115,534 matches
-
nu doar o tradiție religioasă, un pietism monastic ortodoxist, ci mai degrabă un misticism estetizat în laboratoarele și cu alchimia simbolismului, de fapt, o nouă sensibilitate modernă asociată unui revival al artei bizantine, reconsiderate în contextul modernității. Peisajele românești și arta populară oferă o sursă de inspirație inepuizabilă, iar printre primii cu sentimentul configurării unui complex identitar se află menționați Nicolae Grigorescu, cu peisajele românești și Theodor Aman, cu scenele istorice. Pentru arhitectura care își caută originalitatea în valorificarea tradiției este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
personaj fabulos un tip nemuritor"107. Însă abilitățile invocate mai sus îl recomandă pe pictorul simbolist, în măsură să confere sintetist motivului folcloric relevanța semantică și portanța atistică a unei opere universale. Bachelin merge în direcția dizolvării ierarhiilor cutumiare între artele majore și artele minore, recte, decorative, afirmând egalitatea de principiu a expresiilor artistice fie "într-un obiect de lux sau într-un obiect util". Mai mult chiar, "Prin Artă, prin urmare, înțeleg atât arta decorativă cât și arta pură", "Arta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tip nemuritor"107. Însă abilitățile invocate mai sus îl recomandă pe pictorul simbolist, în măsură să confere sintetist motivului folcloric relevanța semantică și portanța atistică a unei opere universale. Bachelin merge în direcția dizolvării ierarhiilor cutumiare între artele majore și artele minore, recte, decorative, afirmând egalitatea de principiu a expresiilor artistice fie "într-un obiect de lux sau într-un obiect util". Mai mult chiar, "Prin Artă, prin urmare, înțeleg atât arta decorativă cât și arta pură", "Arta ar fi estetizarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unei opere universale. Bachelin merge în direcția dizolvării ierarhiilor cutumiare între artele majore și artele minore, recte, decorative, afirmând egalitatea de principiu a expresiilor artistice fie "într-un obiect de lux sau într-un obiect util". Mai mult chiar, "Prin Artă, prin urmare, înțeleg atât arta decorativă cât și arta pură", "Arta ar fi estetizarea integrală a vieții"108. Proiectul lui Bachelin consună cu cel al unui William Morris în Anglia, sau cu proiectul secession-ului vienez. Criticul trece în revistă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în direcția dizolvării ierarhiilor cutumiare între artele majore și artele minore, recte, decorative, afirmând egalitatea de principiu a expresiilor artistice fie "într-un obiect de lux sau într-un obiect util". Mai mult chiar, "Prin Artă, prin urmare, înțeleg atât arta decorativă cât și arta pură", "Arta ar fi estetizarea integrală a vieții"108. Proiectul lui Bachelin consună cu cel al unui William Morris în Anglia, sau cu proiectul secession-ului vienez. Criticul trece în revistă trei teorii principale, întrebuințându-l
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cutumiare între artele majore și artele minore, recte, decorative, afirmând egalitatea de principiu a expresiilor artistice fie "într-un obiect de lux sau într-un obiect util". Mai mult chiar, "Prin Artă, prin urmare, înțeleg atât arta decorativă cât și arta pură", "Arta ar fi estetizarea integrală a vieții"108. Proiectul lui Bachelin consună cu cel al unui William Morris în Anglia, sau cu proiectul secession-ului vienez. Criticul trece în revistă trei teorii principale, întrebuințându-l de data aceasta pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artele majore și artele minore, recte, decorative, afirmând egalitatea de principiu a expresiilor artistice fie "într-un obiect de lux sau într-un obiect util". Mai mult chiar, "Prin Artă, prin urmare, înțeleg atât arta decorativă cât și arta pură", "Arta ar fi estetizarea integrală a vieții"108. Proiectul lui Bachelin consună cu cel al unui William Morris în Anglia, sau cu proiectul secession-ului vienez. Criticul trece în revistă trei teorii principale, întrebuințându-l de data aceasta pe Guyau cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a vieții"108. Proiectul lui Bachelin consună cu cel al unui William Morris în Anglia, sau cu proiectul secession-ului vienez. Criticul trece în revistă trei teorii principale, întrebuințându-l de data aceasta pe Guyau cu Problemele esteticii contemporane și Arta din punct de vedere sociologic, și care identifica trei categorii, trei atitudini interpretative: pozitivistă, evoluționistă și idealistă. Pozitiviștii consideră arta drept un joc, un divertisment futil, un spectacol al facultăților reprezentative, evoluționiștii înțeleg arta ca o nevoie umană vitală, iar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vienez. Criticul trece în revistă trei teorii principale, întrebuințându-l de data aceasta pe Guyau cu Problemele esteticii contemporane și Arta din punct de vedere sociologic, și care identifica trei categorii, trei atitudini interpretative: pozitivistă, evoluționistă și idealistă. Pozitiviștii consideră arta drept un joc, un divertisment futil, un spectacol al facultăților reprezentative, evoluționiștii înțeleg arta ca o nevoie umană vitală, iar idealiștii interpretează arta ca revelație a unei gândiri divine într-o formă, al unui suflet într-un corp, a divinității
