lucru trebuie profitat pentru ca banii să intre în vistieria statului. Cu toate acestea s'a dovedit că acolo unde a fost o bună încadrare, randamentul a fost apreciabil, în viitor, deci, trebuie ca organizarea acestor detașamente să se facă pe Batalioane de lucrători evrei, bine
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de evrei. Este de remarcat că s'au ordonat nenumărate anchete. Din toate aceste anchete, a fost descoperit un singur subofițer în flagrant delict de luare de mită și a fost dat judecății. Și desigur că evreii au dat mulți bani, ca să-și ușureze situația, însă nu spun. Armata I-a din ordinul Președinției Consiliului de Miniștri a făcut o anchetă foarte serioasă însă nu a găsit nici o neregulă. Din toate aceste anchete s'a putut constata totuși că anumite fapte
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
controlați și răspunzători de plata și lucrul executat de lucrătorii români și evrei, în plus mai implica și coruperea tuturor celorlalte comisii medicale, a Comand. Detașam. și a Comand. Cerc. Recrutare. Lucrătorii evrei săraci de la Detașamente nu puteau cumpăra cu bani atâtea conștiințe. Din toate aceste posibilități de nereguli semnalate rămân în picioare: concediile și permisiile obținute nelegal și interesat; calificarea de inapt care duce la scutirea de muncă obștească: dispensarea clandestină de a executa munca deși e considerat ca prezent
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu următoarele precizări: când evreii titrați specialiști sunt folosiți în cadrul muncii de interes obștesc, în perioada în care sunt obligați a presta această muncă, au aceleași drepturi ca și ceilalți titrați nespecialiști (drepturi de hrană și întreținerea, sau hrană în bani): când sunt chemați după ce au executat perioada obligațiunii ce au, ei vor fi considerați rechiziționați, cu toate drepturile și obligațiunile ce decurg. când indiferent din ce cauze, evreii nu au fost chemați la munca de interes obștesc, atunci sunt obligați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]