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Guyau cu Problemele esteticii contemporane și Arta din punct de vedere sociologic, și care identifica trei categorii, trei atitudini interpretative: pozitivistă, evoluționistă și idealistă. Pozitiviștii consideră arta drept un joc, un divertisment futil, un spectacol al facultăților reprezentative, evoluționiștii înțeleg arta ca o nevoie umană vitală, iar idealiștii interpretează arta ca revelație a unei gândiri divine într-o formă, al unui suflet într-un corp, a divinității în operă. Primii enunță o orientare estetică afină cu teoria artei pentru artă, care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de vedere sociologic, și care identifica trei categorii, trei atitudini interpretative: pozitivistă, evoluționistă și idealistă. Pozitiviștii consideră arta drept un joc, un divertisment futil, un spectacol al facultăților reprezentative, evoluționiștii înțeleg arta ca o nevoie umană vitală, iar idealiștii interpretează arta ca revelație a unei gândiri divine într-o formă, al unui suflet într-un corp, a divinității în operă. Primii enunță o orientare estetică afină cu teoria artei pentru artă, care proclamă "decorul ca ultimul cuvânt în artă"109, evoluționiștii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reprezentative, evoluționiștii înțeleg arta ca o nevoie umană vitală, iar idealiștii interpretează arta ca revelație a unei gândiri divine într-o formă, al unui suflet într-un corp, a divinității în operă. Primii enunță o orientare estetică afină cu teoria artei pentru artă, care proclamă "decorul ca ultimul cuvânt în artă"109, evoluționiștii postulează o teorie a artei destinată omului, prin care arta devine o expresie a vieții psihice și sociale, idealiștii consideră teoria artei pentru Dumnezeu, "Arta pentru Dumnezeu" ("l
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
înțeleg arta ca o nevoie umană vitală, iar idealiștii interpretează arta ca revelație a unei gândiri divine într-o formă, al unui suflet într-un corp, a divinității în operă. Primii enunță o orientare estetică afină cu teoria artei pentru artă, care proclamă "decorul ca ultimul cuvânt în artă"109, evoluționiștii postulează o teorie a artei destinată omului, prin care arta devine o expresie a vieții psihice și sociale, idealiștii consideră teoria artei pentru Dumnezeu, "Arta pentru Dumnezeu" ("l'art pour
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
idealiștii interpretează arta ca revelație a unei gândiri divine într-o formă, al unui suflet într-un corp, a divinității în operă. Primii enunță o orientare estetică afină cu teoria artei pentru artă, care proclamă "decorul ca ultimul cuvânt în artă"109, evoluționiștii postulează o teorie a artei destinată omului, prin care arta devine o expresie a vieții psihice și sociale, idealiștii consideră teoria artei pentru Dumnezeu, "Arta pentru Dumnezeu" ("l'art pour Dieu"), unde arta ajunge cult al artei și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
gândiri divine într-o formă, al unui suflet într-un corp, a divinității în operă. Primii enunță o orientare estetică afină cu teoria artei pentru artă, care proclamă "decorul ca ultimul cuvânt în artă"109, evoluționiștii postulează o teorie a artei destinată omului, prin care arta devine o expresie a vieții psihice și sociale, idealiștii consideră teoria artei pentru Dumnezeu, "Arta pentru Dumnezeu" ("l'art pour Dieu"), unde arta ajunge cult al artei și ea "relevă înainte de toate religia". Cu cât
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al unui suflet într-un corp, a divinității în operă. Primii enunță o orientare estetică afină cu teoria artei pentru artă, care proclamă "decorul ca ultimul cuvânt în artă"109, evoluționiștii postulează o teorie a artei destinată omului, prin care arta devine o expresie a vieții psihice și sociale, idealiștii consideră teoria artei pentru Dumnezeu, "Arta pentru Dumnezeu" ("l'art pour Dieu"), unde arta ajunge cult al artei și ea "relevă înainte de toate religia". Cu cât o operă va fi mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o orientare estetică afină cu teoria artei pentru artă, care proclamă "decorul ca ultimul cuvânt în artă"109, evoluționiștii postulează o teorie a artei destinată omului, prin care arta devine o expresie a vieții psihice și sociale, idealiștii consideră teoria artei pentru Dumnezeu, "Arta pentru Dumnezeu" ("l'art pour Dieu"), unde arta ajunge cult al artei și ea "relevă înainte de toate religia". Cu cât o operă va fi mai inutilă, cu atât ea va avea șansa de a câștiga în frumusețe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
afină cu teoria artei pentru artă, care proclamă "decorul ca ultimul cuvânt în artă"109, evoluționiștii postulează o teorie a artei destinată omului, prin care arta devine o expresie a vieții psihice și sociale, idealiștii consideră teoria artei pentru Dumnezeu, "Arta pentru Dumnezeu" ("l'art pour Dieu"), unde arta ajunge cult al artei și ea "relevă înainte de toate religia". Cu cât o operă va fi mai inutilă, cu atât ea va avea șansa de a câștiga în frumusețe, aici Theophile Gautier
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decorul ca ultimul cuvânt în artă"109, evoluționiștii postulează o teorie a artei destinată omului, prin care arta devine o expresie a vieții psihice și sociale, idealiștii consideră teoria artei pentru Dumnezeu, "Arta pentru Dumnezeu" ("l'art pour Dieu"), unde arta ajunge cult al artei și ea "relevă înainte de toate religia". Cu cât o operă va fi mai inutilă, cu atât ea va avea șansa de a câștiga în frumusețe, aici Theophile Gautier constituind un reper inconturnabil: "Arta supremă, aceea unde
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în artă"109, evoluționiștii postulează o teorie a artei destinată omului, prin care arta devine o expresie a vieții psihice și sociale, idealiștii consideră teoria artei pentru Dumnezeu, "Arta pentru Dumnezeu" ("l'art pour Dieu"), unde arta ajunge cult al artei și ea "relevă înainte de toate religia". Cu cât o operă va fi mai inutilă, cu atât ea va avea șansa de a câștiga în frumusețe, aici Theophile Gautier constituind un reper inconturnabil: "Arta supremă, aceea unde jocul atinge un maximum
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pour Dieu"), unde arta ajunge cult al artei și ea "relevă înainte de toate religia". Cu cât o operă va fi mai inutilă, cu atât ea va avea șansa de a câștiga în frumusețe, aici Theophile Gautier constituind un reper inconturnabil: "Arta supremă, aceea unde jocul atinge un maximum, este ornamentația, dragostea pentru formă". Teoria pozitiviștilor rimează cu teoria artei pentru artă a lui Theophile Gautier. Bachelin consideră că arta dezinteresată de utilitate, de bine, de adevăr conduce la diletantism la unii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
va fi mai inutilă, cu atât ea va avea șansa de a câștiga în frumusețe, aici Theophile Gautier constituind un reper inconturnabil: "Arta supremă, aceea unde jocul atinge un maximum, este ornamentația, dragostea pentru formă". Teoria pozitiviștilor rimează cu teoria artei pentru artă a lui Theophile Gautier. Bachelin consideră că arta dezinteresată de utilitate, de bine, de adevăr conduce la diletantism la unii și la cultul exclusiv al formei la alții. Formula idealistă apropie pe om de divinitate nu în virtutea credinței
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai inutilă, cu atât ea va avea șansa de a câștiga în frumusețe, aici Theophile Gautier constituind un reper inconturnabil: "Arta supremă, aceea unde jocul atinge un maximum, este ornamentația, dragostea pentru formă". Teoria pozitiviștilor rimează cu teoria artei pentru artă a lui Theophile Gautier. Bachelin consideră că arta dezinteresată de utilitate, de bine, de adevăr conduce la diletantism la unii și la cultul exclusiv al formei la alții. Formula idealistă apropie pe om de divinitate nu în virtutea credinței, ci a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de a câștiga în frumusețe, aici Theophile Gautier constituind un reper inconturnabil: "Arta supremă, aceea unde jocul atinge un maximum, este ornamentația, dragostea pentru formă". Teoria pozitiviștilor rimează cu teoria artei pentru artă a lui Theophile Gautier. Bachelin consideră că arta dezinteresată de utilitate, de bine, de adevăr conduce la diletantism la unii și la cultul exclusiv al formei la alții. Formula idealistă apropie pe om de divinitate nu în virtutea credinței, ci a unui reflex creaționist care se manifestă în om
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poartă în ea reflexul creaționist, reprezintă o concretizare a unei idei divine pe care artistul are misiunea de a o revela. Religiosul pe care-l invocă idealiștii este desprins de orice dogmatică, întrebuințarea sa ține de configurarea unui cult al artei pentru care artistul devine un oficiant, un sacerdot. Nu întâmplător este desemnat ca reprezentant Sar Péladan, al cărui ordin rozacrucean, benignă erezie estetică, este menit să slujească Arta cu majusculă. "Această doctrină fiindu-ne expusă recent de către unul dintre cei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]